1,102 matches
-
sau este bine pentru c] îl poruncește sau îl voiește El? Întrebarea poate fi înțeleas] în termeni de priorit]ți. Dac] Dumnezeu voiește binele pentru c] este bine, atunci binele este cumva prioritar în voia lui Dumnezeu (deși nu neap]rât prioritar din punct de vedere temporal). Conform acestei abord]ri, ceva este mai întâi de toate bine și, în virtutea faptului c] este bine, Dumnezeu dorește acest lucru; voia Să este într-un fel determinat] sau direcționat] de bun]tatea Să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi, din acest motiv, bun] sau permis]. Dac] Dumnezeu ar porunci cruzimea, atunci nu ar fi adev]rât c] El ne iubește; dar f]r] presupunerea c] Dumnezeu ne iubește, explic] Adams, conceptele noastre morale (sau cel puțin ale Lui) pur și simplu „s-ar sf]râma”, nepermițând concluzia c] în asemenea împrejur]ri (că și acelea în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le g]sim inacceptabile din punct de vedere moral, cum ar fi cruzimea (Adams), de neînțeles este și ideea c] ceea ce este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Indiferent de sinceritatea și pasiunea cu care ei afirm] și susțin corectele lor percepte morale, cum ar fi faptul potrivit c]ruia crimă este un lucru r]u, nonteiștii ar putea fi considerați incapabili de a posedă cunoaștere moral] adev]rât]; concepțiile lor morale corecte ar putea fi v]zute doar sub forma unor concepții adev]rate. Problema este aici justificarea. Concepțiile lor morale nu ar avea destul] cunoaștere moral] pentru a fi justificate, si aceasta din cauza lipsei de cunoaștere necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpreta ideea potrivit c]reia perspectivele r]spl]ții și ale pedepsei divine sunt singurele motive pentru un comportament moral ar fi cel al modelului empiric al psihologiei umane. Astfel construit], ideea ar fi aceea c] oamenii, trist, dar adev]rât, nu se vor abține de la a face r]u și nu vor face bine, decat dac] se tem de mânia lui Dumnezeu și îi caut] r]splata. Dar atunci, afirmația ar fi fals]. În ciuda num]rului de oameni pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la a face r]u și nu vor face bine, decat dac] se tem de mânia lui Dumnezeu și îi caut] r]splata. Dar atunci, afirmația ar fi fals]. În ciuda num]rului de oameni pentru care acest lucru este adev]rât - oameni care se comport] moral gândindu-se doar la r]splata și pedeapsă divine -exist] probabil tot atâția, dac] nu mai mulți, care se comport] moral f]r] a se gândi la r]splata sau pedeapsă divin]. Am putea contraargumenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determinismului vezi Honderich, 1988.) M] voi concentra în acest eseu asupra implicațiilor etice, presupuse a fi de temut, ale adev]rului determinismului. La început totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel caracterul moral al lumii în care tr]im. Motivul este c], dac] determinismul ar fi adev]rât, ființele umane nu ar deține mai mult control asupra a ceea ce li întâmpl] decât un somon care se întoarce la locurile unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși mulți g]sesc aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este suficient] pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu ar fi cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efecte dintr-o asemenea concluzie. De exemplu, se crede foarte mult, dac] nu chiar în mod unanim (vezi Frankfurt, 1969) c] a fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu doar responsabilitatea cauzal]) constituie o condiție pentru vin], învinuire, pedeaps] și cele asemenea, si, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg pan] la a afirma c], dac] determinismul ar fi adev]rât și noi, prin urmare, nu suntem agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral, doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Incompatibiliștii care sunt convinși c] suntem liberi și c], prin urmare, determinismul este fals, sunt cunoscuți că „libertarieni” (a nu fi confundați cu libertarienii politici, care urm]resc s] maximalizeze rolul statului). Ei accept] c], dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul schițat mai devreme - au fost aprig criticate. Dintre aceste critici, una pe care mulți o consider] conving]toare sun] în felul urm]tor: dac] determinismul este adev]rât, legile naturii, considerate în conjuncție cu o descriere a condițiilor universului în orice moment dinaintea nașterii mele, determin] orice afirmație adev]rât] despre comportamentul meu. Dar în mod sigur aș fi putut s] m] abțin de la a m] comportă în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
