1,318 matches
-
drenate, care nu rețin apa. Solurile reci, argiloase, cu exces de umiditate predispun plantele la putregai umed, râia făinoasă, râia neagră, mana, alternariotă, fuzarioză. Se vor evita solurile cu pH acid (4-6), care favorizează atacul de râie făinoasă și de râie neagră. dar și terenurile alcaline cu pH 9, care intensifică atacul de râie comună. Fertilizarea echilibrată asigură o dezvoltare normală a plantei și o producție ridicată. Utilizarea de îngrășăminte cu azot, administrate unilateral predispune plantele de cartof la atacul de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
plantele la putregai umed, râia făinoasă, râia neagră, mana, alternariotă, fuzarioză. Se vor evita solurile cu pH acid (4-6), care favorizează atacul de râie făinoasă și de râie neagră. dar și terenurile alcaline cu pH 9, care intensifică atacul de râie comună. Fertilizarea echilibrată asigură o dezvoltare normală a plantei și o producție ridicată. Utilizarea de îngrășăminte cu azot, administrate unilateral predispune plantele de cartof la atacul de mană, fuzarioză, putregai umed și prelungește perioada de vegetație ceea ce influențează creșterea 116
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
tiparul discutat sub 2.2.3, tipar activ, puternic, cu o productivitate crescândă în româna actuală, tiparul baĭe - băi a rămas circumscris, mai ales, la formații din fondul vechi al limbii, precum: latinești moștenite: baie, bătaie, cheie, femeie, foaie, oaie, râie, scânteie, slave claie, copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie, grecești lămâie, tămâie, tigaie. Se includ aici și creațiile pe teren românesc cu sufixul diminutival -uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
transmite prin mușcături de la rozătoare (șobolani, șoareci etc.) la lup și de la lup la om care, de asemenea, produce unele forme de paralizie, ce duc În timp scurt la decesul celui contaminat. Lupul mai poate contracta unele boli parazitare ca râia (demodeciaă, viermi intestinali (ascaris limbricoidesă, păduchi și purici, cât și boli de ochi și boli pulmonare, cum sunt pneumonia și tuberculoza. Important este de știut că toate aceste boli și altele le contractează și câinele ciobănesc german, ele urmând să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
soluție de bicarbonat de sodiu, iar soda caustică se neutralizează cu mult oțet (acid acetică. După primul ajutor acordat și chiar mai repede, câinele va fi prezentat pentru consult și tratament medicului veterinar. Eczema poate fi foarte ușor confundată cu râia, deși cauza apariției este diferită. În general, apare la câinii grași, hrăniți În exces cu carne. Se manifestă prin căderea părului În regiunea dorsală, la baza cozii și pe fese, după care pielea se umflă și crapă, din care curge
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Botox, Neocidol etc. sau cu frunze de nuc uscate sau pelin. Păduchii se hrănesc cu sângele pe care Îl sug sau cu epiderma uscată de pe corp. Se pot trata ca și puricii și În primul rând printr-un masaj zilnic. Râia sau scabia se manifestă printr-o mâncărime puternică, căderea părului și prurit continuu, care produce răni destul de grave. Se tratează prin izolare și băi cu lindavet și alte produse indicate de medicul veterinar. Râia demodectică este specifică pentru această rasă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
primul rând printr-un masaj zilnic. Râia sau scabia se manifestă printr-o mâncărime puternică, căderea părului și prurit continuu, care produce răni destul de grave. Se tratează prin izolare și băi cu lindavet și alte produse indicate de medicul veterinar. Râia demodectică este specifică pentru această rasă de câini, care se localizează pe cap și pe membrele anterioare. Poate să apară la scurt timp după naștere, alteori mai târziu, și este greu de vindecat, chiar cu tratamente indicate de specialiști. Este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
face de preferință prin mucoase, în special cea respiratorie. Nebel a militat totuși convingător pentru individualitatea tuberculinismului, având la dispoziție următoarele argumente: în valea unui canton elvețian unde profesa în tinerețe, nu exista sifilis, nu exista blenoragie, nu se pomenise râia și nu se făceau vaccinări, și totuși întâlnea manifestări care corespundeau descrierii psorei. În această vale exista însă destul de multă tuberculoză. Caracterele biologice ale tuberculozei se potrivesc bine cu teoria diatezelor: - tuberculoza-boală și tuberculoza- infecție sunt două noțiuni diferite; - infecția
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
antropo-morfic", vezi Modern Painters, Londra, 1856, voi. III, partea 4. Exemplele citate exclud comparația, deoarece aceasta nu amestecă faptele naturale cu evaluarea emoțională. Despre ereziile polare ale antropomorfismului și simbolismului, vezi excelenta lucrare a lui M. T. L. Penido, Le Râie de Vanalogie en theologie dogmatique, Paris, 1931, p. 197 și urm. 42. M. A. Ewer, Survey of Mystical Symbolism, Londra, 1933, pp. 164- 166. 43. Vossler, Spengler, T. E. Hulme (Speculations, Londra, 1924) precum" și Yeats și Pongs au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
arsuri) pe suprafața frunzei sau pe codița ei. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Răspândirea virusului o fac sporii de la ciuperca ce produce râia neagră, cuscuta și insectele. 3.1.2. Virusul Y al cartofuluiPotato virus Y Virusul Y este cunoscut ca producând un mozaic sever sau stric (dungi brune) la cartof, ardei, tutun și tomate cu pierderi însemnate de până la 80 % din recolta
