962 matches
-
prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii ne atacă atât în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
luptei noastre ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că „ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face (Dumnezeu) și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Despre păzirea minții, cap. 17, în Filocalia, vol. I, p. 400 footnote>”. Părinții obișnuiau să se mai roage unii pentru alții, atunci când aveau ispite, întărindu-se nu numai prin cuvinte, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
de acasă decât cu mijloc de transport la scară. Mi-a slăbit puterea (...) și cu necazul care a dat peste mine, tare greu am putut să mă deplasez pentru consultații. Nu știu dacă vam spus că locuiesc singur ca un pustnic (...). Vă doresc mulți ani fericiți, Gh. Balan 23 C.P. (Piatra Neamț, 23.10.1989, șt. poștei) Când veți citi aceste rânduri eu voi fi plecat în lumea umbrelor de unde nu se mai întoarce nimeni! Vă doresc sănătate, mulți ani fericiți! Gh.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în care Boccaccio ar fi găsit nenumărate teme de caracterizare pentru un Decameron „ortodox”. Poate nu degeaba un arhimandrit de la Athos remarca, vizitându-ne țara, că avem mulți monahi, dar nu și un monahism... Ce va fi zicând oare patronul pustnicilor, cel îmbrăcat în mantie de călugăr ca Botezător al Domnului? Când oare vreun ieromonah virtuos a rostit un cuvânt răspicat despre maladiile momentului, fără să fi primit totuși o mustrare, scrisă ori verbală, de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sus, care este scris în ceruri. Căci credincios este cel ce a făgăduit. Și pentru ce să nu cred? Iubitor de străini ca Avraam m-am facut, blând ca Moise, sfânt ca Aaron, răbdator ca Iov, smerit cugetător ca David, pustnic ca Ioan, jalnic ca Ieremia, învățător ca Pavel, credincios ca Petru, înțelept ca Solomon. Și cred ca tâlharul că Cel ce mi-a dăruit acestea pentru a Sa bunătate, și Împărăția mi-o va da!”. Străin de orice spaimă paralizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numele mistic din toate cărțile sfinte; sunetul din eter, forța virilă a bărbatului; mirosul reavăn al pămîntului și arșița focului; sînt viața în tot ce viețuiește, înțelegerea în cei cu înțelegere, germenul etern al vieții în Mine este [298], credința pustnicilor și izbînda eroilor, puterea celor tari, impasibilă, austeră; iubirea dreaptă din cei vii [299], oh nobile Bhărata [300]. Din mine senasc ființele toate [301]... Cu adevărat ziua și noaptea le cunoaște acel ce știe că o mie de yuga durează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cromatică se asociază ideii de vechime prin doi termeni diferiți (întunecos și painjinit), spre deosebire de hipotextul inițial, care descria cafeneaua, în care culoarea și vechimea erau ipostaziate paradigmatic de una și aceeași sintagmă (muri afumați) : (S1c)/(S2a)/(S3a) Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..."13 (Eminescu: 2011, II, 35). Seria secvențelor intratextuale (1) care descriu ziduri acum aproape negre, cândva albe (așa cum lumina ce trece prin ferestrele generoase este murdară, în loc să fie limpede) continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care împletește semantic o legătură intratextuală (2) vizibilă, fundamentată pe ideea refugiului. În acest caz, se poate vorbi de o pereche intratextuală, nu de o serie (ca și cum am vedea două stele rătăcite în afara oricărei constelații). (S2a)/(S3a) Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..." (Eminescu: 2011, II, 35). (S2b)/(S4a) ...într-un colț (s.n.) al casei, la pământ, dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi (s.n.) multe din ele grecești, pline
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu de C. D. Fortunescu, unele însoțite de versuri ale acestora. La „Cronica literară” Perpessicius recenzează romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea de Ion Agârbiceanu. Preocuparea pentru problemele culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
cu copiii, vânt rece dinspre nord. Seara s-a întrerupt lumina electrică, s-a rupt din nou o conductă. Seara cu Carol de Suedia. +5°R. Duminică, 5/17 mai Vreme frumoasă, rece. Ora 10 cu copiii și doamnele până la Pustnic, apoi la Stöhr. Ora 12½ lunch, de față și regina Suediei. Invitat pe Theodori și pe Galleron, arhitect francez. După-amiaza scris. Orele 5-7 promenadă pe poteci. Cina. Seara cu Carol de Suedia. Vânt rece dinspre nord. Luni, 6/18 mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca și în Pustnicul sălbatecului munte (1853), unde abundă efectele de melodramă, se perorează despre patriotism, despre virtute și fidelitate. Aceeași retorică umflată în „pastorala” închinată domnitorului Al. I. Cuza, Serbare națională sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal. SCRIERI: Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii, București, 1847; Fragment de operetă a lui Ștefan Vodă, Iași, 1850; Săracul cinstit, București, 1851; Ucenicul șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
