7,992 matches
-
de diformități neverosimile, ce se așteaptă oare? E o mare indiscreție, un privilegiu al netotului, e un mare abuz să întrebi oamenii ce așteaptă. Tot așa de mare ca faptul de a cere fățiș unui grav bolnav sau unui grav rănit să-și amâne cu câteva ore călătoria și cu câteva zile decesul. Sunt unele întrebări absurde și unele pretenții caraghioase, pe care nici în vis o cugetare cuminte să nu le formuleze. (Liniștiți și neliniștiți) Deși ni se oferă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
strigătele golite de sens. Există și absențe care nu se văd în oglindă, se caută, dar nu se găsesc. Invocarea absențelor este nu numai o figură de stil, ci un mod primar de chemare, de supraviețuire. Absențele distorsionează structura eului rănit și abandonat, abandonat până și de cei care nu sunt. Poetul creează himere care potențează realul. Mai mult decât atât: îl fac posibil și veridic. Absența umanului, absența cuvântului, absența iubirii, absența mamei, a fratelui etc. se află într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sânge Închegat. Era clar că-și rupsese piciorul. Cum Îl eliberase din mărăciniș a coborât cu el În brațe la gârlă să-i dea măcar puțină apă. Puiul s-a lăsat pe iarbă cu capul În jos și aripile desfăcute, rănit și epuizat. Ionuț i-a adus puțină apă În pumnul lui mic și se ruga de el: Să nu mori, te rog să nu mori...uite te duc la mama, ea știe cum se repară oasele rupte, te rog să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pânza vrăjită de regi, reginele rare, în belșugul verde al femeilor de viță mare. Așa a venit ea, nepoata mea, cu numele ei, din iubirea încoronată de zei. Niciodată nu am fost atât de obosită, ca o pasăre cu aripa rănită, coborâtă ca un evantai în jurul trupului de alăută, cândva îndrăgită. Privirile îi pier, nu se mai văd în albastru de cer. Și eu nu mai tresar, când adorm în rochia de jar. Gândurile nu mint, durerea e de argint înnegrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a pierdut candoarea și părul blond nu mai cheamă mângâierile transparente și naive; adeseori bolnavă, arsă de febră, este bântuită de voci sinistre: Vocile zburau în jurul capului,/îmi cuprindeau mâinile/în semn de adio! Obosită în permanență, pasăre cu aripile rănite, pândită de moarte, poeta se retrage în vârsta perfectei candori. Își amintește, bunăoară, un vis cu cerbi: Aveau ramurile umbroase/și dure, bătrâni ca a lumii petală/ de argint clătinată în salbe;/ duceau cu ei pădurile albe. Retrăiește, în alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
tot ce se manifestă în real sau imaginar deopotrivă, ea nu mai poate face distincție între planuri, trăiește acut și visează, redimensionează lumea după propriile senzații. Pretextul o invadează, oricine și orice devine involuntar un pretext pentru a se simți rănită. Îi place să se lase rănită, să-și manifeste sentimentul de persecuție, se joacă ușor cu obsesia morții pe care însă no trăiește cu plenitudine, ea este mai degrabă un spectator destul de indiferent, calculat regizoral, față de scena morții în care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sau imaginar deopotrivă, ea nu mai poate face distincție între planuri, trăiește acut și visează, redimensionează lumea după propriile senzații. Pretextul o invadează, oricine și orice devine involuntar un pretext pentru a se simți rănită. Îi place să se lase rănită, să-și manifeste sentimentul de persecuție, se joacă ușor cu obsesia morții pe care însă no trăiește cu plenitudine, ea este mai degrabă un spectator destul de indiferent, calculat regizoral, față de scena morții în care vede “demonul care închide sub nasul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
grav 32.897 de locuințe, au fost afectate 763 de unități industriale de construcții și transporturi, au fost distruse numeroase instituții publice, magazine, școli și alte clădiri social-culturale. S-au înregistrat (până la 14 martieă 1.541 morți și 11.275 răniți. Orașul cel mai grav afectat a fost municipiul București (1.391 morți și 7.571 răniți). Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau într-o vizită de stat în Nigeria. După sosirea lor în țară (pe 5 martie), Nicolae Ceaușescu a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
