630 matches
-
scopul principal al vieții ei! Un elev și student eminent. Diplome, premii, laude, toate s-au dus. Pușcăriaș, auzi Doamne, pușcăriaș? Maria aprinde candela de la icoana Fecioarei cu Pruncul și se roagă. Sfîntă Fecioară, sufletul meu, copilul meu este acum pușcăriaș. Ajută-mă, fă ceva ca să-mi salvezi copilul. Și tu, Sfîntă Maria, ai suferit chiar mai mult decît mine, L-ai văzut răstignit pe cruce și chinuit de vrăjmașii necredincioși... Timpul trece implacabil și Maria se împacă încet-încet cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vedea urma păsării prin aer și a peștelui prin apă? Colac peste pupăză, Parșivu a degușat tot ce avea în tășulca lui de pelican, acum era la ananghie și ce ar mai fi putut oferi? Nu te prosti, Rodico, transmitea pușcăriașul. Știu tot ce faci și în mine se adună mînia. Te belesc și pun sare și cenușă. După 29 de zile, Parșivu a ieșit pe poarta arestului. Cel care era să dea ortul popii în timp ce era jefuit, a răcnit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Într-o țară necunoscută, unde trebuia să se orienteze după poziția stelelor. Trei rachete coborau Încet pe boltă, ca niște jerbe scînteietoare dintr-un pom de Crăciun. În lumina lor, Arthur Rowe Își zări umbra și se simți ca un pușcăriaș prins În razele unui reflector. Lucrul cel mai Îngrozitor la un bombardament este că nu se oprește: ravagiile pe care le provoacă continuă și dincolo de tine, de dezastrul din jurul tău. Apărarea antiaeriană mitralia acum rachetele; două dintre ele se stinseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
neputință să trăiești fără a avea Încredere În semenii tăi: e ca și cum te-ai Închide În propriul tău eu, carcera cea mai Îngrozitoare. De peste un an era Închis Într-o astfel de carceră, din care nu ieșise nici măcar cît ies pușcăriașii cînd sînt mutați Într-o altă celulă, cînd sînt scoși În curtea Închisorii, sau cînd schimbă o vorbă cu gardianul, Întrerupînd astfel monotonia carcerei. Orice om ajunge la un moment dat În viață cînd simte nevoia să spargă cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tine. La fel se petrece și În viață, uneori Îți vine mai ușor să mori decît să protestezi. Rowe Își aminti de o femeie care, cuprinsă și ea de Îndoieli, nu protestase, ci, resemnîndu-se, tristă, băuse licoarea fatală... Aidoma unui pușcăriaș care-și ocupă locul În careu, Rowe păși Înainte și se așeză la stînga lui Cost și la dreapta domnișoarei Pantil. Doamna Bellairs se așezase Între Hilfe și doctorul Forester. Rowe n-avu răgazul să vadă cum erau așezați ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
străduiam să-mi așez noaptea, la internat, pantalonii sub saltea, pentru a le da o dungă aproximativă, uniforma nu cădea turnată. Umblam cu cămăși aduse din Lisa, care nu erau făcute pentru a pune cravată, și tuns chilug, ca un pușcăriaș, ceea ce mă demasca imediat, ca intrus, între niște băieți eleganți, manierați, siguri de ei. Bocancii, de care fusesem teribil de mândru, nu erau nici ei prea moderni. Se dovedeau grosolani și zgomotoși. De câte ori treceam pe coridoare, sunetul blacheurilor se auzea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
marea mea bucurie, își făcea apariția, fie vreun soldat care pleca în permisie, fie cineva care venise să vândă cartofi în capitală. Întors la internat, număram apoi zilele care mai erau până la Crăciun sau până la Paști, așteptând vacanța așa cum așteaptă pușcăriașii zilele de vorbitor. Și nu-i adevărat, probabil, că închiderea în sine duce la descoperirea de sine. În loc să-mi luminez micul meu bârlog, m-am ghemuit în el. Nu găsesc în cenușiul acelor ani decât, cel mult, unele situații comice
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
știe nimic despre așa ceva. Recunosc litera înaltă, ovală, puțin aplecată, a bătrânului intelectual basarabean. Îi admiram scrisul prin 1977-1978, pe o carte poștală, o felicitare de Paști, în versuri. O trimisese prietenului său, Livius Frangolea, fost avocat, fost politician, fost pușcăriaș (14 ani recluziune, pe lângă trei în care a stat ascuns într-un sat din Bărăgan, după ce poliția politică a stalinistului Gheorghiu-Dej „a băgat spaima-n burgheji”). „Moș Frangolea” (cum îi spuneam noi), avea acum aproape 80 de ani. Povestea cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
