2,680 matches
-
După părerea lui, termenul de psihoză trebuie să se aplice exclusiv la episoadele psihotice și nu la ansamblurile biografice individuale, așa cum se face uneori. Problema delimitării psihopatologice a psihozelor nu este exclusiv de ordin nosologic, ci și sindromologic. Noțiunea de „psihoză unică” sau „unitară” (Einhettspsychose, Monopsychose), destul de veche, a dominat gândirea psihiatrică sub influența lui W. Griesinger. Ulterior dichotomia nosologică a lui E. Krapelin a dus la separația dintre „psihozele afective” și „psihozele schizofrenice” (Petrilowitsch și Saer). După W. Griesinger, „psihoza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu este exclusiv de ordin nosologic, ci și sindromologic. Noțiunea de „psihoză unică” sau „unitară” (Einhettspsychose, Monopsychose), destul de veche, a dominat gândirea psihiatrică sub influența lui W. Griesinger. Ulterior dichotomia nosologică a lui E. Krapelin a dus la separația dintre „psihozele afective” și „psihozele schizofrenice” (Petrilowitsch și Saer). După W. Griesinger, „psihoza unică”, pentru a avea un caracter „unic” sau „unitar” care să-i confere un statut nosologic, trebuie să parcurgă o serie de stadii clinice împărțite în două grupe: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ordin nosologic, ci și sindromologic. Noțiunea de „psihoză unică” sau „unitară” (Einhettspsychose, Monopsychose), destul de veche, a dominat gândirea psihiatrică sub influența lui W. Griesinger. Ulterior dichotomia nosologică a lui E. Krapelin a dus la separația dintre „psihozele afective” și „psihozele schizofrenice” (Petrilowitsch și Saer). După W. Griesinger, „psihoza unică”, pentru a avea un caracter „unic” sau „unitar” care să-i confere un statut nosologic, trebuie să parcurgă o serie de stadii clinice împărțite în două grupe: a) Tulburări primare, caracterizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihoză unică” sau „unitară” (Einhettspsychose, Monopsychose), destul de veche, a dominat gândirea psihiatrică sub influența lui W. Griesinger. Ulterior dichotomia nosologică a lui E. Krapelin a dus la separația dintre „psihozele afective” și „psihozele schizofrenice” (Petrilowitsch și Saer). După W. Griesinger, „psihoza unică”, pentru a avea un caracter „unic” sau „unitar” care să-i confere un statut nosologic, trebuie să parcurgă o serie de stadii clinice împărțite în două grupe: a) Tulburări primare, caracterizate prin dezordini afective (manie, melancolie sau tulburări schizo-afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinică favorabilă. b) Tulburările secundare corespund dezordinilor de tip nuclear, endogen, de tip deficitar, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Aspectele mai sus menționate, susținute de numeroși autori (W. Janzarik, A. Tasosian), pledează în favoarea reconsiderării patologiei psihozelor endogene. Bolite psihice trebuie privite diferit de modelul bolilor somatice, ele având un alt determinism și un alt tip de dinamică. Aspectele deja menționate, pe care le constatăm în cazul „psihozelor endogene” legate de o anumită „dispoziție sau „teren psiho-biologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autori (W. Janzarik, A. Tasosian), pledează în favoarea reconsiderării patologiei psihozelor endogene. Bolite psihice trebuie privite diferit de modelul bolilor somatice, ele având un alt determinism și un alt tip de dinamică. Aspectele deja menționate, pe care le constatăm în cazul „psihozelor endogene” legate de o anumită „dispoziție sau „teren psiho-biologic constituțional”, raportate la structura particulară a endonului, o remarcăm și în cazul patologiei psihiatrice exogene. Este important de subliniat faptul că și „tulburările psihice exogene” depind de tipul de personalitate al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al personalității, așa cum se poate vedea în schema din pagina 307???. Analizând acum, comparativ, cele două „modele psihopatologice” suntem surprinși să constatăm că ele sunt superpozabile. Elementul comun de care depinde natura și semnificația psihopatologică a tulburărilor, atât în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când în cazul nevrozelor și al stărilor reactive, asistăm la un răspuns patologic al Eului, la evenimentele vieții exterioare ale individului, în primul caz rolul patologic îl are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și exogenul nu se exclud și nici nu au un caracter antitetic, ci ele sunt complementare, iar din jocul acestui raport rezultă în final starea de echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27. PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se exclud și nici nu au un caracter antitetic, ci ele sunt complementare, iar din jocul acestui raport rezultă în final starea de echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27. PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normală (echitimia) Starea de euforie (mania) 2) Modelul triunghiular este reprezentat conform schemei de mai jos: Diagrama pg. ms. 314 Echitimie (starea de normalitate) Tristețe (starea depresivă) Euforie (starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de evoluție clinico-psihiatrică și caracterul psihopatologic al acestora, ne oferă schema de mai jos, centrată pe psihoza maniaco-depresivă (PMD): Faze clinice repetate Melancolia monopolară Psihoza maniaco-depresivă bipolară Mania monopolară Fază clinică unică Melancolia simplă monopolară Mania simplă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Echitimie (starea de normalitate) Tristețe (starea depresivă) Euforie (starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de evoluție clinico-psihiatrică și caracterul psihopatologic al acestora, ne oferă schema de mai jos, centrată pe psihoza maniaco-depresivă (PMD): Faze clinice repetate Melancolia monopolară Psihoza maniaco-depresivă bipolară Mania monopolară Fază clinică unică Melancolia simplă monopolară Mania simplă monopolară K.L. Kelerman remarcă următoarele aspecte psihopatologice în sfera stărilor depresive: a) depresia ca stare de dispoziție normală a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
