3,998 matches
-
Londra, Berlin, Moscova etc., la care se adaugă și aprecierile unor oameni politici și ziariști aparținând ambelor tabere. Conduita nepartizană a textelor publicate, bazate pe sursele menționate, este ilustrată și prin absența comentariilor denigratoare la adresa vreunui combatant, în contrast cu procedeele multor publiciști din epocă. Ivașcu se informează, acordă atenție mijloacelor de luptă ale celor două tabere, dotări tehnice ce influențează mersul operațiunilor militare. Amploarea desfășurărilor de forțe, mai ales umane, voința de luptă a trupelor, îl face pe Ivașcu să considere încleștarea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
24 aprilie. Probabil că nu ți-aș fi răspuns dacă n-ar fi fost cele câteva „ipoteze” referitoare la motivația atitudinii mele față de tine. Atitudine, cred, corectă și binevoitoare. Eu sunt cel dintâi care a scris că ești un extraordinar publicist și nu un academic. Nu era un reproș, ci o constatare, pe care, aflu acum, o împărtășești. Mă cunoști însă prea puțin dacă îți închipui că succesul tău la public și priza ta la tineri m-au „enervat”. Succesul meu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
sunt, m-au ferit de invidii. Și de ce m-aș fi simțit „trădat” de apariția „Istoriei” tale cu trei ani înainte de a mea? Una e una și alta e alta. Cât despre faptul că i-aș fi „sfătuit pe diverși publiciști să scrie împotriva” ta, asta e cu adevărat inacceptabil și nedemn de tine. Spui că nu mai ai timpul biografic necesar ca să uiți ce nedrept am fost cu tine în ultimii ani. Mai bătrân fiind și având încă și mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
fi în nici un caz de acord cu ea - chiar dacă autorul aduce drept argumente necesitatea întronării disciplinei, prin stârpirea abuzurilor și oportunismului. Câțiva procurori din republica literelor au apăsat pe pedală, comentând cu lux de amănunte exclusiv articolele reprobabile, prezentând pe publicistul Eliade drept un adversar al democrației. în realitate el se referea la politicienii ce aplicau greșit în viață principiile democrației. E drept că în anii 1937-1938 apare în unele articole intensificarea spiritului justițiar și invocarea numelui lui Tudor Vladimirescu. Citând
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
și religia creștină de comunism” este greșită, exprimându-și „mari îndoieli” privind atribuirea textului lui G.Ivașcu. Mai mult, dl. N.Manolescu susține, în deplină cunoaștere a faptelor, că „pseudonimul incriminat șVictor Pancuț era al lui Alexandru Gregorian, poet și publicist, apropiat cercurilor de extremă dreaptă și antisemit notoriu, director al revistei «Sfarmă Piatră».” Informațiile și precizările comunicate de dl. N.Manolescu sunt pertinente, au valoare cultural-istorică, iar demersul nostru va produce și alte dovezi de natură să pună într-o
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
să plece la Școala română din Paris, dar reprezentanții partidelor de dreapta și extremă dreaptă din Universitate și de la București s-au pronunțat împotrivă.2 Această discriminare intelectuală, bazată exclusiv pe motive politice, a contribuit la solidarizarea tânărului filolog și publicist cu grupul intelectualilor de stânga, care s-a conjugat cu interesul față de procesul profesorului Petre Constantinescu-Iași, moment ce i-a întărit convingerea că Justiția din România este aservită Puterii politice, iar obediența procurorilor față de partida legionară, fascistă și prohitleristă din
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
în unele țări europene, cel al lui Tudor Bugnariu, profesor în învățământul secundar, la Cluj, precum și câteva procese ale unor comuniști evrei din Iași, Chișinău și Cernăuți. La procesele politice din Iași, asistentul prof. I.Iordan cunoaște pe scriitorul și publicistul Gheorghe Dinu (Ștefan Roll) și pe profesorul de matematică Mihai Neculce, ambii bucureșteni, membri ai PCdR, martori, alături de profesorii universitari Iorgu Iordan, Traian Bratu, Radu Cernătescu, Paul Bujor, Mendel Haimovici, Grigore Moisil ș.a., atât în procesul lui Constantinescu-Iași, cât și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Italia. Din punct de vedere profesional, G.Ivașcu optează definitiv pentru critica și istoria literară, pentru publicistica cultural-literară, renunțând la activitățile didactice și de cercetare în domeniul lingvistic, din colectivul prof. Iorgu Iordan. Fascinat de personalitatea lui G.Călinescu, tânărul publicist, captivat și de unele principii sociale și politice ale comuniștilor, își face „ucenicia ca secretar de redacție la «Jurnalul literar» al lui G.Călinescu (1939)”5, dovada irefutabilă constituind-o corespondența lui Ivașcu cu protectorul și îndrumătorul său. Anii 1937-1939