chimizării excesive !... Toate fungicidele, ierbicidele și insecticidele date în culturile cerealiere au distrus șobolanii, șoarecii. Nemaiexistând șobolani, a dispărut și frica de șobolani, ca atare frica de pușcărie, un loc altădată binecuvântat pentru aceste animale și terorizant, din cauza lor, pentru pușcăriași. Din acest motiv și ca un revers, dispărând frica de pușcărie a dispărut și frica față de furt, de hoție, șpagă și așa mai departe. Pușcăria Națională fiind alături de Parlament, de Guvern și Biserică o instituție ecologică de talie europeană, cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Ora aflu cu mai multă plăcere că „La Lili În față se dă supliment”. Am zis În contrast, cu toate că, Într-un anume fel, e vorba de același lucru. Reîntors la pagina 25 a Cazierului găsesc un subiect asemănător, dar la pușcăriași: „Deținuții, În loc să se hrănească cu alimente, preferă Înghițirea lingurilor de aluminiu”. Astfel va apărea salamul cu aluminiu, pentru aviatori. Din aceeași revistă mă informez că „Stan Gheorghe a violat o fată Într-un lan de porumb rămas necules”. Așa precizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care-și ridică ceașca și luă o gură de whisky rece ca gheața. Era foarte bună, dar gheața se topea repede pentru că era ciopîrțită așa de mărunt. — În Landes cresc grozame galbene printre pini. — Și nici nu-i pun pe pușcăriași să facă terebentină din copaci. Pe-aici numai de Ăștia lucrează. — Cum așa? PĂi e o treabă foarte urîtĂ. Închisorile au contract cu statul pentru terebentină și bușteni. În perioada cea mai urîtĂ a depresiunii Îi prindeau În tren. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
demnitari masacrați la Jilava în noiembrie 1940. Observă cu atenție mersul evenimentelor din țară afirmând că „sovieticii nu se poartă deloc ca niște aliați, ci ca o bandă de ocupanți” (pag.54 ), iar generația ei se afla între exilați și pușcăriași. „Mă aflam între păguboșii istoriei.” Plecarea la Paris însemna ieșirea din închisoare: „Mă simt ca într-o închisoare cu zăbrelele strângându-se tot mai tare în jurul meu.” Ajunge la Paris fără bani... Pentru joi, 1 ianuarie 1948, notează în jurnal
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Veneția" cînd, pe neașteptate, discuția a deviat spre... Beavis și Butt-Head. Fred Rogers, din Vecinii domnului Rogers, cînd era recompensat pentru activitatea sa de către presbiteriul din Pittsburg, a deviat discuția centrîndu-și discursul asupra lui... Beavis și Butt-Head. Thomas Grosso, un pușcăriaș a cărui problemă principală era să se hotărască dacă alege să fie executat în statul Oklahoma sau să fie închis pe o perioadă foarte îndelungată în statul New York, a scris de curînd un poem în care guvernatorul Mario Cuomo și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vorbim despre realitatea și necesitatea Bisericii ca și cum ar fi vorba de administrarea unui oraș prin politica compromisurilor? Satana nu sunt eu, ci cel ce-l jignește pe Dumnezeu acoperindu-l de ignoranță. După câeva zile, cu mâinile legate precum un pușcăriaș, Tommaso a fost dus la mânăstirea din Altomonte. Patru inși îl însoțeau cu ordinul expres de a-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
totul între noi precum frații și vom fi o singură familie. Contactele cu turcii au fost restabilite și limpezite până la detalii; organizarea avea acum o identitate proprie și unele plutoane erau și bine înarmate. Comandanții, în general călugări, nobili sau pușcăriaș, știau cu precizie ceea ce și când trebuie făcut. Dar există întotdeauna cineva care ridică capacul de pe oală și neprevăzutul nu poate fi prevenit: "Vremea răzvrătirii a fost precedată și urmată de uluitoare eclipse de soare și de lună, de revărsarea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că i-a îngăduit să se înhăiteze cu fitecine atât înainte de a intra în mânăstire, cât și după aia și că atunci când deja era un tânăr format și se întorcea acasă ca monah, el îi îngăduise să se întâlnească cu pușcăriași și hoți, cu proxeneți și chiar cu asasini. Încurcat, neștiind unde să-și țină mâinile uriașe, Geronimo răspundea judecătorilor cu demnitate, fără să se intimideze: Fiul meu a făcut ceea ce a dorit Dumnezeu. Atunci destinul e cel ce împlinește lucrarea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putea să fie împiedicat să-și continue scrierile. Scria pe mici bucăți de hârtie, atunci când putea, folosind resturi de mâncare și de lichide. Cerea milă, bun simț și, iscodind mii de subtefugii, mii de presiuni asupra altor deținuți, asupra rudelor pușcăriașilor, asupra călugărițelor, asupra zbirilor, reușea să obțină oarece concesii. Sora Oriana îi promitea să adune și să transcrie ea, acel material. Astfel, a putut el să lucreze și să termine imensa Instauratio scientiarum, poate ultima, gigantica enciclopedie a tuturor științelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu este patria lui Gutenberg 45? Mulțumesc fra' Tommaso, chiar și în conversație dovedești a fi un mare om. Nu se vorbește în zadar despre tine. De data asta vorbise Rudolf von Bunau din Meissen, mândria îi dezlegase limba: acel pușcăriaș avea ceva de vrăjitor. Nu își dăduseră seama că petrecuseră împreună trei ceasuri abordând mai multe subiecte, oprindu-se, de pildă, și asupra locurilor din Țara Sfântă: Tommaso, fără să fi fost acolo vreodată, vorbea ca și cum i-ar fi parcurs
