2,010 matches
-
cu fală,Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă,Îi scapără sub gene privirea-i rimelată,Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă.Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide,Secunde amorțite de crivățul macabru,În strigătul naturii, lumina se divide,Tronează peste lume-al zăpezii candelabru.Aproape istovită pe-a clipei noptieră,Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... XXIV. TĂCEREA
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de tot ceea ce presupune aceasta fundamental în structura ei duală. Și, până la urmă, de ce ar fi fost luată în considerare o asemenea entitate golită constant de rațiune și afect de-a lungul istoriei sale complexe, atâta timp cât omul însuși i-a rânjit, cum altfel decât arogant și cu perfidie, în față divinității, printr-un lanț infinit de acțiuni negative, născute din balansul lui permanent pe circumferința imprevizibilă a destinului?!... Fascinația crudă a Bărăganului se trăiește întotdeauna până la capăt. Jumătățile de măsură nu
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui: - La dispoziție, Majestate! - Maestre Ciorică, ia raportează care este starea de spirit a supușilor? - Sunt veseli și fericiți, Majestate! Vă transmit urale de bucurie și mulțumire pentru
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
mea ajunge în orice cotlon al împărăției. Împăratul se mânie rău: - Eu nu am murit încă! Dacă sunt bolnav nu înseamnă că nu mai pot să-mi conduc împărăția. - Dar nu te poți nici ridica din pat! Strigă primul fiu rânjind bucuros că fratele lui îl aproba măcar de această dată. - N-ai mai părăsit palatul de ceva vreme, iar supușii se întreabă deja cine îți va urma. - Ați fi în stare să îmi curmați și zilele pe care le mai
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
porc ai rămas, nenorocitule! îi șuieră-n față Irina. Fetele astea își lasă demnitatea tăvălită în noroi de niște porci ca tine și tu ce le dai în schimb? Nerușinatule! Până când ai să-ți bați joc de ele? --Hă, hă, rânji Buhăianu. Ești geloasă pe ele că s-au frecat de fostul tău iubit? L-am stors, fă curvo, l-am stors de ultimul leuț. Acum poți să te duci și tu să te freci de el, dar pe degeaba, că
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
cu mintea. Gătită-ades în straiele-amintirii, Mă joc intens de-a propriul manechin. Cămașa mea de negură sau chin O-mbrac, nu rareori. E-n legea firii! Contaminată de sinceritate, Aș vrea să spun mereu doar ce gândesc, Chiar adevărul trist, rânjind grotesc, Fiindcă minciuna nu dă libertate! Însă distrasă de cortina vie Peste un teatru sobru, inutil, Plutesc în rolul vechi și infantil, Gândind: o fi real sau reverie? Referință Bibliografică: NU MI-E RUȘINE... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU MI-E RUȘINE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375036_a_376365]
-
trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
că n-aveam nevoie de complicații inutile, să-l prind zdravăn de mânecă pe prietenul meu și să-l țin lângă mine, până când micuța olandeză a așternut suficientă distanță între noi. Popă să te faci, dacă scapi de aici, a rânjit Martin, smucindu-se din mâna mea și privind chiorâș în urmă. Întâmplarea asta mi-a stricat tot cheful. Și ziua începuse destul de promițător. Era pe la începutul lui iunie, vara venise devreme, ne făceam traseul obișnuit la bordul unuia dintre cele
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
promovate și acolo, la televiziune, dar de care nu scăpăm nici pe la chioșcurile de reviste și ziare, purtându-și ostentativ inimioarele roșii ce le acoperă sânii sau altceva? Se oferă zilnic „cultură” pe pâine unor persoane fără adăpost, ce-și rânjesc foamea în vitrinele chioșcurilor, stârnindu-și poftele trupești în fața copiilor, a trecătorilor, a femeilor îngrozite și grăbite să nu le cadă victime acestor bătuți de soartă, cu mințile fierbând de „cultură”, de combinații de alcool medicinal și de prenadez... M-
