921 matches
-
un simulacru de traseu, un șir de stâlpi electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate; atelajul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
promenadă a Șoselei. Aceasta e Champs-Elysées, Bois de Boulogne ale Bucureștiului; locul de întâlnire, iarnă și vară, al lumii elegante. În mijlocul trăsurilor de lux se strecoară o grămadă de birje, un fel de cabriolete (droște) ce străbat promenada și varsă puhoaie de praf peste trecătorii obscuri ce se hazardează pe jos pe aceste meleaguri aristocratice. Aleea a fost concepută în stil mare; mărginită la dreapta și la stânga de alei laterale presărate cu nisip fin, de partere, de boschete, de chioșcuri și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
boi slabi și cai costelivi. În fiecare vineri vin aici căruțe grele cu patru roți egale, neferecate, a căror osie e menținută de un arc alăturat loitrelor. Cum străbat oare aceste vehicule, construite de țărani, spații mari, peste câmpuri, gropi, puhoaie și drumuri desfundate, fără a-și vărsa povara, fără a-și strica nici măcar un piron? E o problemă insolubilă pentru noi; puse la o astfel de muncă, vehiculele noastre de mărfuri s-ar sparge. În fiecare an, la sfârșitul lunii
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
E o atitudine adoptată ferm de-a lungul întregii frontiere; autoritățile rusești procedează mai puțin riguros decât moldovenii. Nu asta numim noi oare a da parola? Capitolul 5 De la Iași la București prin Valea Siretului Șosele din Moldova • Neglijență, pietricele, puhoaie • Frumosul târg • Valea și înfățișarea Romanului • Bacău • La poalele Carpaților • Bogatele domenii ale prinților Sturdza • Adjud • Poște cu cai • Focșani • Râmnic • Să fugim din aceste locuri neprimitoare • Întoarcere la Buzău • Un puhoi monstruos • Noi accidente • Poșta suportă cheltuielile • Întoarcere la
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prin Valea Siretului Șosele din Moldova • Neglijență, pietricele, puhoaie • Frumosul târg • Valea și înfățișarea Romanului • Bacău • La poalele Carpaților • Bogatele domenii ale prinților Sturdza • Adjud • Poște cu cai • Focșani • Râmnic • Să fugim din aceste locuri neprimitoare • Întoarcere la Buzău • Un puhoi monstruos • Noi accidente • Poșta suportă cheltuielile • Întoarcere la București Moldovenii sunt foarte mândri de șoselele lor, ca și ieșenii de pavajul lor; primul punct este dintre cele mai discutabile. La câțiva pași de mahala, șoseaua ce duce spre valea Siretului
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nici măcar nu sunt sparte asperitățile acestor pietre; această observație critică se aplică în egală măsură văii Bârladului și celei a Siretului; rămân multe tronsoane de terminat pentru a completa rețeaua moldavă; cel mai urgent este să se facă poduri peste puhoaie și râuri; se văd creșteri bruște ale apelor, atât de mari încât ating trei metri în înălțime în mai puțin de o oră și iau cu ele tot personalul și materialul implicat în trecerea vadului. Aceste accidente nu pot fi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cât mai repede în canalul grădinii episcopale și a ne purifica de murdăriile de la Râmnicu Sărat! Ce să mai zicem de plaja nisipoasă, uscată, roasă de trei torente, care separă Râmnicul de Buzău? Ce să spunem mai ales despre acest puhoi monstruos, ale cărui aluviuni, pietricele, ape noroioase se mișcă fără încetare; care a înghițit atâția călători; care își macină malurile neîncetat și distruge culturile sau recoltele; care nu acceptă vreun bac, care smulge podurile și îi desfide pe ingineri să
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vă imaginați suprafața imensă a Bucureștiului, noroaiele sale seculare, cloacele, grămezile sale de murdării; nu se fac nivelări și nici canale de scurgere; nicio rigolă în cartierele aflate departe de râu. Străzile se transformă atunci ele însele în râuri, în puhoaie, în lacuri noroioase și adânci, circulația este oprită; sania devine inutilizabilă, ar trebui de fapt un vapor. Numai câțiva pietoni intrepizi, încălțați cu cizme gigantice, se hazardează afară; o fac riscându-și propria viață. Dar de ce să povestim noi înșine
