6,888 matches
-
Rodica Zafiu O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic românesc este cea a subtitlurilor de ziare și reviste. De obicei, subtitlul e o secvență de text care oferă informație despre tipul de publicație (ziar, revistă...), despre periodicitatea ei (cotidian, săptămînal, "Revistă bilunară" etc.), despre profilul său regional ("Revistă de
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
prin subtitlu - mai mult chiar decît prin titlu, fatalmente limitat ca lungime și tipar lingvistic - a continuat și în anii următori, devenind încă un exemplu de omniprezență a umorului - intenționat sau involuntar - în discursul public autohton. Multe dintre subtitlurile din publicistica românească sînt construite cu intenție umoristică; altele alunecă fără voie în efecte comice. O încercare de tipologie riscă să fie acuzată de pedantism; se pot însă aminti cîteva categorii mai semnificative. După titlurile neutre din perioada totalitară -"Cotidianul Consiliului Național
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
din Ion Ghica și Iacob Negruzzi, apare doar îmbinarea mai deunăzi). în DEX, definiția cuvîntului ("zilele trecute, nu de mult, acum cîteva zile") e însoțită de eticheta "popular". Citatele actuale atestă însă, cu o frecvență apreciabilă, pătrunderea termenului în stilul publicistic standard: "Am văzut deunăzi cum ploaia nesfîrșită din septembrie i-a ucis speranțele omului de la țară" ("România liberă", 2588, 1998, 24); "Deunăzi, în cadrul unei emisiuni" (Luc. 14, 2000, 2); "Deunăzi, mi-ai comunicat abrupt" (ib.); "Deunăzi, s-a lămurit problema
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
într-un volum (care însumează peste 600 de pagini) textele publicate după 1990. Nu mi-aș fi închipuit că în zece ani a scris atât de mult și aceasta numai din cauză că a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale publicistice. (Nimeni nu l-a putut auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
Rodica Zafiu Limbajul cronicilor fotbalistice - materialul e oferit din plin de subiectul de actualitate al Campionatului European - izbește prin ceea ce e într-o anumită măsură exacerbarea unei tendințe mai generale a publicisticii autohtone: căutarea originalității, a efectelor de stil, îndîrjirea autorilor în a dovedi neapărat inteligență și umor, mizînd adesea pe jocurile de cuvinte și pe expresivitatea colocvială. Mai mult decît în orice alt domeniu (și aici nu mai e vorba doar
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
căutarea originalității, a efectelor de stil, îndîrjirea autorilor în a dovedi neapărat inteligență și umor, mizînd adesea pe jocurile de cuvinte și pe expresivitatea colocvială. Mai mult decît în orice alt domeniu (și aici nu mai e vorba doar de publicistica românească), în comentariile despre fotbal descrierea tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
la cale în fosta redacție a Luceafărului (contribuția d-lui Mihai Ungheanu fiind, în acest nefericit caz, hotărîtoare), este că Eminescu, încă din 1881, a fost victima unei îngrozitoare cabale, menită să-l elimine din viața publică (cu deosebire din publicistică), planul neocolind nici posibilitatea lichidării sale fizice. De aceea boala sa n-a fost boală, n-a fost tratat cum se cuvine, iar Maiorescu i-a editat, în lipsă, placheta din 1884 cu scopul ca poetul să nu-l mai
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
publicate), atît de tranșant, de scrierile tinereței românești, pe care le-a repudiat efectiv chiar cu iritare, mai are rost să ne ocupăm de acest dosar, analizîndu-i semnificațiile? Cred că răspunsul este afirmativ. Acest dosar românesc al lui Cioran (și publicistica și, mai ales, cartea Schimbarea la față a României din 1936), se constituie în piese esențiale în procesul necesar de reconstituire a tabloului disputelor ideologice din anii treizeci, cartea din 1936 fiind, aici, chiar unul dintre actele fundamentale. D-na