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putea regla umiditatea aerului (60-70 %) și temperatura (1-2șC). Silozurile vor fi verificate sub aspect termic săptămânal și dacă se constată creșteri de temperatură anormale se va deschide silozul și se vor alege și elimina focarele de infecție. 3.1.6. Râia comună a cartofului Streptomyces scabies Boala a fost semnalată în 1847 în Germania, apoi în toate țările cultivatoare de cartof. Starea fitosanitară a României o semnalează în 1932 însă cercetări amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă în tuberculii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Cultivarea de lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o bacterie (Bacillus subtilis), frecvent găsită în pământul cultivat cu soia, produce un antibiotic care distruge bacteria ce dă râia comună. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de râie comună, căci erbicidul distruge buruienile pe care bacteria se poate găsi. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la această ciupercă, cu excepția soiurilor Desiree și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o bacterie (Bacillus subtilis), frecvent găsită în pământul cultivat cu soia, produce un antibiotic care distruge bacteria ce dă râia comună. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de râie comună, căci erbicidul distruge buruienile pe care bacteria se poate găsi. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la această ciupercă, cu excepția soiurilor Desiree și Eba. 3.1.7. Putregaiul inelar al tuberculilor Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacului și distrugerea plantelor de zârnă. Agentul patogen este inclus pe lista de carantină internațională, întrucât existența raselor fiziologice și existența unui cerc larg de plante gazdă face deosebit de dificilă prevenirea instalării atacului. Boli produse de ciuperci 3.1.9. Râia neagră Synchytrium endobioticum Ciuperca este originară din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalată în Marea Britanie (1870) și Ungaria (1896). În România a fost găsită în 1921 în zona Făgărașului, dar zona contaminată a fost restrânsă, pentru ca după 1942
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
durată, deoarece spori de rezistență pot rămâne viabili 8-10 ani, iar apa din pământ ajută la răspândirea sporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest ciuperca. Cercetătorii Stațiunii de cercetări Suceava aflată în zona favorabilă atacului de râie neagră, testează la centrul Pojorâta, pe un teren puternic infestat noile soiuri create de amelioratori, pentru a putea recomanda zonarea acestora sub aspectul rezistenței sau toleranței lor la această ciuperca (vezi tab. 1). Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vrejii se vor arde, iar tuberculii vor fi industrializați pe loc sau se vor fierbe pentru hrana animalelor. Terenul din zona infestată, se va ara la 20-25cm și se va trata suprafața cu dezinfectanți puternici de sol. 3.1.10. Râia făinoasă Spongospora subterranea Ciuperca originară din Peru,a pătruns în Europa în sec. XIX fiind semnalată din 1841 în Germania. În regiunile mai umede ale României, au fost depistate focare care în ultimii ani s-au extins fără a scădea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
adâncituri pline cu un praf galben-brun. În solurile umede leziunile se adâncesc, pustulele se unesc și apare forma canceroasă a bolii. Datorită creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie neagră. Dacă după instalarea bolii intervine o vreme secetoasă, sub veziculă, se formează un strat de celule moarte ce izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
strat de celule moarte ce izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi scăzute (+15șC) și în condiții de umiditate mare a pământului, se produc primele infecții care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în benzi Tobacco rattle virus (vezi 11.2.2.). La gladiole mai pot fi întâlnite următoarele virusuri: Bean yellow mosaic virus mozaicul galben (descris la fasole); Cucumber mosaic virus mozaicul și malformarea florilor (descris la castraveți). Bacterioze 11.4.1. Râia tuberobulbilor de gladiolePseudomonas gladioli pv. gladioli Boala a fost descrisă inițial în S.U.A., însă acum este răspândită în Australia și Europa. Din 1943 este semnalată în împrejurimile Bucureștiului. Simptome. Bacterioza se manifestă la baza frunzelor sub forma unor umflături de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în limita capitalului subscris. Articolul 28 Registrele societății Societatea ține registrele prevăzute de lege. Capitolul 9 Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii Articolul 29 Modificarea formei juridice Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărîrea adun��rîi generale a acționarilor. În perioada în care statul este unic acționar, transformarea formei juridice a societății se va putea face prin hotărîre a guvernului. Nouă societate va îndeplini formalitățile legale de înregistrare și publicitate cerute la înființarea societăților. Articolul 30
HOTĂRÎRE nr. 1277 din 8 decembrie 1990 pentru înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "ROMARC - S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107396_a_108725]
-
tuturor clădirilor și spațiilor locative care prin construcția lor sau adaptările ulterioare au fost destinate a fi utilizate ca unități bancare și care sînt utilizate cu alta destinație. Articolul 2 După identificarea clădirilor și spațiilor prevăzute la art. 1, prim��rîile vor lua măsuri pentru eliberarea acelora care nu sînt proprietate personală a cetățenilor, prin atribuirea actualilor deținători de alte spații și atribuirea clădirilor și spațiilor ce devin libere societăților bancare. Articolul 3 Clădirile și spațiile menționate la art. 1, care
HOTĂRÎREA nr. 308 din 25 aprilie 1991 privind folosirea de către societăţile bancare a spaţiilor locative care au fost construite sau adaptate în scopul comerţului de banca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107812_a_109141]
-
de întreținere a șenalului navigabil al Dunării, sînt asigurate din venituri proprii, precum și din subvenții de la bugetul statului acordate în fiecare an în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 8 La data prezenței hotărîri, fostă unitate bugetară Administrația fluviala a Dun��rîi de Jos Galați își încetează activitatea. Articolul 9 Personalul trecut la Administrația fluviala a Dunării de Jos Galați se considera transferat în interesul serviciului și beneficiază, timp de trei luni, de salariul tarifar avut și sporul de vechime, după caz
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]