848 matches
-
legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și Olive pornind de la detalii (părți) alese drept indicii caracteristice: (22) Pipa și brațul bine făcut, un ochi acoperit și rînjetul din colțul gurii: iată-l exact ca în desenele cu el și cu iubita sa, teribila Olive. [...] Cu pantofii săi butucănoși și silueta lipsită de orice fel de grație, cu picioarele împleticite, cu cocul său mult prea mare și greu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul fascicul de aspecte: pipă, rînjet în colțul gurii, braț bine făcut, spanac, Olive, marinar trimit, foarte explicit, aproape pentru fiecare dintre noi, la Popeye și, invers, a spune "Popeye" declanșează întregul sau o parte din acest fascicul de aspecte (și multe altele în plus). Se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cadă, a le prinde din nou. Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte foarte agile, neobosite". Adăugăm un ultim paragraf care descrie, de această dată, un păianjen descoperit în gura unui cadavru. Buzele îi erau răsucite într-un rînjet înfricoșător; cu maxilarele încleștate într-o mișcare convulsivă. Între ele găsiră strivit un păianjen mare negru cu pete violet. Pe masă, stătea deschis ziarul studentului. Comisarul îl citi. Se îndreptă imediat spre casa din față. Constată că etajul doi era
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tristețe-fericire. Pentru edificarea modului în care se concretizează aceste combinații de expresii faciale, facem anumite precizări teoretice. Referitor la combinația fericire-furie, Paul Ekman menționează: "Cel mai adesea, atunci când fericirea este amestecata cu furia, expresia facială constă dintr-un zâmbet sau rânjet ușor, folosit pentru a masca furia, caz în care persoana pare fericită, si nu furioasă. Un zâmbet sau un rânjet ușor apare uneori, după o expresie de furie, drept comentariu legat de furie, subliniindu-se astfel că nu este vorba
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fericire-furie, Paul Ekman menționează: "Cel mai adesea, atunci când fericirea este amestecata cu furia, expresia facială constă dintr-un zâmbet sau rânjet ușor, folosit pentru a masca furia, caz în care persoana pare fericită, si nu furioasă. Un zâmbet sau un rânjet ușor apare uneori, după o expresie de furie, drept comentariu legat de furie, subliniindu-se astfel că nu este vorba de ceva serios, ca per-soana nu intenționează să acționeze furios, sau că persoana care este sursa furiei este iertata. În
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
o expresie de furie, drept comentariu legat de furie, subliniindu-se astfel că nu este vorba de ceva serios, ca per-soana nu intenționează să acționeze furios, sau că persoana care este sursa furiei este iertata. În această situație, zâmbetul sau rânjetul nu este autentic, si nu este simultan combinat cu furia, ci este adăugat după aceasta. Este, de asemenea, posibil, ca persoană să fie fericită și furioasă în același timp, furia făcându-i plăcere, ca un triumf asupra altei persoane". "În
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și aspectul referitor la intensitatea cu care este trăită această emoție: de la fericirea ușoară/medie la bucurie sau extaz; de asemenea, fericirea poate fi exprimată zgomotos sau în liniște, variații cunoscând și în ceea ce privește exteriorizarea la nivelul fetei, de la zâmbet, la rânjet, la chicoteala, râs sau în formă extremă râs cu lacrimi. Se explică faptul că prezența rasului sau a chicotelii nu indică însă intensitatea cu care este trăită fericirea; la fel de bine, persoana poate fi extrem de fericită și să nu râdă, râsul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
s-ar fi spus de aici înainte că nu, nu înțeleg ce citesc, dovadă că am fost pus acolo la examen și n-am știut, iar încercarea mea de a le dovedi că se înșeală ar fi fost primită cu rânjete batjocoritoare, sau cu milă, așa cum facem când avem în fața noastră un rătăcit sau un nebun inofensiv. Gândul, aspirația de a afla ce e lumea și cine eram eu însumi, cu ajutorul cărților, cine ar fi înțeles o astfel de stare de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se află în Adăposturi \ vă putem ține la distanță o săptămână întreagă. Suntem în plină negociere. ERA O AFIRMAȚIE NEAȘTEPTATĂ. REPETĂ MARIN ZĂPĂCIT. PENTRU NUMELE DOMNULUI, CU CINE? CU ADEVĂRAȚII STĂPÂNI AI LUMII! EXCLAMĂ SCUDDER CONVINS. APOI ADĂUGĂ CU UN RÂNJET: AR FI BINE SĂ NU RĂSPÂNDIȚI ACEASTĂ INFORMAȚIE FĂRĂ SĂ CEREȚI MAI ÎNTÂI PERMISIUNEA SUVERANULUI ȘI STĂPÂNULUI DUMNEAVOASTRĂ, MARELE JUDECĂTOR. PENTRU MARIN, CARE RUPSESE TOATE LEGĂTURILE CU TRECUTUL, ERA INTERESANT CĂ ASUPRA ENIGMEI URMA SĂ FIE ARUNCATĂ ÎNCĂ O RAZĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