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să se arunce în golul tranziției de la o societate la alta. Numai că, aici
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
ca ispită blestemată. Cuvintele și sunetele naturale sunt lipsite de ecou, tăcerea zăvorăște timp și spațiu : Prispa azilului /o găsesc năpădită /de rugi și buruieni, uși blocate cu zăvoare obtuze, ferestre cenușii astupate cu pânze/dense de păianjeni zâmbitori /care rânjesc excentric. Dau să bat, dar nu am unde(Azil) . Poetul cade pradă întoarcerii în timp , o fugă inversă, o regresie malefică. Cronologia inversată, cronologie cu încărcătură luciferică. Brandul Țepești, consacrat de Puiu Răducan cu statornicie creatoare și cu loialitate , e
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
a construit dosar la psihiatrie după ce a murdărit o grămadă de cârpe și le-a spălat în covata publică e caraghioasă lumea și eu odată cu ea mă cern prin toate aceste nimicuri când știu că moartea nu iartă nimic oricât rânjește în luciul perfect al coasei atacă frământă cosește iarba amară a omenirii nu știu dacă are un program precis și mai ales dacă ea este cea care l-a construit înainte ca Domnul să-i cunoască fiecare mișcare oricum lumea
CARAGHIOASĂ LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372373_a_373702]
-
fie adus Monstrul Adâncurilor. Acesta era o creatură uriașă, cu șapte rânduri de dinți, o coadă otrăvită în formă de suliță și șapte rânduri de labe cu gheare de fier. - La noapte am să curăț ce mai rămâne din voi, rânji Prințul Negru. Acum nu mai aveți nici o scăpare! Nu știa însă că, îndată ce se făcu nevăzut, un inorog auriu apăru în pivniță și, înainte ca monstrul să apuce să facă vreo mișcare îl împunse cu cornul de aur în inimă
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
am lipit de tine, m-am lăsat ademenit, m-am lăsat iubit ca pentru ultima oară. Dar tu râdeai, râdeai, râsul acela care tulbură apele și răstoarnă munții. Pe o tavă de argint sufletul tău își mânca porția de prăjitură rânjindu-mi mânzește. -Numai nebunii se încred în sufletul femeilor îmi șopti el trăgându-mi șmecherește cu ochiul. Apoi s-a preschimbat într-un cal alb a bătut din copite și-a scuturat coama și s-a dus să pască într-
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
biroul tovarășului Sălăvăstru un document sosit prin curierul diplomatic. Era din Finlanda. Stiloul tovarășului se opri cu o secundă înainte de a semna arestarea consulului Titișor și lichidarea acestuia înainte de a se opune arestării. Desfăcu plicul, citi înainte de toate valoarea contractului, rânji satisfăcut și se grăbi să-l anunțe pe Marele Tovarăș că are o veste bună pentru el. Fu primit imediat, detalie în câteva cuvinte contractul, mai ales valoarea lui, sublinie modest contribuția lui la această reușită care deschidea, pentru prima
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
să dinamizați componentele relansării economice. E pustiu pe unde călcați voi și se golește țara de medici, de avocați, de ingineri, de umaniști, de tehnicieni. Mor oamenii de disperare, bombardați perfid de știrile pe care ține să li le transmită, rânjind, rânjind și din ochi, nu numai din gură, homunculul șef, ăla pus în capul trebii de pirații lacrimii naționale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de esență cinică, la care ne împingeți de parcă ne-ați mai pregăti
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
dinamizați componentele relansării economice. E pustiu pe unde călcați voi și se golește țara de medici, de avocați, de ingineri, de umaniști, de tehnicieni. Mor oamenii de disperare, bombardați perfid de știrile pe care ține să li le transmită, rânjind, rânjind și din ochi, nu numai din gură, homunculul șef, ăla pus în capul trebii de pirații lacrimii naționale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de esență cinică, la care ne împingeți de parcă ne-ați mai pregăti, după
