2,649,605 matches
-
statelor Mercosur. Comerțul mondial este marcat de tot mai multe parteneriate sau acorduri de liber schimb sau uniuni vamale, aducând oportunități uriașe pentru producători și consumatori, dar și provocări uriașe în cazul producerii unor șocuri externe ale căror efecte se pot propagă mai repede decât efectele oricărei decizii s-ar putea lua la nivel național. Așadar, fără a minimiza contribuțiile deosebite ale paradigmelor clasice la a defini actualul context economic, trebuie să ținem cont de faptul că termeni precum market share
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parteneriate sau acorduri de liber schimb sau uniuni vamale, aducând oportunități uriașe pentru producători și consumatori, dar și provocări uriașe în cazul producerii unor șocuri externe ale căror efecte se pot propagă mai repede decât efectele oricărei decizii s-ar putea lua la nivel național. Așadar, fără a minimiza contribuțiile deosebite ale paradigmelor clasice la a defini actualul context economic, trebuie să ținem cont de faptul că termeni precum market share, competitiveness sau brent oil price au devenit atât de importanți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a venit atât din partea guvernelor politice, cât și din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante din gestiunea ineficientă a acestora. Această atitudine managerială a fost caracterizată de J. Kornai prin soft budget constraits 2, stare care poate fi descrisă că o reminiscența a modului comunist de administrare a afacerilor. Odată cu prăbușirea relațiilor de comerț derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că reorientarea surselor de import și a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și 100%. Astfel, dezechilibrele economice ale întreprinderilor au fost transferate direct în piața muncii și în raportul nesustenabil dintre numărul de angajați și numărul de pensionari. Centralizând evoluția numărului de angajați dintr-un număr de 104 de întreprinderi românești, se poate constata că numărul de angajați a scăzut de la aproximativ 305 mii în anul 1992, la puțin peste 88 mii în 2004, evoluția negativă continuând până în prezent, dar pentru care nu am reusit sa obtinem toate datele necesare. Nr. crt. COMPANIA
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
280,05 267,12 195,92 139,96 128,12 88,08 Tabel 1: Evoluția numărului de angajați în primele 100 companii de stat (date colectate din surse multiple: Ministerul Economiei, Registrul comerțului etc) Analizând datele prezentate în tabel, se poate cu ușurință observa că unele companii, care au fost privatizate, au înregistrat inițial o contracție a utilizării forței de muncă, după care, extinderea afacerilor a redresat și chiar depășit numărul de angajați pe care i-au avut inițial (Automobile Dacia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum Polonia, Cehia, Ungaria, care beneficiaseră de o minimă liberalizare economică chiar și anterior căderii regimurilor comuniste, economia României prezenta un puternic caracter centralizat chiar și după căderea comunismului, la care se adaugă întârzierile în retrocedarea proprietății private. Nimeni nu poate contesta faptul că procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a reprezentat factorul cel mai important de accelerare a unor reforme economice și de recuperare a unor decalaje. Din păcate, după obținerea statutului de membru, ritmul progreselor nu a mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asupra faptului că aceasta nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face abstracție de faptul că mediul politic, cel instituțional și economic joacă un rol crucial în crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
companiilor cu capital de stat. De exemplu, dacă ar fi să analizăm performanțele economice exprimate prin profitul net ale unor companii străine cu capital majoritar sau integral de stat care operează în România, precum OMV, Erste Bank sau Gdf Suez, putem infirmă în totalitate ipoteza imposibilității obținerii unor performanțe economice de către o companie la care statul este acționar majoritar sau integral. Un exemplu mult mai covingător îl reprezintă chiar CEC Bank, banca deținută în integralitate de statul român, care, după recapitalizare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în integralitate de statul român, care, după recapitalizare și implementarea unui management corporatist performant, obține constant profituri la nivelul zecilor de milioane de euro, concurând cu succes în fața unor companii transnaționale de dimensiuni mondiale. Atunci, dacă o companie de stat poate fi profitabilă, care sunt condițiile care fac diferența între faliment și profitabilitate? În anul 2011, Guvernul României, sub presiunea finanțatorilor externi (Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială), a adoptat un act normativ (O.U.G. nr. 109/2011
