1,541 matches
-
habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 176. ROSCI 0179 - Pădurea Troianu Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun 177. ROSCI 0181 - Pădurea Uricani Tipuri de habitate: 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Specii de nevertebrate: 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea) 178. ROSCI 0182 - Pădurea Verdele Tipuri de habitate: 3220
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Papucul doamnei, Blabornic) 181. ROSCI 0185 - Păduricea de la Santău Tipuri de habitate: 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) 182. ROSCI 0186 - Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare Tipuri de habitate: 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 91H0* - Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens 183. ROSCI 0187 - Pajiștile lui Suciu Tipuri de habitate: 40A0* - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 91Y0 - Păduri dacice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Nord Dobrogean Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 91X0 - Păduri dobrogene de fag; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 2609 - Mesocricetus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion); 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 91Y0 - Păduri dacice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Eleocharis carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 211. ROSCI 0215 - Recifii Jurasici Cheia Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos Specii de mamifere: 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic); 1321 - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, prevăzut în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272591_a_273920]
-
Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, prevăzut în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0148 Pădurea de stejar pufos de la Petiș, prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272591_a_273920]
-
America de Sud. Este un animal de talie mică și nu măsoară mai mult de 25-30 cm, având o greutate medie, la maturitate, de 400-600 grame. Ca înfățișare se situează între iepure și veveriță, are ochi negri, strălucitori și coadă lungă și pufoasă. Membrele anterioare prezintă cinci degete și sunt scurte, iar cele posterioare doar patru degete și sunt mai lungi. Șinșila este un animal nocturn, ierbivor, curat, liniștit, agreabil și poate trăi până la 10-15 ani. Este foarte curios. Au existat trei specii
Șinșilă () [Corola-website/Science/314693_a_316022]
-
53856 67320 80784 94248 107712 121176 III 3824 10925 21850 32775 43700 54625 65550 76475 87400 98325 IV 3005 8586 17172 25758 34344 42930 51516 60102 68688 77274 V 2315 6615 13230 19845 26460 33075 39690 46305 52920 59535 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Stejar pufos I 7277 12128 24256 36384 48512 60640 72768 84896 97024 ÎI 5512 9187 18374 27561 36748 45935 55122 64309 73496 III 3969 6615 13230 19845 26460 33075 39690 46305 52920 IV 2674 4456 8912 13368 17824 22280 26736 31192 35648
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
100 ──────┴────┴─────────────���──────────── Tei I ÎI III IV V ──────────────────────────────────── Cer I 175730 193303 ÎI 143990 158389 III 114930 126423 IV 90200 99220 V 70160 77176 ──────────────────────────────────── Garnița I 161370 177507 ÎI 134640 148104 III 109250 120175 IV 85860 94446 V 66150 72765 ──────────────────────────────────── Stejar pufos I ÎI III IV V ──────────────────────────────────── Stejar brumăriu I ÎI III IV V ───────────────────���──────────────── Valori maxime ale vegetației forestiere utilizate în stabilirea limitelor de prețuri TABEL 2b mii lei/ha ───────┬─────┬─────────────────────────────────────��────────────────────────── Specia │Cls. f. puternică Anexă 4 ──────── la metodologie ──────────────── DOCUMENTAȚIA de evaluare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA 0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului, ROSCI 0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare, ROSCI 0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș și ROSCI 0384 Râul Târnava Mică, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului, ROSCI 0186 Pădurile de Stejar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276990_a_278319]
-
de pe Târnava Mare, ROSCI 0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș și ROSCI 0384 Râul Târnava Mică, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSPA 0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului, ROSCI 0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare, ROSCI 0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheș și ROSCI 0384 Râul Târnava Mică, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276990_a_278319]