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Paul Georgescu. Dintr-un scrupul de pudoare nu a fost introdus acel text al lui I. Vitner care vedea în G. Călinescu "un apologet al confuzionismului cultural", iar din cu totul alte motive nu figurează nici textele vitriolante ale extrem-dreptei publicistice - mai cu seamă privitoare la Istoria literaturii române. Nici Pamfil Șeicaru, nici Nichifor Crainic n-ar fi trecut de cenzura comunistă. Totuși, lipsa câte unei polemici gustoase, cum a fost, de pildă, reacția lui Ionel Teodoreanu la Cartea nunții ("Jim
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
portret al autorului pe care nu riscă să îl supere, fiindcă el e oricum supărat pe toată lumea. Cel mult, să-i dea în plus apă la moară celui care, oricît de apreciate, pe bună dreptate, i-ar fi cărțile și publicistica, se consideră, cu neagră jubilație, un marginalizat și o victimă a campaniilor denigratoare. Ludicul Dan C. spune că s-a amuzat cîndva făcînd o clasificare a criticilor literari după firile celor șapte pitici din Albă ca Zăpada a lui Disney
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
nu au putut substitui un cuvînt mai vechi în limbă, au fost rapid depreciate și s-au specializat pentru a marca propria "marginalitate". Cu această particularitate de uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
astfel ca publicul internațional să își poată face o idee proprie a libertății cu care sunt exprimate cele mai imunde idei și a modului în care sunt tolerate ele de organele de stat." Avînd o informație completă și temeinică asupra publicisticii românești, ziariștii de la Realitatea evreiască țin să menționeze că există "nu puține publicații admirabile, străine de virusul xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
într-o epocă în care era interzis și mortificat spiritul critic, acești scriitori au fost speculați atît de naționaliștii de ocazie, cît și de răzvrătiții restauratori, uitîndu-se că singura formă de revizuire este... recitirea. Trebuie să știm că nu demitizarea publicistică, făcută, cu mult zgomot, în raport cu ferventul naționalist sau cu simplul profesor plin de clișee, contează - miza, cu consecințe de durată în plan sociologic, este totuși prea mică -, ci în raport cu exegetul de ținută. Or, dacă este să ne întoarcem la Eminescu
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
necritic al acestuia, fie că este vorba de scrierile cu evident caracter reacționar, retrograd chiar și la publicarea din 1910, semnate de Aurel C. Popovici Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (ediție de Constantin Schifirneț, 1997) sau de publicistica lui Mihai Eminescu de la Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului autorului de cronici Zigu Ornea, un individ european, un
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
și mult mai tîrziu, nimicindu-și efectiv, prin verbul său persuasiv și patetic, adversarul sau adversarii. De aceea, tocmai, era temut chiar cînd era ținut în planuri de rang secund. Cum e îndeobște știut, s-a angajat devreme în activitatea publicistică. După ce a colaborat la publicațiile lui Asachi, creează la Iași, împreună cu Alecsandri și Const. Negruzzi, revista Dacia literară, de interes istoric hotărîtor. Articolul-program, rămas cunoscut drept Introducție, este semnat de Kogălniceanu. Document literar esențial, este mereu citat pentru idealurile urmărite
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
publică dl Șt. Aug. Doinaș sub titlul Țara Premiilor Nobel. Un amplu studiu consacră dl Gelu Ionescu volumelor de memorialistică Trecut-au anii... și La Apa Vavilonului de Virgil Ierunca și, respectiv, Monica Lovinescu. Cronicarul e bucuros de revenirea în publicistică a d-lui Gelu Ionescu, după o destul de lungă absență, și, încă, printr-un studiu întins pe șase pagini de revistă, chiar dacă nu poate lăsa neremarcată o anume înclinație cam cîrcotașă. Dar noi să fim sănătoși și necîrcotași! Semnale de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
I-a fost dat lui N. Carandino să supraviețuiască regimului comunist, murind, cu mintea limpede, la 91 de ani, în 16 februarie 1996. Dl Paul Lăzărescu, prieten și fost colaborator la Dreptatea din 1944-1947, a alcătuit o bună selecție din publicistica lui N.Carandino din acel memorabil ziar. A însoțit ediția și cu un util aparat de note (pe lîngă buna prefață), exagerînd însă prin explicarea unor termeni ca irepresibil, chartrism, impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