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vor să sară pe geamuri, la parter, iar alții, securiștii sau ce-or fi fost ei, îi împing de fund, înapoi în camere... Ușile câtorva cămine sunt blocate din exterior pentru ca studenții să nu mai poată ieși, să se alăture puhoiului uriaș care vine din Copou. Intrăm în coloană... Suntem peste 10 000. E un sentiment teribil să faci parte din mulțimea care pare că începe să știe ce vrea. Milițienii umblă bezmetici, încercând să pună capăt la ceea ce se putea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de mulți redactori și colaboratori, locul de frunte revenindu-i și aici lui C. Stere, prezent cu articole (Imperiul Habsburgilor și politica românilor, România și războiul european) și „carnetul unui solitar” (Pentru ce sunt un trădător?, Discursul lui Take Ionescu, Puhoiul). Cu o astfel de atitudine, V.r. își pierde mulți simpatizanți, fapt care, coroborat cu dificultățile economice inerente vremurilor, dar și cauzate de câteva accidente nefericite (incendii repetate la tipografie și depozite), o aduce în situația de a nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
întru poezie: „Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luați, mâncați, acesta e trupul și sângele nostru: poemul”. Dacă adăugăm elogiul visului ca factor destructurant al legilor și formulelor („Dar în curând, peste toate rădăcinile smulse, apele visului vor veni în puhoaie albe, și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
susține că, "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris après coup, în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut insera în durată în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință. Efectul, desigur, bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie să-l accept"6. Pornind de la aceste precizări, e limpede că nu putem vorbi despre un jurnal în
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
9), în demersul lui N. Steinhardt în Jurnalul fericirii, atenția ne e atrasă, din perspectiva a ceea ce urmărim în acest capitol, de unii termeni sau unele expresii din fragmentul mai sus citat precum: "après coup", "mi s-au perindat imaginile", "puhoi de impresii", "artificial". Într-o interpretare relativ grosieră, e adevărat, acest "après coup" poate fi interpretat ca un imbold exterior, ca o inspirație chiar, întrucât imaginile a ceea ce urma să relateze i se perindau de la sine ("mi s-au perindat
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o interpretare relativ grosieră, e adevărat, acest "après coup" poate fi interpretat ca un imbold exterior, ca o inspirație chiar, întrucât imaginile a ceea ce urma să relateze i se perindau de la sine ("mi s-au perindat imaginile"), sub forma unui "puhoi de impresii", ceea ce-l determină pe Steinhardt să conștientizeze că " Efectul, desigur, bate înspre artificial", "artificial" însemnând, în context, opusul realului, al realității, ceea ce afectează, fără îndoială, exactitatea reproducerii, dar sporește, cu certitudine, farmecul literar-artistic al Jurnalului, atunci când acest "artificial
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
susține că, " jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris après coupe, în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu l-am putut insera în durată în mod real, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele în acel puhoi de impresii căruia ne place a-i da numele de conștiință. Efectul, desigur, bate înspre artificial; e un risc pe care trebuie să-l accept"3. Pornind de la acestea e limpede că nu putem vorbi despre un jurnal în adevăratul
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în ce măsură Jurnalul răspunde la aceste întrebări, pe atât e de sigur că el o face, mai mult sau mai puțin, fiecăreia dintre ele. Acele "amintiri proaspete și vii" par a intra sub sfera de influență a lui mnēmē, la fel "puhoiul de impresii" care-l determină pe autor să spună că i "s-au perindat imaginile", imediat dublate însă de "aducerile aminte", care, așa cum Steinhardt însuși recunoaște bat "înspre artificial", determinând prezentarea "pe sărite" și activarea a ceea ce el exprimă clar
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Jurnalului fericirii: ,, Catehizarea a luat sfârșit. Botezul, hotărât pentru ziua de cincisprezece, are loc așa cum stabilisem. Părintele Mina alege momentul pe care-l socotește cel mai potrivit: la întoarcerea "de la aer", când caraliii sunt ocupați, când agitația e maximă. Când puhoiul de oameni se întoarce cu zgomot mare, ducând în rând de câte doi balia, ciubărul, tineta și un "rezervor" cu apă, părintele Mina, fără a-și scoate mantaua, dă buzna la singura căniță din cameră e o căniță roșie, cu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