-
Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vieții lor era marcată prin ceremonii și fast monopareze paralizia unui segment de membru sau al unui membru de aceea se înlocuiesc numai împreună ca înfățișare se situează între iepure și veveriță are ochi negri strălucitori și coadă lungă și pufoasă în urma nemulțumirilor create este nevoit să fugă și a fost înlocuit orașul a fost deseori ținta atacurilor tătarilor rutenilor și lituanienilor și a fost distrus de câteva ori lumile fanteziei sunt mult diferite ele fiind marcate de existența magiei și
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Apoi, se desfăcuse ca deasupra, închizându-l. Se zbătu, se învârti zadarnic, un arc vrând să sfâșie vălul durerii coborât fără de voie căutând un loc pe unde să-și ia zborul. Nu găsi nimic. în casa tăcută ca un ștergar pufos. Pepita D Lestine iterare Numai îmbolnăvirea ei, îi aduse Pepitei liniștea. Se Din când în când se ridicau spre înălțimi miresme bucurase de scăderea bruscă a poftei de plimbare. Furiile îmbietoare, nemaiîntâlnite, semnul arderii unor resturi de ei, slăbirea continuă
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
sunt mici, rotunjite la vârf, plasate la extremitățile superioare ale craniului și erecte. Coada este lungă, stufoasă și ținută încolăcită pe spate, mai rar în poziție atârnată. Blana este foarte voluminoasă, dublă, cu excelente calități termoizolante. Primul strat este moale, pufos, compact, format din fire scurte, iar cel superior are firul mai lung, aspru. Aspectul general al blănii este înfoiat. Părul are proprietăți hipoalergenice, cu textura similară părului de angora. În zona gâtului, pe partea posterioară a picioarelor, pe piept și
Samoyed () [Corola-website/Science/306837_a_308166]
-
tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
picioarelor și îl menține cald acoperindu-l cu un pliu cutanat. Timp de două săptămâni masculii nici nu se mișcă. După revenirea femelei oul este încălzit de ambii părinți. Puiul apare după aproximativ opt săptămâni. În ciuda stratului gros de pene pufoase, părinții îl poartă pe labele picioarelor, până când acesta își poate regla singur temperatura corporală. Când atinge o anumită vârstă, puiul își părăsește părinții și formează “grădinițe” cu celelalte păsări tinere. Micul pinguin atinge 80% din greutatea adulților, însă după lunile
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
îngrășăminte organice și minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere, pentru cultivarea produselor agricole culturi. Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu și stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau garnița (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlnește gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite "gorunete") sau în amestec cu alte specii de
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
climei și apelor. Vegetația comunei este bogată. Flora este variată. Este întâlnită vegetația de pădure. Comuna Cociulia este înconjurată de "Codrii Tigheciului" în care se află o floră și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru, stejarul pufos, salcâmul, bradul, vița de vie sălbatică. Vârsta medie a pădurii este de 40 de ani. Cele mai răspândite specii care se întâlnesc în pădure sunt stejarul, frasinul, teiul, arțarul, ulmul. Plantele rare și cele pe cale de dispariție sunt incluse în
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
avalanșe: avalanșe umede provocate de încălzirea aerului și de topirea parțială a zăpezii care crește greutatea masei și înmoaie solul, favorizând alunecarea; ating cca 80km/oră și creează culoare de avalanșă; avalanșe uscate se produc pe ger, afectând zăpadă proaspătă, pufoasa, aestecata cu mult aer; ating până la 200 km/oră. Topirea bruscă sau lentă a zăpezii duce la înmuierea solului, favorizând solifluxiunile și șiroirea. Procesele sunt mai eficace la sfarsitul iernii mai ales în regiunile latitudinilor medii. Acțiunea vântului (eolizația) este
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
o arie protejată, situată la vest de satul omonim din raionul Rezina, Republica Moldova. Rezervația cuprinde un defileu stîncos cu peșteri, râul Saharna și cascade. Unele peșteri au fost locuite încă de oamenii primitivi. Pe versanți creștre o pădure de stejar pufos. Aria naturală de Stat "Saharna" a fost încadrată în Etajul fitoclimatic: FD1 - Deluros de stejărete și FD2 - Deluros de cvercete și șleauri de deal, cu următoarele tipuri de stațiuni: Au fost identificate și definite următoarele tipuri de pădure:
Rezervația peisagistică Saharna () [Corola-website/Science/329708_a_331037]