două fiice frumușele, neascultătoare, ca orice copil, avea o casă, mai era o soacră, care-și dedicase viața copiilor ei, pentru a fi fericiți, căci bunica mea a crescut trei flăcăi și o fată - de la care îi este și astăzi rănită inima. După înjoselile și bătăile tatălui meu, în sfârșit, mama mea prinde curaj și divorțează de el, începând a trăi viața pentru mine și surioara mea. Dar aceasta nu a durat mult, căci mama a pleacat la Moscova, pentru a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
fiu mințită, am nevoie de aceasta. Îmi place sinceritatea, asta este deviza vieții mele, să zic ce cred și ce gândesc. Dar când lumea se folosește de mine, când aud minciuni din partea lor, și știu care-i adevărul, mă simt rănită. Fiecare femeie tânără are un simț pe care numai ea poate să-l aibă. Este acel instinct, care face să simți adevărul. Și eu, mereu, simt când cineva încearcă să-mi zică povești, când are nevoie de mine doar cu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Evelin: Dar resursele alimentare pentru viață? Pămăntul, cu cei șapte miliarde de oameni în prezent și cu paisprezece miliarde spre sfărșitul secolului, va fi amenințat de foame. Foamea care aduce violență, umilință și moarte. Pentru că Pămăntul va fi foarte, foarte rănit trebuie pansat urgent să nu devină cangrenă și mai gravă! Aurora: Natura va reacționa violent: inundații, cutremure, erupții vulcanice, furtuni violente, tot mai dese și devastatoare. Profesorul: și, uite așa, în loc să ne ocupăm de sănătatea Pămăntului, deci și a omului
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Puiul. Lupino! Unde era copilul? Lupino! Lupino! Chemarea repetată se risipi printre copaci. Inima îi bătea nebunește în piept. Un gînd negru, o presimțire îngrozitoare o făcu să tremure ca scuturată de friguri. Lupinoooo! Era un urlet sinistru, de animal rănit. Alergă nebunește spre stînga, apoi spre dreapta, apoi reveni de unde plecase. Trebuia să-și găsească puiul. Trebuia să se adune și să judece limpede. Puiul fusese aici acum cîteva clipe. Încotro putuse să se îndrepte? Ridică nările în vînt. Mirosi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de cîteva zile. Nici nu realizau trecerea timpului. Întîmplări inedite, noi și noi amintiri venite din trecut, le țineau companie. Rîdeau împreună de isprăvile puiuților năbădăioși din haita în care crescuse Lupino, sau se întristau, deopotrivă, cînd își răscoleau sufletele rănite. Uneori, simțeau nevoia să tacă și să-și asculte propriile gînduri, și atunci nu se sfiau să înainteze în deplină liniște. Altă dată, Lupino se oprea extaziat la vederea unor peisaje de vis. Atunci, fără întîrziere, îi prezenta tatălui său
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
sa mamă! Avea atîta dragoste de dat, și atîta de luat! Aveau timp. Așa după cum spusese mama lui, începeau o nouă viață. Era timp pentru toate. Aveau să-și împărtășească trăirile ultimilor ani. Aveau să-și vindece unul altuia sufletele rănite. Aveau să trăiască frumos și drept, așa cum știau atît de bine s-o facă, împreună. Și-l mai aștepta ceva în noua viață care sta să-nceapă. O făptură minunată, căreia-i dusese dorul neîntrerupt, la care-și lăsase o
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe dinlăuntru pieptul umflat, îi înfundă gâtlejul, apoi își vede soțul prin umorul amar care îi purifică ochii limpezindu-i. Ai nefericirea să te fi născut cretină și nu ești în stare.... Abia se aude, ca un scâncet de animal rănit, aceste cuvinte scăpate printre dinți: Ești o brută. O brută? O brută eu? îi prinde brațul și i-l scutură. O brută? Dacă nu ar fi săra... Și ea, izbucnind în plâns, zice: Fecioară prea Sfântă... Taci, nu face o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
prezentare prevăzute în alin. (1) și (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate. Art. 428 Jefuirea celor căzuți pe câmpul de luptă (1) Jefuirea pe câmpul de luptă a morților sau răniților se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta prevăzută în alin. (1), care, fără să fie săvârșită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
CONVINGERE că albul e alb și negru negru, nu albă/neagră EL: În 1944 eram o armată înfrânta, tata care era undeva pe langă Iași, a încercat să evacueze spitalul. Au venit tancurile sovietice și i-au strivit căruțele cu răniți, pe toți. A fugit prin porumb împreună cu un plutonier și în spate auzea cum țipau ai lui „Predați-vă, domnule colonel, că ne omoară”. Au tras după el cu aruncătoarele de mine, era 26 august 1944, în 23 cică eram