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în pe care il au investițiile străine directe asupra investițiilor autohtone nu s-a produs decât în mod izolat, în jurul marilor investiții străine directe: Automobile Dacia, Achelor Mittal etc. Așadar, capitalul autohton orientat către dezvoltarea producției industriale nu a mai putut beneficiat nici de sprijn guvernamental, ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-ar fi produs o structură sănătoasă a fluxului investițiilor străine directe. Luând în considerare cele enumerate mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nici de sprijn guvernamental, ajutorul de stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-ar fi produs o structură sănătoasă a fluxului investițiilor străine directe. Luând în considerare cele enumerate mai sus, putem explica cu mai mare ușurință situația în care se află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile străine; incapacitatea industriei care beneficiază de participație străină
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o cădere economică abrută, de pește 7% din PIB. Concluzii În loc de concluzii considerăm că ar fi mult mai interesant și productiv să încercăm să creionam câteva dintre soluțiile posibile pentru o dezvoltare armonioasă a valorii adăugate brute pe care o poate produce economia României pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că ar fi mult mai interesant și productiv să încercăm să creionam câteva dintre soluțiile posibile pentru o dezvoltare armonioasă a valorii adăugate brute pe care o poate produce economia României pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru economia românească în cazul deciziei acționarului majoritar de a reloca investiția. Ele trebuie să rămână în acționaritul integral sau majoritar covârșitor al statului român. În acest sector intra, chiar și la o sumara evaluare, producția și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai multe bănci cu capital integral de stat, prin care să se deruleze politicile economice și comerciale ale guvernului. Managementul corporatist, chiar și de o manieră rudimentara, a demostrat în cazul companiei Hidroelectrica că rentabilizarea unei companii de stat se poate realiza și într-un orizont de timp mai scurt de 24 de luni, doar prin evidențierea în cadrul cash-flow-ului atât a costurilor reale, cât și a încasărilor competitive din vânzările de energie. Chiar dacă nu pot produce riscuri sistemice, companii precum Poștă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rentabilizarea unei companii de stat se poate realiza și într-un orizont de timp mai scurt de 24 de luni, doar prin evidențierea în cadrul cash-flow-ului atât a costurilor reale, cât și a încasărilor competitive din vânzările de energie. Chiar dacă nu pot produce riscuri sistemice, companii precum Poștă Română, Tarom ... sunt companii în care statul poate ceda acțiuni, rămânând acționar majoritar, astfel încât să controleze decizia, dar să fie obligat către rentabilizare de către ceilalți proprietari. Recomandările devin mai nuanțate, în schimb, în cazul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai scurt de 24 de luni, doar prin evidențierea în cadrul cash-flow-ului atât a costurilor reale, cât și a încasărilor competitive din vânzările de energie. Chiar dacă nu pot produce riscuri sistemice, companii precum Poștă Română, Tarom ... sunt companii în care statul poate ceda acțiuni, rămânând acționar majoritar, astfel încât să controleze decizia, dar să fie obligat către rentabilizare de către ceilalți proprietari. Recomandările devin mai nuanțate, în schimb, în cazul celorlalte companii, care nu prezintă risc sistemic. Este de domeniul evidentei că, orice întârziere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cât mai ales din idealul profesionalizării, în vederea ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și reflectarea influentelor modelului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului sau incorporant, "ideal". Relația dintre începuturile civilizației politice românești (stadiul de alfabetizare politică) și tradiția anglo-saxonă ar putea fi urmărită din trei perspective pe care deocamdată le vom prezenta într-o schița de parcurs: 1) că evoluție în trepte; 2) că standard ideal al civilizației politice; 3) că formulă de mediere între contrarii (absolutism - democrație/ monarhie constituțională; centralizare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea. Către o precizare a noțiunii de "alfabetizare politică" (political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]