concepere și conducere a curriculumului - autorul fiind dovada vie, indubitabilă a faptului că exigențele curriculare sunt caliste și realizabile; abatele reprezenta, prin el însuși, „curriculumul realizat”, „produsul educațional întruchipat”.) Honoratus se retrăsese din viața lumească pentru a trăi după modelul pustnicilor, petrecând astfel câțiva ani în deșerturi din Orient. Cu îngăduința episcopului Leontius din Fréjus, s-a așezat, în cele din urmă, în insula Lérins. Era o practică răspândită. Insulițele Mediteranei Occidentale găzduiau mulți asemenea asceți creștini; în Capraria, Gorgona, Palmaria
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai bine spre strădaniile acestei înțelepciuni extrem de limpezi și cu cât se retrag mai cu multă măreție spre libertatea pustietăților și spre tainele deșerturilor, astfel încât să aibă timp numai pentru filosofie, să se exerseze în locurile de plimbare ale acelei pustnicii ca în propriile lor gimnazii”), Vide: Eucherius, „De laude eremi” (în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., XXXI, p. 188). 19. Pentru detalii despre Vicențiu și problema semipelagianismului, vezi: I. Madoz, „Excerpta Vicentii Lerinensis” (Estudios Onienses, vol. I, Madrid, 1940
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poporul simplu atras de creș‑ tinism și ele nu mai sunt doar un obiect prin intermediul căruia se putea cu‑ noaște religia, ci devin obiect de cult. În Egipt, Siria și Palestina au început să fie mai întâi venerate icoanele sfinților pustnici, martiri și episcopi, apoi ale lui Cristos, ale Fecioarei și ale altor sfinți. Apariția operelor artistice creștine bine stabilită de norme legislative foar‑ te clare pentru toți, este clară. Pentru celelalte opere claritatea este o condiție necesară cât și pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ale împlinirii de sine în afara dragostei. Înșelată de bărbat, rob al plăcerii imediate, înțelege că nu-i rămâne decât să se sinucidă. Între personajele nuvelelor, sufletelor „însetate” și „arse” de iubire li se alătură cei ce se retrag din fața ei - pustnici, bătrâni închiși într-o tihnă prevestitoare a sfârșitului (La schitul din munte, Conu Costică). Remarcabile sunt, în Fără reazem, linia ferm trasată a caracterelor, justețea analizei psihologice, înțelegerea potențialului dramatic conținut de banal (mijloacele rămân însă inadecvate: clasicismul rostirii distruge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu din Gura Văii, în partea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Sinaia, București, [1938]; O partidă de poker, București, 1938; Voiaj de plăcere, București, 1940; Dâmboviță, apă dulce..., București, 1941; Furtună în iad, București, 1942; O noapte cu ghinion, București, 1942; Preot fără voie, București, 1943; Măgarul ciobanului, București, 1944; Cartea pustnicilor, I-II, București, 1945; Chimiță R. Ilie, școlar și hoinar, București, 1947; Doi colegi, București, 1947; Haine vechi..., București, 1947; Jocul satanei, București, 1947; O anchetă, București, 1949; Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
a fi integrați în hinduism, nu posedăm informații suficiente. Izvoarele cele mai bogate sunt târzii, ceea ce însă nu le diminuează deloc interesul, deoarece ele reflectă, cu siguranță, o situație mai veche. Astfel, Vaikhănasasmărtasutra prezintă o lungă listă de asceți și pustnici; unii se deosebesc prin părul lor încâlcit și hainele zdrențuite, ori făcute din coajă de copaci; alții trăiesc goi, se hrănesc cu urină și bălegar de vacă, locuiesc în cimitire etc.; alții practică Yoga sau o formă de prototantrism 33
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Doar ce e interzis devine valoros. Prin subversivitate. E mai bine să rămână așa, clandestin, să rămână doar pentru cei care merită. Dacă l-ar da așa la televizor, poate mi s-ar părea un lăutar îngălat. Are ceva de pustnic bonom. Sau de pustnic boem, dacă e posibil. N-are nimic deosebit, un semn distinctiv, să zicem. Niște buze din ale împletite, ca Jagger. Buze cum cred că vor fi fost ale lui Paraschiv din Moromeții. Buze din care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
devine valoros. Prin subversivitate. E mai bine să rămână așa, clandestin, să rămână doar pentru cei care merită. Dacă l-ar da așa la televizor, poate mi s-ar părea un lăutar îngălat. Are ceva de pustnic bonom. Sau de pustnic boem, dacă e posibil. N-are nimic deosebit, un semn distinctiv, să zicem. Niște buze din ale împletite, ca Jagger. Buze cum cred că vor fi fost ale lui Paraschiv din Moromeții. Buze din care să-ți iasă până la două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în meserie), să-mi fac o familie dar, din anumite motive acest lucru nu s-a putut. (Mai târziu aveam să înțeleg că nimic nu era întâmplător ). Am ajuns într-un apartament unde, între câțiva pereți, într-o existență de ,,pustnic modern” am încercat să găsesc răspuns la întrebările care mă frământau. Timp de 30 de ani, într-o existență solitară, am încercat să aflu de ce nu pot progresa prin muncă cinstită, ce am de făcut în această viață, dacă ar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]