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
ca secretar de redacție la «Jurnalul literar» al lui G.Călinescu (1939)”5, dovada irefutabilă constituind-o corespondența lui Ivașcu cu protectorul și îndrumătorul său. Anii 1937-1939 trebuie considerați ca o primă etapă relevantă a consacrării lui G.Ivașcu ca publicist cultural-literar și politic, când se remarcă și vocația sa de excelent organizator și întemeietor de redacție, conducător de ziare, mai ales de reviste cultural-literare. Cu toate că în scrisoarea din „Iași, 12 dec. 1939”, G.Ivașcu îi mărturisea lui G.Călinescu „marea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
armatele Germaniei hitleriste și Dictatul germanoitalian de la Viena, George Ivașcu semnează, în ziarul „Iașul”, un ciclu de articole de fond intitulate Situația, în care exprimă opinii critice referitoare la politica externă a regimului regelui Carol al II-lea. De pildă, publicistul ieșean se declară ferm pentru păstrarea alianțelor României cu Franța și Anglia și critică violent atacul Italiei lui Mussolini contra Franței. În Situația, din 16 iunie 1940, se oprește asupra Turciei, susținând că aceasta nu poate fi atacată de Italia
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
cu un foileton-cronică de război: Lupta Italiei în Mediterana. 1. Un precursor al politicii coloniale fasciste: Crispi; 2. Partidul naționalist; 3. Fascismul; 4. Libya; 5. Adevărata valoare a Libiei; 6. Concluzii. Întreaga pagină este semnată Paul Ștefan. Se observă încercarea publicistului de a se îndepărta de problemele politice și militare ale României. El prezintă expansiunea Italiei fasciste în zona Mediteranei -„Mare Nostro”. G.Ivașcu încheie: „Reluând tradiția imperială a împăraților romani, fascismul și-a luat o sarcină grea, dar grandioasă. Ideea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de data aceasta George Ivașcu, în care se insistă asupra datelor statistice economice. Autorul întreabă: „De ce în orașele și satele din Moldova este criză de alimente?” etc., continuând apoi, în ton amar, despre „blestematul an 1940”, care „a sfârtecat România.” Publicistul de stânga își confirma prezența în paginile revistei „Vremea” din București, prin asumarea oricărui risc... Trece cu bine momentul de imprudență și scrie, în continuare, despre Repartiția materiilor prime în lume (cu tabele și hărți), încheind foiletonul cu observația: „principiile
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
istorie militară, autorul comentează pertinent doctrina germană a „războiului fulger”, aviație, submarine etc. „Vremea” din 1 iunie cuprinde două pagini cu materiale, semnate de Radu Costin și Paul Ștefan, despre flota Statelor Unite și a Japoniei și „strategia în Pacific” etc. Publicistul revine asupra acțiunii parașutiștilor germani din Insula Creta, eveniment militar ce prevestește și posibile acțiuni militare asupra Angliei. Paul Ștefan publică, pe o pagină întreagă, eseul geografico-cultural Creta: una din cele mai vechi civilizații, iar Dan Petrea semnează prezentarea cărții
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, traducătorului și publicistului Tașcu Gheorghiu (1910-1981) e incompletă, derutantă și dificil de reconstituit fără o cercetare, riguroasă, a documentelor și materialelor de arhivă. Informațiile și precizările privind biografia, bibliografia și, mai ales, itinerariul său literar și cultural, pe care le-am întâlnit în
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
e văzut ca un înțelept doldora de vorbe de duh, arătându-și scrierile la unul și la altul, ca să-i mai „îndrepte” slova, unde era cazul, sau secțiunea destul de largă a volumului Figuri din Junimea, 1936, de C. Săteanu (pseudonimul publicistului Carol Schonfeld), dedicată lui Ion Creangă, o colecție pe bază de colportări de întâmplări și picanterii auzite de la alții, cu un personaj spiritual și glumeț. Sunt lucrări care anunță intrarea lui Creangă în sfera unui model simbolic, inventar de istorii
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
grozăvii care se petrec în redacție de când la cârma publicației a fost instalat Mircea Arman: „Ce se întâmplă însă în redacție? Dl Arman a suprimat ședințele de sumar, a eliminat colaboratori vechi și, prin vehemența tonului, a îndepărtat mulți scriitori, publiciști, intelectuali clujeni de paginile Tribunei.(...) Cutare articol este eliminat pentru că așa vreau eu, nu-ți convine, ești liber să-ți dai demisia: aceasta e forma mai nouă de conversație. Asta când nu suntem amenințați de-a dreptul cu tribunalul, parchetul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