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ironie (Amuzament cotidian, Autodistrugătorul, Proprietatea ș.a.). Pe de o parte, ficțiunile construiesc, simbolic, o soluție existențială, prin personaje care refuză un sistem absurd - dar acest refuz este absurd la rândul lui, pentru că nu există ieșire din universul concentraționar. Spre exemplu, pușcăriașul nevinovat din A doua zi sparge în fiecare zi o cană, chiar dacă aceasta înseamnă o condamnare perpetuă, dar e singura lui formă de protest. Pe de altă parte, personajul lui P. este un abulic, un neputincios care găsește în sistem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
performanțele lor nu contenesc să stârnească admirația polițiilor din lumea întreagă sau să-i încurajeze pe agenții dispersați pretutindeni. Perfecționarea acestor mijloace a atins cote atât de înalte încât, într-o declarație publică, un jandarm ne asigura că, dacă un pușcăriaș aflat în stare de libertate condiționată „strănută în cealaltă parte a orașului, îl auzim în birourile noastre”. Numai că aceste asigurări bazate pe calitatea supravegherii tehnologice sunt uneori infirmate de „faptul divers”, de unde aflăm că, uneori, deținuții mai evadează și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spune că Dionysos Tiranul, stăpânul Siracuzei, pusese să se construiască o temniță în craterul vulcanului Etna, într-o grotă numită „urechea lui Dionysos”, de deasupra căreia, dacă-și lipea pur și simplu urechea de stâncă, putea să audă ce vorbeau pușcăriașii. Despotul instalase un dispozitiv de supraveghere clădit pe baze naturale, profitând de forma de relief și de capacitățile ei de rezonanță. Astăzi, sateliții supraveghează planeta, iar camerele de luat vederi invadează lumea. Dar regizorii sunt încă liberi să aleagă și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau invariabil un episod cu mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să mă odihnesc în asemenea condiții? Dacă la birou avem de acoperit cinci componente ale procesului managerial - analiza previzionară, organizarea, coordonarea, motivarea și controlul -, planul de piață trebuie să conțină răspunsuri la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
chiar față de Moscova. Apar cărți despre „obsedantul deceniu”, la început de domnie, Ceaușescu are interesul ca perioada Dej să fie criticată, se poate strâmba din nas în fața clișeelor proletcultiste, cântă Phoenix, inte lectualii încep să iasă din statutul dubios de pușcăriași sau pușcăriabili politici, iar România să se occidentalizeze căti nel, datorită circulației mai libere a indivizilor, informației și valorilor culturale. Filmul lui Pintilie este cea mai avansată încercare anti-sistem din cinematografia epocii comuniste în România. Totodată, este și cel mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care au urmat. Apropiații clanului Ceaușescu, eliminați din posturi, sunt cuprinși de panică: puțini la număr, câțiva consilieri lamentabili, clienți de ultimă oră ai cuplului Ceaușescu, târâți prin tribunale, văicărindu-se, arestați o scurtă perioadă, îmbrăcați în haine vărgate de pușcăriași, o adevărată mascaradă. Câțiva universitari dați afară de studenți furioși care îi disprețuiesc și refuză să le mai urmeze cursurile, câțiva cercetători directori de institute pensionați anticipat. Dar, fără întârziere, aceste rare "victime" ale tranziției își vor găsi susținători binevoitori. Compasiune
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întoarce, o poveste vizuală, sacadată, scrisă în travelling, iar Modiano se dezvăluie în L'Herbe des nuits / Iarba nopților, plonjîndu-ne în Parisul anilor '60, în plin scandal Ben Barka, într-o lume dubioasă, fojgăind de agenți secreți marocani și de pușcăriași. Două romane despre trecut, scrise la imperfect, dar în aceeași cheie de perfecțiune stilistică cu care ne-au obișnuit acești scriitori inactuali. Iată cîteva pasaje din discuția lor : Le Nouvel Observateur Prin urmare, nu vă cunoșteați? Patrick Modiano Fizic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]