953 matches
-
aia Întinsă mi s-a transformat În gheară, parcă-s pinguin. Cum spune și Confucius: confuzia nu este un lucru bun. Așa că de-aia Îmi vine uneori să las baltă totul, să beau În stil kamikaze, și să mă fac pustnic, electrician, episcop, lampadar, ghepard, pick-up, pantof de damă, consilier prezidențial, scriitor, regizor, fotograf, pentru ca În cele din urmă să mă pot reîncarna Într-o lăptucă. Asta cel puțin nu se duce la muncă. În schimb, cu puțină educație, ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu sse mai știe nimic ddespre ei? Clara icnise, simțind că nu mai are aer, și se lăsase moale pe taburet. — Sau vvrei să-ți spun ccă a rămas schilodit pe viață, și fizic și psihic, și trăiește cca un pustnic în această casă, în ddosul unei uși, la câțiva metri de tine acum? continuase Bobo, tăios. Clara tresărise și îl privise înfrigurată, nemaipricepând nimic. Sau ccă, după ce a salvat-o, s-a însurat cu ea și trăiesc unde va, în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
asemeni nouă, În izolare; Însă evoluția n-a plănuit ca arborii să crească separat. Ei sunt niște creaturi cu mult mai sociale decât noi și nu sunt mai naturali ca specimene izolate decât este omul ca marinar naufragiat sau ca pustnic. Societatea lor creează sau sprijină la rândul ei alte societăți de plante, insecte, păsări, mamifere, microorganisme; pe toate acestea le putem izola, diseca, Însă ele rămân aceeași entitate ideală, sau experiență integrală, a pădurii - și fără Îndoială că triburile primitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
rele, ci ceea ce ele potențează în om: violența neînfrînată de care, încercînd să ne apărăm, devenim jucăria soartei)... Știam însă că acum nu mai existau nicăieri pe pământ cotloane care să nu fi fost sau să nu fie cercetate. Un pustnic ar fi mai puțin singur în peștera sa (ar afla de el toți excursioniștii) decât într-un apartament așezat pe o stradă aglomerată, unde s-ar feri mai bine de cuziozitatea lacomă a semenilor lui... Revenii în odaie. Suzy era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să treacă prin peripeții aproape tragice, asemenea lui Timon din Atena, eroul unei drame de Shakespeare. În adevăr pentru ca un om atât de prietenos, primitor, generos cum e Timon în actul I să se prefacă într-un sălbatec mizantrop, un pustnic cum e Timon în actul al Iv-lea, sufletul său cată să fi trecut prin o sumă de peripeții ce l-au aruncat dintr-un estrem într-altul, l-au prefăcut din alb în negru, din floare de crin în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
novați, drepți și desăvârșiți care suferă. Este o mare Între‑ bare și o taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În cap de multe ori, vei primi chiar și ceva În plus. Pentru oamenii care sunt bătuți pe nedrept, La originile bolii 31
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupul nostru Însuși”95. 88 Suferința și creșterea spirituală Când nevoia duhovnicească o reclama, Hristos Domnul Îi Îndemna să revină pentru un timp În lume pentru a‑i sprijini și a‑i sluji pe frați chiar pe unii dintre bătrânii pustnici, care Își trăiau bătrânețile În adâncul pustiului, singuri, departe de oameni, doar cu Dumnezeu, bucurându‑se acolo „de mierea liniștii” și de rugăciunea neîncetată. „ Dumnezeu, Care dorește mântuirea tuturor, Într‑o zi i‑a poruncit (Cuviosului Paisie cel Mare - n.n.