al XIX-lea a primarului antisemit Karl Lueger la Viena și, ca reacție, cea a sionistului Theodor Herzl spun multe. Anume în această parte a continentului, în Europa Centrală, și anume în această epocă, este forjat pentru prima dată (de către publicistul german Wilhelm Marr, în 1881) termenul antisemitism, sintagmă care va face o carieră prodigioasă. Cu toate acestea, intelectualii evrei din Europa Centrală nu-și vor călăuzi eforturile anume spre izolare (prin înființarea unor instituții de păstrare a identității culturale), ci
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
emancipării evreilor, cu toată presiunea exercitată de Marile Puteri. La Congresul de la Berlin, Bismarck, Disraeli &Co au pus tranșant problema: recunoașterea independenței Principatelor Române față de Imperiul Otoman (după războiul din 1877-1878) în schimbul emancipării politice a evreilor din spațiul românesc. Opțiunea publicistului conservator M. Eminescu, de pildă, a fost clară: mai bine să ne lipsim de independență decât să plătim acest preț uriaș. Până la urmă, în octombrie 1879, Parlamentul român a aprobat o modificare formală a celebrului articol 7. Evreii vor „putea
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
decât prin caracterul inedit (sau nu) al poeziilor. Ea recuperează partea cea mai puțin cunoscută a activității literare a lui Radu Stanca, și anume publicistica. Este vorba de 163 de pagini dense de eseuri, cronici și note, care configurează un publicist cultural de vocație, cu preocupări multilaterale, și totodată ne dezvăluie în bună măsură universul ideatic al scriitorului. Căci scriind despre spectacole sau comentând cărți recent apărute, Radu Stanca scrie, implicit, despre sine, despre concepția sa cu privire la teatru, despre viziunea sa
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
Adina Dinițoiu Mircea Pora, Tour Eiffel, turiștii toamnei, proză scurtă, Colecția „Conexiuni”, Pitești, Editura Paralela 45, 2012, 216 pag. Prozatorul și publicistul timișorean Mircea Pora a publicat anul trecut, la Editura Paralela 45, un nou volum de proză scurtă, intitulat Tour Eiffel, turiștii toamnei. Titlul sintetizează, de fapt, foarte bine liniile de forță ale volumului: el invocă, pe de o parte, prima
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
La prima ședință de consiliu local va fi discutat proiectul privind bustul. Au fost alocate fondurile necesare prin buget", a precizat Chirica. Poetul și omul politic Adrian Păunescu a murit la data de 5 noiembrie 2010. Avea 67 de ani. Publicistul suferea de insuficiență cardiacă, renală, hepatică și respiratorie.
Poetul Adrian Păunescu va avea un bust în Parcul Copou din Iași by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35893_a_37218]
-
Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor. [Volumul] 1 (1957-1960). [București], Editura pentru Literatură, 1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al Bibliotecii Academiei Române în anii 1948-1957. 6. Se face trimitere la epistola lui Ion Vlasiu, București, 11 iulie [1]966, care s-a publicat în articolul nostru, Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu în România literară, 43
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
al Consiliului European al Asociațiilor Traducătorilor Literari (CEATL), și a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, președintele Rețelei Europene a Centrelor Internaționale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuțiilor care au urmat expunerilor celor doi invitați a fost traducătorul și publicistul Ciprian Șiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat să răspundă cîtorva întrebări. Mai înainte însă, mi se pare important de subliniat de ce situația traducătorului de literatură din Europa de Est necesită o dezbatere separată, și
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
ministrul de Externe pe informarea șefului misiunii diplomatice române, Alexandru T. Iacovaky, cu privire la articolul apărut în „Dziennik Warszawski”, intitulat Țara urâtă a unei Regine frumoase. De comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe polonez, șocat la rându-i de insolența unui publicist lipsit de caracter (cf. Nicolae Mareș, Lucian Blaga diplomat la Varșovia, Editura Fundației România de Mâine, București 2011, p. 108-111), s-a hotărât ca atașatul de presă să publice nu o dezmințire, ci un protest în toată regula, am spune
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
notorietate - Z. Stronski. Șeful publicației a fost cel care a și semnat editorialul intitulat: Depășirea măsurei. Atac împotriva României. De remarcat că în paginile respectivului ziar și-a pus pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la care a plecat autorul
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]