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > O ALBĂ IASOMIE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sub pleoapa nopții stinsă-ntr-o mare de tăcere Scenarii de-ntuneric rânjesc să mă doboare Nimic din primăvara cea albă nu mă cere Mireasa ploii-albastre-necată în solzi de soare... Rămân abandonată în toată-această teamă În care mă trezesc cu vise-nsângerate Cu oasele zdrobite, schelete oarbe cheamă O altă încarnare a
O ALBĂ IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345913_a_347242]
-
dau! În schimb, dacă pătrunzi în adâncul pădurii, îți dezvălui ascunzătoarea comorii. Ha, ha, ha!... Te vei sătura de aur! Ha, ha, ha!... Acolo îți vor putrezi oasele. Ha, ha, ha!... - Tată, nu te pune cu dracul! - Ha, ha, ha!... rânji împielițatul și se transformă într-un balaur fioros și aruncă asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. O parte din însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
îi blocă principelui drumul. Calul necheză speriat și se ridică în două picioare gata să-l trântească de copaci. Același demon cu chip omenesc, coadă, copite și furcă care i se arătase la grota vrăjitoarei, i se ivi în cale rânjind: - Ți-am promis că-ți arăt ascunzătoarea comorii în schimbul sufletului tău! - N-am făcut nici un legământ cu tine! Pieri din cale mea! - Între viață și aur ai ales aurul! Dacă te întorceai de unde ai venit, nu aveam nici o putere asupra
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
caracterul de bronz al iubitului său șef! Buncărul este deja pregătit, personalul de serviciu se află acolo și veți putea conduce țara ca și cum ați fi exact la palat! Toate sistemele sunt pregătite. - Bravo, chiar acum voi merge să verific. Consilierul rânji bălos. He, heee, știa el ce-i trebuie unui conducător în aceste clipe grele pentru țară... Intrară în buncăr, secretarele și consilierele pe probleme se prezentară făcând o reverență, iar înălțimea sa luă de pe un raft o sticlă de whisky
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
se străduia, nu putea rosti nici un cuvânt. Dorea să-l strige pe Mircea care îi apărea ca în ceață, dar nu era auzită de el. Se tot îndepărta. Parcă fugea de ea. Viorel o prinse cu funia de gât și rânjind țipa la ea sufocând-o: - Ești a mea... nu-mi mai scapi... în sfârșit te-am prins și fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
nasul mare care mi-a înșfăcat plăcinta din mână, ceilalți râd, nu s-a întâmplat nimic, mi-au spus că poate fi un prieten bun care ne apără de copiii din satul vecin, ăsta mă măsura cu coada ochiului și rânjea binevoitor. Bunicul care pe semne îl văzuse m-a întrebat al cui este și ce hram poartă, i-am spus că nu știu, vine de pe uliță-n sus, ...aha a zis. Să nu te cerți cu el săracul e un
LA JOACĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347461_a_348790]
-
facile, ideile sunt incoerente. Au sfârșit prin a-mi declara că de fapt nu era un sonet, nici măcar o poezie, erau niște lături bune de aruncat la porci. Totul s-a incheiat cu niște hohote disprețuitoare. Unul din ei a rânjit și a arătat spre cer. O stea micuță, prima mea stea pe care o primisem în rai pentru un poem într-un vers, dispăruse. Puteai și aici să manipulezi oameni. Dar numai câte un copil. Și în absolut toate ocaziile
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]
-
Păi nici n-aveai cum, până acum am fost în iad. Dar, probabil pentru bună purtare, m-au transferat... “Bună purtare ? S-o crezi tu ! Probabil te obișnuiseși prea tare cu umilințele și acum ești în perioada de recuperare inversă” rânjesc eu în minte. Și cu o satisfacție neîntâlnită până atunci nici măcar în rai, îi spun binevoitor: - Păi hai să îți arăt imprejurimile. Referință Bibliografică: Raiul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1222, Anul IV, 06 mai 2014. Drepturi
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]