păreau doar un fel de ipoteze amuzante. Cum ar fi fost, oare, părul domnișoarei în întregime albit ? — În rest, te-ai menținut acceptabil. Asta e chiar o victorie. Zâmbise din nou, ca unei rude sărace... Deținuta ar fi putut recunoaște rânjetul unei verișoare, în grădina copilăriei, sau una dintre amantele tatălui. — Azi ți se îngăduie program la alegere. Spre seară, o baie. Ar fi păcat s-o refuzi. În celulă ți s-au adus ziare, reviste. Dacă ai anumite nevoi sau
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să lovească falși zei și umanitatea falsificată. Ar reapărea, apoi, cine știe, munții și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu mai multă demnitate neputința, neliniș tile ? Aș primi viața și moartea, precum bătrânul prieten Piero de-acum cinci veacuri, drept
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
s-o trezesc, s-o înviu : eliberează-te și eliberează din strâmtoare pe cei care merită, reînnoiește zilele orfanului. Obrazul ei e galben, ca luna. Trenul e pustiu, tărâmul pe care îl străbatem e pustiu, înghețat. Zâmbesc, încerc să zâmbesc, rânjet anapoda care strică înțelesurile. Trenul încremenește, am timp să-mi dau seama că trenul s-a oprit de mult. Sunt părăsit și pieziș. „Învață-ne a socoti zilele noastre, ca să putem dobândi o inimă înțeleaptă.“ Trenul și-a înfipt colții
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în clipa când el începea să facă parte din grup ! În bătaia luminii din fereastră, chipul ei se lungește. Batjocura sau doar o schimonosire dureroasă îi dislocă trăsăturile. Tensiu nea întinde fiecare fibră, ascuțind unghiurile, încrucișându-le ; hașură de riduri, rânjet. Beatitudine solitară, de parcă ar fi atins marginea lumii, a zilei, miezul sângeriu, de unde pornesc toate. Apogeul invizibil al zilei, marți, miercuri ; aceeași oră și același loc ? Zăduful clocește, capete și brațe pendulează aiuristic, leșinul răsucește colile groase și roz de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe la voi, să vorbim mai multe! Preotul răspunse spăimîntat: ― Mă rog... Chiar mi-a scris preoteasa că umblă mulți militari prin casa noastră, că doar azi așa sunt vremurile... Bologa vru să zâmbească, dar gura i se încleștă într-un rânjet dureros. 4 Biroul coloanei de muniții era în Lunca, pe o ulicioară dosnică, în casa groparului Paul Vidor. Clădirea privea cu fața spre uliță și avea la mijloc o tindă îngustă, cu ușa veșnic deschisă, în dreapta o odaie mai mărișoară
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
departe, la alt comandament, iar grupul de curioși se risipi în câteva minute. Klapka rămase pe loc, puțin încurcat, simțind că Bologa vrea să-i vorbească. ― Știi ce mi-a spus prizonierul? zise deodată Apostol, cu fața crispată într-un rânjet. M-a insultat și m-a disprețuit, căpitane, auzi? M-a scuipat!... Acuma vezi bine că trebuie să plec numaidecât... că nu mai am nici un minut... că deseară... O, cât îl iubeam și el cum m-a umilit! Klapka se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a luat rămas bun? Șoseaua pătrundea într-o pădure de brazi. Înainte de a ieși din pădure, Apostol auzi un glas care-i risipi gândurile. În aceeași clipă văzu fața cenușie a plutonierului, întoarsă spre el, împărțită în două de un rânjet. ― Numaidecât ajungem, domnule locotenent, la locul unde sunt spânzurați spionii, zicea plutonierul și, parcă n-ar fi mișcat deloc fălcile, rânjetul ciudat îi rămânea neclintit. Merită să vedeți cum atârnă și acum ca niște... Automobilul, trecând peste o groapă, curmă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i risipi gândurile. În aceeași clipă văzu fața cenușie a plutonierului, întoarsă spre el, împărțită în două de un rânjet. ― Numaidecât ajungem, domnule locotenent, la locul unde sunt spânzurați spionii, zicea plutonierul și, parcă n-ar fi mișcat deloc fălcile, rânjetul ciudat îi rămânea neclintit. Merită să vedeți cum atârnă și acum ca niște... Automobilul, trecând peste o groapă, curmă vorbele plutonierului. Bologa, uitîndu-se mereu în fața lui, tăcu și întinse doar gâtul, ca și cum ar fi vrut să vază mai bine. ― Mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
