709 matches
-
fiecare individ, rând pe rând, un supraveghetor și un supravegheat. Această permutare circulară definește cel mai adesea supravegherea între vecini, care ar putea fi considerată „moale” sau „blândă” în comparație cu supravegherea „dură” practicată din rațiuni de stat și care antrenează consecințe punitive severe. Supravegherea „moale”, de proximitate, se limitează la colectarea de informații și la difuzarea lor în circuit intern, închis. Ea utilizează mijloacele clasice - prezență disimulată în spatele unei ferestre cu perdelele trase sau nu, adăstare îndelungă în pragul unei porți sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
antrenează instaurarea domniei „controlului”, fază ce ar putea fi catalogată drept supraveghere „moale” sau „blândă”. Aceasta se dilată și operează atât la scara planetei, cât și la scara diferitelor societăți, fără a fi însoțită, cel puțin deocamdată, de vreo instanță punitivă. Nimeni nu-i scapă însă și - ca să revenim la Deleuze -, în comparație cu omul din societățile disciplinare, cu o identitate mai puternic marcată, „omul controlului este mai degrabă ondulatoriu, așezat pe o orbită, pe un fascicul continuu” (p. 244). El nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un cadru global și multilateral de acțiune în vederea prevenirii și soluționării incidentelor de violență împotriva femeii, prin care să se elimine pericolele unor dezechilibre generate de abordările întâmplătoare de tip sectorial. Se pare că cel mai ușor se adoptă măsurile punitive. Legislația ar trebui să fie mai adecvată și să cuprindă instrumente de implementare eficiente, sancțiuni mai severe și proceduri mai clare de intervenție a poliției. În același timp, lipsa serviciilor sociale specializate influențează în mod negativ șansele de promovare a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituțională. ● Mulți beneficiari provin din medii în care adaptarea la condițiile socioeconomice este deficitară. ● Personal fără experiență, care se schimbă des. ● Abordarea clienților este de tip autoritar și se fac tentative de a menține controlul prin folosirea unor metode exclusiv punitive. ● Mediu instituțional în care rezidenții au acces liber unii la alții, iar unitatea e suprapopulată. ● Activități nestructurate. ● Comportamente agresive ale beneficiarilor, care sunt acceptate și se pretinde că sunt „de înțeles”, de aceea nu sunt sancționate, chiar dacă se repetă. Dezechilibru
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
adulți să fie legată de măsura în care persoanele sunt stresate de către factorilor externi. Interacțiunea nonagresivă, în situații de conflict, este o performanță culturală exigentă, de nivel înalt: cu cât stresul este mai mare, cu atât mai probabile sunt mecanismele punitive. Vârsta copiilor joacă și ea un rol în acest context; cu cât copilul este mai mic, cu atât mai mari sunt devierile lui de comportament, prin raport cu așteptările adulților. Referindu-ne la factorii individuali, se presupune că bărbații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai înclinați să pedepsească decât cei mai în vârstă. Dar, prin simplul fapt că au, în general, copii mai mici, sunt puși în situația să facă asta. Se observă o diferență semnificativă în reacțiile părinților mai tineri față de comportamentele lor punitive. Se pare că tinerii din generația actuală sunt mai puțin defensivi (mai puțin tentați să adopte un model educativ dat) și mai înclinați spre reflectarea asupra propriilor lor comportamente, din care trag concluzii și pe care ajung să le corecteze
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
drept surse ale potențării abuzului, neglijării și exploatării copiilor următoarele aspecte: - sărăcia instalează inegalități sociale și generează sentimente de frustrare la nivelul personalității individului, cu consecințe în planul comportamental al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de comportamente cu manifestări violente; - concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a prostituției infantile și exploatarea sexuală a copilului. Problematica a devenit cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
această lucrare prin care se poate facilita informarea rapidă a părinților cu privire la situația școlară și evoluția copiilor. Implicarea elevilor și a familiei în planifica rea evaluării, trebuie încurajată în așa fel încât evaluarea să nu fie percepută ca un act punitiv ci ca un proces la care par ticipă în egală măsură atât profesorul cât și elevii. În prima parte a lucrării sunt prezentate noțiuni gene rale ale bazelor de date, iar în cea de-a doua, utilizarea baze lor de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
spre a discuta "modul de a propovădui populațiunii rurale să-și conserve neamul și patrimoniul" (Ibid., 113). Ideea de a trezi și concerta spiritele apare la Pârvan ca o dramatică obsesie, cu accente de mesianism impacient și izbucniri de mânie punitivă. Ca și Eminescu, el nu ignoră "mizeria" noastră istorică și nu ezită a-și flagela compatrioții prea dispuși la atitudini lacrimogene, dacă nu lamentabile. Textul cel mai ilustrativ din acest punct de vedere, lăsând la o parte unele misive către
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai ușor și frecvent frustrați, datorită stilului de supervizare Concluzia principală a lui Hopper este că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