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
chinuitoare ar fi să te trezești supraviețuind lepădat printre vampiri molfăitori din ăștia, care se hrănesc Chomsky la sciapozi 105 din „respectul“ tău... un fel de Planeta Momâilor condusă de clone ale lui Chomsky. M-a privit cu un reproș rănit ce merita pupat. — Colegii mei de generație din presă încep să devină așa anoști cum spui, da, am completat. Se mai miră lumea că am ajuns să beau... — Ești drăguț, mi-a zâmbit plat. Dar suntem amândoi de-o sofisticăreală
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
albanezi... Dar Gaspadin se opri din perorare și-l privi fără să arate vreo mirare. — Julien, îi spuse el lent, cu dojană. Mi-ai părut mie cam agitat. Poliția e aici, cu noi. Stai jos. O panică neașteptată de vită rănită îl străpunse deodată pe Nur Iulian. Poliția e aici? Când Gaspadin dădu din cap, trist, Nur Iulian țâșni la ușă chiar înainte să și formuleze mental țâșnitura, și acolo, ho!, pe palier erau niște mascați - în negru - cu mitraliere mici
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Și vei fi suprins atunci când vei constata că, paradoxal, nu există asistență medicală. Nicio ambulanță nu stă ascunsă în spatele tribunelor, cu motorul pornit. Nu vei vedea oameni în uniforme, alergând, ducând tărgi și perfuzii, spre a acorda primul ajutor celor răniți. Știi îl cuprinse din nou pe după umeri, un gest aproape protectiv, făcut de cineva care realizează că acela de lângă el trebuie ajutat să treacă anumite etape intermediare, poate chiar unele ale inițierii, inițiere în ce?, poate în acceptarea călătoriilor în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Elena Teodorini. Pe Bidou o acompania la pian nimeni altul decât... George Enescu! Enescu a fost, de tânăr, un preferat al reginei Elisabeta și, ulterior, al Reginei Maria. A fost și un mare om, în anii "Războiului de întregire" cântând răniților prin sălile de spitale. Aici, la Sinaia, și-a clădit, cu ce câștigase din turneele din America, o casă, "Vila Luminiș", azi muzeu și lăcaș de creație pentru tinerele talente. La Bușteni s-au despărțit: copiii și prietenii, conduși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul, pline cu țuica rămasă din budana babei Floarea. Avea nevoie de o tărie, se simțea ca întors de la un război, rănit, dar cu viață, ce trebuie să-și oblojească rănile. Nu atât cele ele trupului, cât cele ale sufletului. Se așeză din nou în fața focului, își puse un pahar, își mai puse unul... Mirosea bine țuica babei Floarea și era tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ciocnirea a fost de scurtă durată și violentă, patru dintre răsculați, printre care I. Agapei și N. Pahome, au fost loviți de gloanțe, doi dintre ei fiind chiar uciși. Ziarul Universul nota că „au căzut trei morți și mai mulți răniți”. Represiunea răsculaților din Lespezi, de la 4 martie 1907, concomitentă cu cea petrecută la Botoșani, se înscrie printre primele care sau soldat cu victime în rândul țăranilor. RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani au făcut parte din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
puternic pentru a ocupa podul de peste Siret. Pentru a opri înaintarea armatelor sovietice, românii comandați de lespezeanul V. Hreamătă au aruncat podul în aer, la dinamitare participând și soldatul Gheorghe Burcut (Oloi) din Heci, salvându-se toate tunurile, muniția, oamenii răniți, trupele pregătindu-se în aceeași zi (7 aprilie 1944) să se retragă la Pașcani, unde au dus lupte de stradă, corp la corp cu inamicul. Căpitanul (r) Mircea Hreamătă, învățător de meserie și frate cu generalul V. Hreamătă, relatează în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
germană, la 8 mai 1945, se regăseau lângă Brno (Cehoslovacia), când focurile de armă anunțau în plină noapte sfârșitul războiului. Acest război dus de români, atât în est, cât și în vest, avea să ne aducă mari distrugeri materiale, morți, răniți și prizonieri. O parte din prizonieri, după mulți ani, s-au întors acasă: Vasile Miron (dascăl), Ioan Varzaru (învățător), Ștefan Fieraru, Ilie Căbujan, Ion Căbujan, Alexandru Lăcătușu, Ion Muraru, Gheorghe Lespezanu, Ion Florescu, Gheorghe Florescu, Dumitru Costea, Vasile Costea, Dumitru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]