starea maniacală) La rândul său, R. Tölle, care face o clasificare a psihozelor afective după tipul de evoluție clinico-psihiatrică și caracterul psihopatologic al acestora, ne oferă schema de mai jos, centrată pe psihoza maniaco-depresivă (PMD): Faze clinice repetate Melancolia monopolară Psihoza maniaco-depresivă bipolară Mania monopolară Fază clinică unică Melancolia simplă monopolară Mania simplă monopolară K.L. Kelerman remarcă următoarele aspecte psihopatologice în sfera stărilor depresive: a) depresia ca stare de dispoziție normală a persoanei umane, b) depresia ca simptom clinico-psihiatric, c) depresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziției afective) Tulburări afective primare Tulburări afective secundare Depresie unipolară Depresie bipolară Sindromul depresiv din cursul evoluției bolilor psihice (schizofrenie, alcoolism etc.) Sindromul depresiv din cursul evoluției unor boli cerebrale sau somatice (tulburări cerebrale, endocrine, boli somatice etc.) Depresie nevrotică Psihoză depresivă unipolară periodică În concluzie, în ceea ce privește etiologia stărilor depresive, se poate afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și anume: a) Factori somatogeni, reprezentați prin afecțiunile somato-corporale sau cerebrale care pot declanșa, în mod secundar stări depresive. b) Factori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se leagă cea privind grupul particular, cu același caracter atipic, al echivalențelor afective sau al echivalențelor depresive (P. Kielholz, J.J. Lopez-Ibor, A.D. Jonas). Această categorie de tulburări psihopatologice este rezervată unor manifestări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice de natură emoțional-afectivă, de tipul depresiilor, putând lua aspecte clinice de un mare polimorfism și de un tip de evoluție variată. Stările maniacale Stările maniacale sunt tulburări afective complexe, realizând o entitate clinico-psihiatrică specifică și autonomă de tipul unei psihoze, caracterizată printr-o excitație psiho-motorie simplă care poate atinge grade de manifestare violentă și dezordonată, cu o evoluție ciclică de natură endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare de excitație psihomotorie generală cu debut brusc și de scurtă evoluție clinică. Ea se poate repeta la intervale periodice simplu sau alternând cu crize depresiv-melancoliforme. În cadrul maniei acute distingem două forme clinice: a) Mania acută tipică este o psihoză caracterizată printr-o excitație psihomotorie accentuată și dezordonată interesând sfera psihică, dar la care sunt asociate și tulburări somatice. b) Mania subacută este o stare de excitație maniacală moderată ca intensitate, o „hipomanie”. Gradul de intensitate al tulburărilor de excitație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare de incoerență și acte de violență. b) Mania cronică delirantă, care asociază la tabloul clinic al precedentei idei delirante, de regulă difuze, nesistematizate, dar, în unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unele cazuri, și un delir sistematizat tematic ce poate aminti de dezvoltările paranoice. Psihoza maniaco-depresivă PMD, împreună cu demența precoce (schizofrenia), a fost printre primele entități clinico-nosologice, izolate de E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
E. Kraepelin în clasificarea bolilor psihice făcută de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică, a unor accese depresive sau maniacale alternante. Tulburările sunt predominante în sfera afectivă, în activitatea bolnavilor și în comportament. Pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anestezie morală dureroasă, - idei sau tentative de suicid datorită autoagresivității, - bradipsihie, bradikinezie, - voce șoptită, limbaj sărac, mimică tristă. Tulburările afective „în plus”, de factură maniacală -, sau „în minus” - de factură depresiv-melancoliformă, constituie trăsăturile psihopatologice cele mai semnificative și importante ale psihozei maniaco-depresive. Sindromul maniacal sau depresiv poate fi întâlnit și în cadrul altor tulburări psihice, stări toxice, sau neuroinfecții (ca în cazul PGP). În cazul PMD, aceste sindroame afective au însă specificitate atât ca tablou clinic, cât și ca asociere evolutivă. Suicidul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fie că este vorba de o depresie reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele intenționale, impotența sexuală, frigiditatea. c) Suicidul organic reunește componenta autopunitivă, componenta agresivă, componenta erotică și modalitatea preferată de suicid. În același context medico-psihologic, M. Quidu distinge următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență Trecerea la act Suicidația Suicidația Traumatizația 28. PSIHOZELE ENDOGENE III (Grupa psihozelor schizofrenice) Cadrul psihopatologic general Grupa schizofreniilor, delimitată astfel de E. Bleuler (1911), reunește afecțiuni psihiatrice grave ale vârstei tinere, care produc o modificare profundă, de durată și cu serioase consecințe pentru personalitatea bolnavului. Cunoscută de multă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență Trecerea la act Suicidația Suicidația Traumatizația 28. PSIHOZELE ENDOGENE III (Grupa psihozelor schizofrenice) Cadrul psihopatologic general Grupa schizofreniilor, delimitată astfel de E. Bleuler (1911), reunește afecțiuni psihiatrice grave ale vârstei tinere, care produc o modificare profundă, de durată și cu serioase consecințe pentru personalitatea bolnavului. Cunoscută de multă vreme, în secolul al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o importantă monografie de ordin psihopatologic. Se consideră că grupul schizofreniilor cuprinde toate cazurile de alienare ale personalității, caracterizate prin tulburarea permanentă și de o severă gravitate a raporturilor intelectuale, afective și sociale ale Eului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]