critici, una pe care mulți o consider] conving]toare sun] în felul urm]tor: dac] determinismul este adev]rât, legile naturii, considerate în conjuncție cu o descriere a condițiilor universului în orice moment dinaintea nașterii mele, determin] orice afirmație adev]rât] despre comportamentul meu. Dar în mod sigur aș fi putut s] m] abțin de la a m] comportă în aceste moduri numai dac] aș fi putut falsifică legile naturii sau modifică st]rile universului care erau adev]rate înaintea nașterii mele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev]rât, trecutul ar fi fost diferit. O a doua strategie compatibilist] a fost aceea de a l]să deoparte analizele ipotetice ale unor afirmații de tipul „ea ar fi putut face altfel”, în favoarea consider]rii propozițiilor care atribuie puterile de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi adev]rate, în absența acelor tipuri de factori care ar împiedica exercitarea unor astfel de puteri (Goldman, 1970; Dennett, 1984). Astfel, de exemplu, dac] se spune c] pot s] îmi tund gazonul, acest lucru va fi considerat că adev]rât cu excepția cazului în care poate fi demonstrat c] în prezent exist] vreun factor restrictiv (cum ar fi faptul c] sunt în com], c] sunt sub influența unei comenzi posthipnotice de a nu tunde gazonul, c] acesta este acoperit cu z
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea asupra propriei persoane nu este negociabil]. Așadar, adev]rul determinismului susține în mod inutil libertatea, responsabilitatea moral], obligația moral], laudă, învinuirea și predeapsa. Deși, prin urmare, contribuția lui Strawson ar putea fi înțeleas] că o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prim ordin (a lua un anumit drog sau a se abține de la a-l lua) face ceea ce vrea s] fac], indiferent în virtutea c]reia dintre aceste dorințe acționeaz] în final, ins], dac] ia drogul, el poate s] spun] cu adev]rât c] nu face acest lucru în urmă voinței sale libere, din moment ce se identific] cu dorința de a se abține. În contrast, unei narcomane c]reia nu ii pas] de propria voinț] și, în felul acesta, nu are volițiuni de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mulțumi s] l]s]m la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun caz, un rol de instrument, si anume unul de control social (Edwards, 1961). Delictul nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun caz, un rol de instrument, si anume unul de control social (Edwards, 1961). Delictul nu va fi un comportament imoral (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că lița te că r e se p en a lizea za N u m a r d e p u n cte cu că re se p en a lizea za A sp ect R ecip ien ț cu rât, etich etat, m arcat 5 R ecip ien ț m u rd ar și/sau fără etich eta și/ sau n em arcat 1 ,0 ....2 ,0 F o rm a sp ecifică a p ro d u șu lu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
că lița te că r e se p en a lizea za N u m a r d e p u n cte cu că re se p en a lizea za A sp ect R ecip ien ț cu rât, etich etat, m arcat 5 R ecip ien ț m u rd ar și/sau fără etich eta și/ sau n em arcat 1 ,0 ....2 ,0 F o rm a sp ecifică a p ro d u șu lu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
0.003 49.49 0.020 5.81 0.172 4.06 0.246 2.77 0.361 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Confecționat, repa- 204.69 0.005 34.84 0.029 4.05 0.247 3.19 0.313 2.38 0.420 rât și curățat ───────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────── Confecționat și re- 181.59 0.006 25.75 0.039 2.93 0.341 3.04 0.329 2.27 0.441 parat îmbrăcăminte ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Confecționat și re- 181.20 0.006 35.74 0.028 4.79
HOTĂRÂRE nr. 587 din 14 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizării incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121766_a_123095]