altfel, el însuși a folosit termenul cu pricina, cu ocazia lansării Tezelor, după aproape un deceniu în care el păruse uitat, dar l-a retras ulterior, la reacția fermă a scriitorilor. Marin Preda, care tocmai își tipărise o parte a publicisticii sale îndrăznețe și originale sub semnificativul titlu Imposibila întoarcere, a amenințat că se va sinucide dacă se va reveni la dogmatism. N-am amintit întîmplător nici de atitudinea lui Preda, nici de opoziția scriitorilor. în emisiunea televizată cu pricina, la
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Deliu Petroiu, toți remarcabili prin cultură, profunzimea gândirii și eleganța, plasticitatea stilului deplin format. Publicistica lor la "Saeculum" a însemnat un dublu profit: afirmarea generației și diversificarea substanței revistei. Ambele sub semnul calității. Într-o notă direct plasată la sfârșitul primului număr, după ce glosează în marginea alegerii titlului revistei, Blaga încheia: "Directivele revistei vor putea
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
contribuția lui Blaga și Lovinescu în accelerarea acestei treceri, fiecare în planul preocupărilor sale. Inteligența viziunii sintetice și stilul acestui foarte tânăr eseist provoacă nostalgii, cu atât mai mult cu cât lipsa de substanță și veleitarismul tinerelor condeie inundă azi publicistica literară. Lectura articolelor lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
n-au fost decît "evenimente", din aproape în aproape ne întoarcem la teza nerușinată a Securității, că revoluția la Timișoara a fost opera scursurilor societății. Această teză a fost una dintre primele contribuții ale săptămînalului ROMÂNIA MARE, în 1990, în publicistica autohtonă. Or, cu detașarea pe care o avem acum și cu informațiile existente, e greu de înțeles de ce presa mai poate accepta varianta securistă asupra evenimentelor de la Timișoara. Dacă în România a avut loc o revoluție, și ea a avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Luminița Marcu Răvașe din Kamceatka este încă un volum al cărui conținut s-a născut săptămînal în paginile României literare, cel anterior, Morsus diaboli, a apărut cu ceva timp în urmă la Cartea Românească. Dacă de obicei publicistica ambalată între coperți tari are un aer de tristă deșertăciune și de melancolie vanitoasă, tabletele lui Constantin Țoiu doar astfel își găsesc adevăratul loc. Și poate și adevăratul cititor. Titlul volumului de-acum, poate șocant, cum spune autorul în prefață
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
scapă perspicacității d-lui Alexandru George o atare pe cît de umilă pe atît de constrîngătoare circumstanță? Însă chestiunea mai poate fi pusă și altfel: comentînd, cum apreciază eseistul, cel puțin o duzină din volumele d-sale de eseuri și publicistică (cel puțin pe acestea îl încredințăm că le-am citit!), înseamnă că ne-am ocupat, în cunoștință de cauză, de una din cele două laturi majore ale creației și personalității în discuție. E oare neapărat necesar, e oare posibil să
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
de presupus că, sub presiunea automatismului de limbaj, autorul articolului nu a perceput conotația pozitivă stabilă a metaforei salbă de... Ar fi mai grav dacă formularea ar constitui încă unul dintre exemplele manierei de un gust foarte îndoielnic manifestate în publicistica românească, de tratare a dramelor umane în cheie nonșalantă, ironică și minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conține nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuși, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
picior pentru 'greșeli estetice' evidente, dar îl salvăm cu grație în final. Mecanismul ar fi acesta: iată cît de multe imperfecțiuni are și totuși cît de mare e! Surprind analizele amănunțite de roman așezate lîngă pasaje precum: ' Susținînd și în publicistică, dar și prin operă, idealul maiorescian și lovinescian al primatului valorii, Nicolae Breban a fost și mai este, poate, suspectat, precum au fost suspectați și cei doi mari critici, de insuficiență a vibrației naționale. Suspiciune iscată de judecăți simpliste: scriitorul
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]