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
odihnă, și zicea către sine : „Rabdă, rabdă, suflete al meu, și adaugă‑ți În tot locul măcar câte puțină suferință, că o să vrei să plângi și nu o să ai vreme ca să te nevoiești !”. Istoricul Casiodor redă cu acuratețe cuvintele unui pustnic din vechime, pe nume Ștefan, care mărturisea : „Toate cele făcute de Dumnezeu sunt folositoare. Eu știu Însă că asemenea suferințe sunt consecințele păcatelor. Și e mai bine să ispășim aici păcatele, decât să suportăm după moarte chinuri fără sfârșit”187
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ale st]rii de bine. În timp ce viața cinstit] și armonioas] permite omului obișnuit s] descopere bun]starea pe calea corectitudinii, f]r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de sine. Buddha subliniaz], de asemenea, și rolul datoriilor și al obligațiilor în contexte relevante. Sig³l½v³da Sutta prezint] datoriile și obligațiile p]rinților și ale copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și obligațiile fâț] de prieteni și pustnici. Aici sunt ins] prezentate obligații reciproce, măi degrab] decât concepte cu privire la drepturile omului. În primul rând, pentru c] abordarea drepturilor și obligațiilor din perspectiv] budist] este mai mult umanist] decât legal]. În al doilea rând, deși a considerat drepturile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprimate ca atare. Oricum, aceasta este o etic] potrivit] timpurilor lui Mesia și imposibil] în afara lor. Dezbin] familia, ignor] justiția și ar distruge stabilitatea social]. Mai mult decât atât, a fost ignorat] de c]tre toți, cu excepția preoților și a pustnicilor; și în umbră să, orice r]utate și viciu au înflorit. Cu cât este mai bun] etică iudaic], mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acesta este Varlaam, un ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale, nunta momentul realizării publice a unei căsătorii este bine pusă În evidență. Basmul Făt-Frumos cu părul de aur narează istoria unui copil sosit În casa unui pustnic Într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de Împărat, care alunecase și ea În valurile lumei și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul, Îl pusese Într-un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul, Îl pusese Într-un sicriaș și i dase drumul pe gârlă, lăsându-l În știrea lui Dumnezeu. Cu must de viță a crescut copilul, până ce a Început să mănânce și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, În Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că Via este o plantă a cărei cultură se deosebește de a celor alimentare. Strugurele nu este numai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
naștere principalele structuri ale acestei forme de gândire a vieții.Creștinismul reprezintă cea de-a doua fază, aducând o nouă viziune asupra existenței umane.El populează basmele cu o mulțime de personaje și elemente de decor precum Dumnezeu, Sf. Petru, pustnici, acțiuni, jurăminte, obiecte sacre, etc.În ceea ce privește relația dintre destin și cele două faze amintite de evoluție a culturii populare, putem observa că fatalismul, frica În fața necunoscutului, Împăcarea cu soarta, au căpătat mai târziu o raționalizare. Astfel , În cele mai reușite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lucruri mai mari și mai bune vor veni pe măsura deschiderii tale interioare, pe măsura gândurilor, faptelor tale. Dar pentru asta trebuie să cunoști semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Dar pentru asta trebuie să cunoști semnele, sau altfel spus darurile fiecărei zile. Se povestește că demult trăia Într-o pădure un pustnic. Și mergând el prin munți zări un șoim care ținea În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
În cioc o bucată de carne. Curios, pustnicul Îl urmări și văzu cum șoimul ajunse la un cuib și Începu să rupă cu ciocul bucata de carne și apoi se apucă să hrănească un pui de cioară. Mut de uimire pustnicul Își zise: „Acesta e un semn de la Dumnezeu, dacă așa a rânduit lucrurile ca un șoim să ajungă să hrănească puiul altei specii, Înseamnă că și de mine va avea grijă Dumnezeu să-mi dea să mănânc și să mă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
și Începu să se roage trei zile la rând. A treia zi era așa de slăbit de foame și de sete Încât abea se mai putea mișca și atunci adormi și În vis Îi apăru un Înger care-i spuse: „Pustnicule ceea ce ai văzut tu atunci era Într-adevăr un semn de la Dumnezeu, dar tu trebuia să Înveți din pilda șoimului și nu din pilda ciorii!” E foarte important să primești darurile cu atitudinea unui copil care se bucură de tot
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
poporul simplu atras de creș‑ tinism și ele nu mai sunt doar un obiect prin intermediul căruia se putea cu‑ noaște religia, ci devin obiect de cult. În Egipt, Siria și Palestina au început să fie mai întâi venerate icoanele sfinților pustnici, martiri și episcopi, apoi ale lui Cristos, ale Fecioarei și ale altor sfinți. Apariția operelor artistice creștine bine stabilită de norme legislative foarte clare pentru toți, este clară. Pentru celelalte opere claritatea este o condiție necesară cât și pentru orice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
zi mergând în excursie cu mai multă lume, ajunse la o mănăstire foarte retrasă, în mijlocul pădurii. Acolo se afla un călugăr vestit prin înțelepciunea sa, iar omul nostru cel mândru voi să stea și el puțin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare îi zise călugărului: Eu n am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viața și sufletul meu, sunt ca o coală albă de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul, îl pusese într-un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și, care, de frica părinților ei, lepădând copilul, îl pusese într-un sicriaș și-i dase drumul pe gârlă, lăsându-l în știrea lui Dumnezeu." Cu must de viță a crescut copilul, până ce a început să mănânce și altceva, deoarece pustnicul s-a rugat la Dumnezeu să-i dea ceva cu care să-l hrănească. Maurice Cocagnac, în Simbolurile biblice, Lexic teologic, precizează că "Via este o plantă a cărei cultură se deosebește de a celor alimentare. Strugurele nu este numai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
naștere principalele structuri ale acestei forme de gândire a vieții.Creștinismul reprezintă cea de-a doua fază, aducând o nouă viziune asupra existenței umane.El populează basmele cu o mulțime de personaje și elemente de decor precum Dumnezeu, Sf. Petru, pustnici, acțiuni, jurăminte, obiecte sacre, etc.În ceea ce privește relația dintre destin și cele două faze amintite de evoluție a culturii populare, putem observa că fatalismul , frica în fața necunoscutului, împăcarea cu soarta, au căpătat mai târziu o raționalizare. Astfel , în cele mai reușite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]