zâcea că pleznește"; apoi, se duce să ceară sfatul altor împărați cu privire la situația soției sale, neștiind pe cine să salveze: mama sau copilul. Până la urmă, apelează la instanțe supranaturale, la Mama Pădurii. Actele întreprinse de aceasta par etapele unui ritual punitiv: dezbrăcarea în pielea goală în mijlocul albiei, bătutul împăratului cu făcălețul, reproșul că nu a anunțat-o mai repede. Între timp, femeia "șădea în tavan cât crescuse burta". Abia după ce Mama Pădurii îi promite de soție, pe " Fata născută din Piatră
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să pretindă că este scutit de vanitate ar dovedi chiar prin acest fapt caracterul excesiv al falsei sale justificări. Justificarea falsă colectivă este principiul psihopatiei: fobia față de introspecție. Sancționarea ei imanentă este ignorarea problemei esențiale a vieții umane. Imanența justiției punitive devine pe deplin manifestă dacă ținem seama de faptul că ambivalențele patologice (exaltarea-inhibarea proprie tuturor motivelor perverse) se extind asupra tuturor dorințelor materiale, sexuale și preudo-spirituale ceea ce duce treptat la incapacitatea satisfacerii lor. Aceasta datorită faptului că ambivalența creează prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în comun să fie tot mai greu de suportat. Aviditățile pseudo-spirituale ale sarcinilor exaltate, aviditățile sexualității suprasau sub-valorificate și cele ale materialității sînt cele care împart societățile în opresori și oprimați. Ambivilențele motivațiilor subiacente se transformă în final datorită legii punitive în ambivalența inter-reacțiilor și în cea a situițiilor. Injustițiile dominante și toate tentativele de a le contracara prin violență sînt bazate pe starea actuală a evoluției ființei gînditoare, care refuză să-și gîndească viața pînă la nivelul motivațiilor care o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
creadă că nu există, nici un pericol în a se supune tuturor capriciilor dorințelor exaltate și a ignora legalitatea misterioasă a vieții: imanența justiției. 3. Valori și non-valori 1) SFINȚENIA ȘI SĂNĂTATEA PSIHICĂ Justiția imanentă poartă în ea nu numai sancțiunea punitivă reprezentată de Satan și de Infernul (din noi), ci și remediul. Și nu doar remediul biblic (sfințenia, salvarea, mîn-tuirea), ci și remediul terapeutic adaptat elanurilor limitate: principiul etic, valorificarea justă a sinelui și a celorlalți. Legalitatea raportului dintre sănătate și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și simplu despre această violență nu jucăm oare jocul periculos de a justifica o viziune surescitată care cere în gura mare toleranță zero? Acesta este fondul criticii aduse de sociologul american Loïc Wacquant (1999) cu referire la "noul simț comun punitiv" care, venind dinspre America, s-ar răspândi în bătrâna Europă, contribuind la incriminarea sărăciei și, în ce privește subiectul nostru, la interpretarea ei, încă de la vârsta cea mai fragedă, ca un mod de a elibera statul de "responsabilitățile sale în geneza socială
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o mare parte a țărilor europene sau nord-americane, iar puterea hărțuitorului a fost treptat delegitimată, în favoarea cuvântului victimei. La fel și în cazul violențelor sexuale săvârșite de adulți asupra copiilor, la școală și în alte părți, sau al întregului arsenal punitiv care mult timp a fost normă educativă și care este, încetul cu încetul, interzis în dreptul internațional. Nu-i vorba de a sacraliza victimele sau de a face din anumite categorii sociale (fetele, imigranții, copiii) victime obligatorii, alt mod de a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de atenție + + + + + + Inițiere precoce în violență + + + + + + Opinii favorabile violenței + + nr nr Deficit sociocognitiv Inteligență scăzută + + + + + Sex (băieți) + + + + + + Abuz precoce de droguri și alcool + + + + nr Factori de risc familiali Criminalitate parentală +/− + + + + Maltratare/abuz sexual + + + + + + Relații slabe părinți-copii + + + + + + Lipsa implicării parentale + + + + + + Practici punitive excesive sau fluctuante + + + + + + Permisivitate excesivă + + + Atașament familial slab, conflicte +/− + + + Atitudini parentale favorabile abuzului de substanțe − nr ++ Separare părinți-copii +/− nr nr Boli mintale ale părinților − nr nr Factori de risc asociați cu școala Eșec școlar + + + + + + Atașament slab față de școală +/− + + nr Absenteism
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
factorilor sociali rămân masive, în condițiile unor factori socio-economici egali, școlile care "se descurcă" sunt în primul rând cele în care echipele adulte sunt bine reglementate. Printre aceste reglementări necesare se numără cele referitoare la regulile disciplinare și la practicile punitive. • Efectele regulilor și stilurilor pedagogice Cercetările care au utilizat modele statistice sofisticate pentru a măsura ponderea diferiților factori care explică efectul școlii (analiză lineară ierarhică a datelor) identifică mai mulți factori de bază desigur, în afară de efectele legate de componența socio-demografică
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școli este legală în Alabama, Arizona, Arkansas, Colorado, Delaware, Florida, Georgia, Idaho, Indiana, Kansas, Kentucky, Louisiana, Mississipi, Missouri, New Mexico, Carolina de Nord, Ohio, Oklahoma, Pennsylvania, Carolina de Sud, Tennessee, Texas și Wyoming. Totuși aceste state nu sunt toate la fel de punitive, iar în unele practica a căzut în desuetudine. Există la nivel federal o statistică precisă a evoluției numărului de elevi loviți de dascăli, ca parte din ancheta anuală de victimizare pe care am menționat-o deja. Raportul menționează că s-
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]