elevilor și de metodele folosite În procesul instructiveducativ. III.3 LECȚII ÎN CARE SUNT REDATE FRUMUSEȚILE ȘI BOGĂȚIILE PATRIEI « Aici În Întăriturile acestea, zidite de Dumnezeu, au stat adăpostiți aproape o mie de strămoșii noștri când, prin șesurile Dunării, curgeau puhoaiele de barbari... Î n munții aceștia s-au Închegat tăria și unitatea neamului românesc", Al. Vlahuță"În munții noștri". România se numără printre puținele popoare care au cunoscut o neîntreruptă locuire Între hotarele ei. Se constată că În limitele aceluiași
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Berna au fost evacuate peste 300 de persoane, iar prognozele meteo indicau creșteri în continuare ale nivelului apelor. În Germania, cea mai afectată regiune a fost Bavaria, unde zone aflate la sud de München au fost evacuate. Pentru lupta contra puhoaielor a fost mobilizată și armata. În Austria, inundațiile au provocat moartea a trei persoane, dispariția uneia și rănirea altor 17. În Tirol, peste 100 de case au fost evacuate, după distrugerea unui baraj. Tunelul rutier Gothard, care leagă Germania de
Agenda2005-35-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284132_a_285461]
-
fără suport popular. Dacă se va întâmpla asta și în România, nu cred să se umple străzile cu demonstranți. Instinctul comunitar, conștiința social-politică a populației românești bat spre zero. Românii se vor mulțumi să privească fiecare la telejurnale încă un puhoi de imagini atroce, pe care, potrivit rating-urilor, le preferă oricum, vor citi cancanuri despre cei morți, în ziarele de scandal, vor asculta părerile lui Gigi Becali și Mitică Dragomir despre fenomen și își vor spune Ťfie la ei acoloť
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
să se cumințească. Peste câteva zile, în „Unirea Română“ se consemna: „Câte suflete bolnave și trupuri schiloade nu aleargă spre locul unde s’a arătat Dumnezeu, cu ferma convingere că vor găsi alinare și vindecare. Trenuri tixite varsă spre Maglavit puhoaie de lume. În Banat pelerinajele se țin lanț. Acum și din Crișana au luat traista în spate și la drum. Maglavitul a devenit locul sfânt, unde zecile de mii de înfrigurați așteaptă minuni noui, pe o colină unde «o salcie
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
conștient în serviciul clasei muncitoare. Colaboratori ai demonstrației, îndeplineam sarcini precise: împărțeam trecătorilor manifeste și strigam lozinci pînă răgușeam. De-a lungul coloanei în marș alergau delegații cu ordinea, comandanții strigăturilor lozincare, semnalizînd cu stegulețe roșii cadența de marș a puhoiului, iar alături de ei agenții de legătură, pentru transmiterea dispozițiunilor ce veneau din fruntea coloanei, unde se găsea Istrati. La urmă se scurgeau căruțele cu familiile muncitorilor, femei și copii îmbrăcați cu tot ce aveau mai bun în garderoba lor săracă
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Rodica Zafiu Metaforele clișeizate ale cantității mari sunt destul de numeroase: unele provin din sfera forțelor naturii și utilizează cu scop expresiv conotațiile negative ale dezlănțuirilor ("dezagreabilul ca mod de întărire"): puhoi, torent, val. Sînt de obicei pozitive cele care indică și diversitatea - paletă, evantai, gamă (cam ieșite din uz) - sau asocierea - buchet, mănunchi. Seriei i se mai poate adăuga poeticul și nedefinitul noian, devenit ridicol în asocieri banale ("noian de fapte
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
Dumitru Hurubă Doamna e lângă sufletele noastre. Și, parcă mai des și mai acut decât în alți ani, e și în noi, fiindcă vara ne-a lăsat în pragul său având în ochi și în minte imaginile tv ale puhoaielor sinistre măturând apocaliptic țara, iar în urechi jalea din glasul celor pustiiți de natură și de Dumnezeu. Pentru că ne amintim de el numai când ne bântuie nenorocirile? Și poate n-aș fi scris aceste rânduri, dacă mai zilele trecute nu
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
prim-ministru plecând în concediu, demonstrându-și astfel încă o dată tăria de caracter și nepăsarea în fața calamităților (din județul Harghita), dar și fără domnul președinte Traian Băsescu mărșăluind eroic și relativ ceaușist în cizme de cauciuc prin mâlul lăsat de puhoaiele din acea parte de țară, felicitându-i cu voie bună pe localnici, fiindcă nu așteptau ,mana cerească" de la Guvern. Și bine fac, având în vedere că, în alte părți de țară, ,mana guvernamentală" s-a metamorfozat în promisiuni rămase la
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]