KorAP: Find »[drukola/base=putregai & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...37 >

919 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

se poate instala și virusul mozaicului castraveților. Bacterioze 8.9.2. Putregaiul bacterian al andivelorErwinia carotovora pv. atroseptica Boala este cunoscută în țările cultivatoare de andive, în sălile de forțare unde strică andivele. Simptome. Pe rădăcini, în timpul forțării apare un putregai umed. Apar pete cu aspect umed, galben-brunii, care se pot întinde și întreaga "păpușă" se înmoaie, se brunifică și prezintă un miros caracteristic. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul, prin resturile vegetale infectate, iar de la plantă la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9.6. Alte boli ale salatei și andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană Pseudomonas tolaasii Boala este cunoscută

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9.6. Alte boli ale salatei și andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană Pseudomonas tolaasii Boala este cunoscută în toate ciupercările

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună a spațiilor și evitarea temperaturilor de peste 22șC. Focarele de infecție se vor distruge prin stropiri cu soluție de formalină 2 % sau cu soluție de sulfat de cupru 3 %. 8.10.4. Putregaiul moale Hypomyces perniciosus Boala este una dintre cele mai păgubitoare putând produce pagube de 25 % din producție și este cunoscută încă din 1888. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1941. Simptome. Boala se recunoaște ușor în toate fazele de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care seamănă cu praful de gips. Ciuperca patogenă produce sterilitatea miceliului, acesta neproducând corpi fructiferi. Transmitere-răspândire. Curenții de aer, insectele și mâinile lucrătorilor pot răspândi sporii sau fragmentele de miceliu ale patogenului. Tratamentele ce se execută pentru prevenirea și combaterea putregaiului moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.6. Cocleala Myceliphthora lutea Această boală este cunoscută în ciupercăriile lumii; la noi ea a fost semnalată de E. Docea și col. în 1961. Simptome. În stratul superior al substratului de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă a substratului sunt condiții favorabile instalării și extinderii atacului. Transmiterea sporilor este realizată de curenții de aer și de apa din substrat. Prevenire și combatere. Tratamentele preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a substratului sunt condiții favorabile instalării și extinderii atacului. Transmiterea sporilor este realizată de curenții de aer și de apa din substrat. Prevenire și combatere. Tratamentele preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
corpilor fructiferi, urmată de zbârcire și mumifiere. Transmitere-răspândire. Ciupercile patogene sunt aduse în cultură odată cu substratul insuficient dezinfectat. Transmiterea patogenului, a sporilor, se face prin intermediul nematozilor, insectelor, curenților de aer sau apa de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz. 8.10.9. Mucegaiul de gips brun Papulaspora byssina Simptome. Pe substratul de cultură apar pete mici de 15-30 cm, albe, strălucitoare, alcătuite din micelii întrețesute. În câteva zile (4-8) miceliul ia un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
zona centrală a miceliului, în timp ce la Monilia fimicola brunificarea începe de la marginea coloniilor. Transmitere-răspândire. Patogenul apare în condiții de umiditate mare, lipsa aerației și pH alcalin peste 8. Insectele din substrat transportă fragmentele miceliene. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz, în plus se impune corectarea pH-ului. 8.10.10. Trufele Pseudobalsamia microspora Boala este cunoscută din 1929 în S.U.A., din 1936 în Anglia și din 1964 în România. Simptome. Pe suprafața substratului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puieți cu o soluție 1 % de tetraciclină, după care puieții se supun alternativ la temperaturi între 34-46șC timp de 3-4 săptămâni. Produsul Saprol în concentrație de 2-3 % a oprit foarte puternic dezvoltarea ricketsiilor. Boli produse de ciuperci 9.1.10. Putregaiul coletului și fructelor (fitoftorioza) Phytophthora cactorum Această boală este mai puțin cunoscută, fiind totuși întâlnită în țările cultivatoare de măr din Europa și America de Nord (U.S.A.). În România a fost semnalată în 1936 de Tr. Săvulescu. Boala s-a extins

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație pe timp umed, dar mai pot avea loc în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe tulpini și ramuri, sub formă de cancere aspre, uscate ale scoarței, după care este atacat și lemnul, ceea ce duce la uscarea rapidă a pomilor de toate vârstele. Atacul mai puțin obișnuit se manifestă și pe fructe, sub forma unui putregai moale, brun. Transmitere-răspândire. Boala evoluează în tot cursul anului, la temperaturi pozitive și cu maximum de intensitate vara și toamna. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea și arderea ramurilor atacate, limitează atacul. În perioada de vegetație tratamentele aplicate pentru celelalte ciuperci, asociate cu măsurile de agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9.1.18. Putregaiul amar al fructelor Glomerella cingulata Boala a fost descrisă în Europa în anul 1829. În anul 1856, în Anglia, a produs pagube importante, deoarece ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță de vie și alte plante. Simptome. Atacul se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Pentru ca atacul să nu se manifeste în depozite, se recomandă stropirile livezilor în toamnă cu clorură de calciu 1 % și menținerea temperaturii la 3-4șC în silozuri, pentru a nu da posibilitate parazitului să se dezvolte. 9.1.19. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia fructigena Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia (fig. 151). Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infecțiile târzii care au loc în timpul recoltării

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2 % (t.p.40 z.),Odeon 720 SC0,15%(1,5 l/ha);Gr.K: Syllit 400 Sc0,13%(1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pomi. În primăvară, ramurile atacate vor fi tăiate și înlăturate din livadă, pe acestea găsindu se sporii ce constituie o sursă importantă de infecții primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din grupele: Gr.A:Bouillie bordelaise WDG 0,5% (5 kg/ha), Cuproxat flowable-0,35%; Tudacupral 50 PU 0,15 % ; Gr.C: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apare pe cais, Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, alături de alți patogeni contribuie și el la apariția apoplexiei, sindrom mult întâlnit la pomii plantați în terenurile argiloase și în zonele cu ierni grele. Boli produse de ciuperci 9.5.3. Monilioza sau putregaiul fructelor de cais și zarzăr Monilinia laxa Moniliozele produc scădera recoltelor și scurtarea vieții pomilor, contribuind în parte la apariția "apoplexiei" (pieirea caisului). Simptome. Atacul este foarte periculos în timpul înfloritului prin faptul că un număr mare de lăstari cu flori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
eliminarea sporilor ce determină infecțiile puternice pe frunzele ce cireș. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
z.); Saprol 190 EC-0,125 %; Rubigan 12 CE0,03 %; Rubigan 12 EC-0,04 %;Bayleton 25 WP-0,05 %; Tilt 250 CE EV-0,02 %; Tilt 250 EC-0,02 %; Kasumin 2 WP 0,15 %; Kasumin 2 L-0,15 %. 9.9.3.4. Putregaiul cenușiu al fructelor Botrytis cinerea Pagubele produse de această ciupercă se ridică în anii ploioși la 70-80 % din recoltă. Simptome. Ciuperca se dezvoltă pe flori, fructe tinere și în special pe cele ajunse la maturitate. Atacul evoluează foarte repede în timpul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]