i se întâmplă istoriei să fie doar pluton de execuție. În relațiile cu oamenii, istoria a fost, mai ales, indiferentă. Filozofia acuză, istoria - justifică. Istoria - un muzeu al orelor fatale ale omenirii. Istoria - această tranșare științifică a măcelurilor și a rânjetelor diplomatice. Revoluțiile trebuie să schimbe concepțiile, nu doar funcțiile. Pe muritorii de rând îi judecă șanțul și strada. Pe ceilalți - istoria. Unii fac istoria, ceilalți o suportă. Arheologia ne-a convins că nemuritoare cu adevărat sunt doar cioburile. Istoria umple
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
egalizarea șanselor. Ci pentru desființarea lor. Nu proștii au făcut ca inteligența să aibă ieșire la zâmbet. Cea mai pitorească încrengătură este cea a idioților cu baghetă. Lipsit de aroganță, imbecilul ajunge un ratat. Prostul deține secretul transformării surâsului în rânjet. Cine nu pricepe nimic poate să spună ce vrea. În mulțime, prostia crește exponențial, pentru că se simte ocrotită. Imbecilul știe să facă un infern, din orice paradis. Multe creiere funcționează doar la nivelul abacului. Ar fi teribil dacă am ajunge
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
infiltrează în amabilități. Zeflemeaua este ruda impertinentă a umorului. Gafele mărunte sporesc zona de pitoresc a marilor personalități. Fără simțul umorului, inteligența devine rigidă, casantă chiar. Zeflemeaua poate împinge chiar și tragicul în derizoriu. A evoluat și râsul. A devenit rânjet. Ironia trebuie să gâdile, nu să muște. Plăcerea de a ironiza e sublimă. Până când încep să curgă consecințele. Și eu mă gândeam să înalț niște piramide. Dar aud că mi-au luat-o înainte egiptenii și mexicanii. M-ați învins
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Zâmbetul ar putea fi mascota izbânzii. Râsul tronează încă în clanul învingătorilor. Românii și-au depozitat geniul în glume. Întotdeauna, umorul este fertilizat de imperfecțiunile epocii. Gluma bună flirtează, nu se dezbracă. Este din ce în ce mai greu de deosebit zâmbetul posac de rânjetul amabil. Angajăm actori de comedie. Rugăm - foarte multă seriozitate. Zâmbetul e un semn că viața are totuși un sens. Jovialitatea imbecilă nu este rudă cu umorul. Umorul - această mirodenie a artei. Zeflemeaua pare a fi un concubinaj al aroganței cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
țigările Neacșu i-a mulțumit politicos... cam prea politicos! La un singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde se luau. La lecția următoare îl ridică în picioare și cu un rânjet triumfător îi spune, - Îți voi anunța părinții că fumezi Aroma! Stani surâde și-i mărturisește profesorului, - Ai mei nu vă vor crede... știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec, iar el a luat loc în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
adesea, de jurămintele Evei; Nu cred în ofertele electorale, Care-s minciuni și vorbe goale; Nu cred în zodii și în vrăjitoare, Nici în fericirea vieții viitoare. „Aristocratul” Cu maniere studiate Și falsă amabilitate, Cu artificiale zâmbete (Care aduc a rânjete), Îl întâlnești adesea, din păcate, Pentru că nu-i o raritate. Este atent, chiar curtenitor Și își oferă serviciile tuturor. Se laudă, fără jenă, Că rezolvă orice problemă. Îți prezintă și liste complete Cu persoane mari și influente... Îți cere, în
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
și intrarea în lumea literară, nu am vrut să lăsăm baltă tot ce ține de efortul de a face ceva nou în poezie? Văzîndu-l însă pe infatigabilul silfid, la câte o ședință de cenaclu, sărind în sus, numai lațe și rânjete de fericire, la câte un vers reușit al cuiva, urmărind cu câtă convingere fanatică își scrie versurile, cum le citește tră-indu-le cu un amok actoricesc demn de un Klaus Kinski, nu se putea să nu te molipsești de entuziasmul său
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-i pe prezentatorii de la "Atomic" sau pe cei ce "se exprimă" pe la diverse mese rotunde. Par cu toții animați de dorința contrarie, de a deforma cât mai tare limba către anacolut și o ubicuă obscenitate, către dezlânare și incoerență punctată de rânjete stupide de neputință: "știți ce vreau să spun, dar nu pot s-o zic". O națiune de Beavis și Butt Head, o dovadă clară a falimentului 291 educației de azi. Trecem la celălalt deziderat. Iubesc ei literatura, ajung s-o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]