3,561 matches
-
rândul său, își descoperă dimensiunea angelică Acum, în încheiere, vom afirma și susține cu toată tăria și convingerea, că volumul „Despre Îngeri” a domnului Andrei Pleșu este unul dintre cele mai bune tratate de anghelologie din cultura și spiritualitatea noastră, răsăriteană, ortodoxă și, mai ales, românească, ce contribuie, deci, la consolidarea, nu numai a culturii dar și a teologiei, a doctrinei eclesiastice și a dogmaticii românești. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie de carte: Despre Îngeri de Andrei Pleșu / Stelian Gomboș : Confluențe
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
Porumbiței Duhului, a adus totul în existență. Omul însuși, preotul și coroana creației, este țărână însuflețită de suflarea Duhul lui Dumnezeu, și doar prin această pneuma devine „suflet viu“, „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu“ Cel în Sfânta Treime. Părinții răsăriteni au văzut în Duhul Sfânt principiul activ al oricărei lu¬crări de zidire, rezidire și sfin¬ți¬re a lumii. Prin rugăciunea Îm¬pă¬rate ceresc, Duhul Sfânt este chemat/invitat și invocat la începutul fiecărei slujbe or¬to¬doxe
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată Școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Altfel spus, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că odată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sunt specifice, înregistrându-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații însemnate și măresc gradul de nebulozitate. Acest lucru se remarcă în numărul mediu anual de zile cu cer acoperit de 180 în zona celor mai înalte culmi de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine (Bănărescu 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar 120
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine (Bănărescu 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile sunt
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebei), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]
-
înțelege și trăiește credința creștină" [38]. Unul dintre aspectele importante ale culturii românești pe care îl subliniază cu predilecție Părintele Profesor Dumitru Stăniloae constă în spiritul ei de sinteză. "Poporul român, spune dascălul nostru, este un popor român în Europa Răsăriteană, înconjurat de popoare cu care împărtășește credința ortodoxă, și de popoare ce poartă amprenta catolicismului și a protestantismului. Este un popor care a realizat o sinteză între toate acestea. Are în comun cu Occidentul latinitatea și Ortodoxia pe care o
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
cu care împărtășește credința ortodoxă, și de popoare ce poartă amprenta catolicismului și a protestantismului. Este un popor care a realizat o sinteză între toate acestea. Are în comun cu Occidentul latinitatea și Ortodoxia pe care o împărtășește cu popoarele răsăritene. Împletirea acestor două elemente a transformat spiritualitatea românească într-o punte între spiritualitățile răsăritene și occidentale" [39]. Această sinteză, continuă dânsul, între exactitatea organizată de către occidentali și simțul frumuseții indescriptibile a Tainei în viața poporului român, se poate descoperi în
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
protestantismului. Este un popor care a realizat o sinteză între toate acestea. Are în comun cu Occidentul latinitatea și Ortodoxia pe care o împărtășește cu popoarele răsăritene. Împletirea acestor două elemente a transformat spiritualitatea românească într-o punte între spiritualitățile răsăritene și occidentale" [39]. Această sinteză, continuă dânsul, între exactitatea organizată de către occidentali și simțul frumuseții indescriptibile a Tainei în viața poporului român, se poate descoperi în originale creații populare, fie că este vorba de icoane pe sticlă, fie de covoare
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
a firii divine în relație cu oamenii, Dumnezeu se comunică prin energiile necreate. Tatăl coboară prin Fiul, în Duhul Sfânt, către om, pentru ca acesta să se înalțe la comuniune de viață veșnică cu Dumnezeu în Sfânta Treime, prin Biserică. "Părinții răsăriteni, spune dascălul nostru, au reușit să sintetizeze cele două concepții: neschimbabilitatea lui Dumnezeu, cu activitatea Lui privitoare la făpturi... Dumnezeu cel în Sine, mai presus de timp, se întâlnește cu creaturile temporale prin energiile Sale" [17]. Marele merit al Părintelui
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
de a nega existența acestei ordini naturale sau mecaniciste, ci de a o completa cu dimensiunea ei spirituală creată. Iată ce ne spune dânsul: "Teologia ortodoxă a devenit așadar o teologie a lumii, reântorcându-se prin acest aspect la Tradiția Părinților răsăriteni înșiși, care aveau viziunea cosmosului recapitulat în Dumnezeu. Din acest punct de vedere problema cea mai importantă pentru teologia ortodoxă de mâine va fi aceea de a reconcilia viziunea cosmică a Părinților răsăriteni cu o viziune ce crește plecând de la
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
reântorcându-se prin acest aspect la Tradiția Părinților răsăriteni înșiși, care aveau viziunea cosmosului recapitulat în Dumnezeu. Din acest punct de vedere problema cea mai importantă pentru teologia ortodoxă de mâine va fi aceea de a reconcilia viziunea cosmică a Părinților răsăriteni cu o viziune ce crește plecând de la rezultatele științelor naturii. Teologia de mâine trebuie să fie deschisă spre întreaga realitate istorică și cosmică, dar în același timp trebuie să fie și duhovnicească" [21]. Marele nostru teolog și dogmatist a transformat
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Despre evenimentul și episodul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos în Ortodoxia Românească... Partea I Despre Schimbarea la Față în spiritualitatea răsăriteană. Monahism, istorie și eshatologie Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Iisus Hristos în Ortodoxia Românească... Partea I Despre Schimbarea la Față în spiritualitatea răsăriteană. Monahism, istorie și eshatologie Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul († 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană aprofundările clasice ale semnificațiilor multiple — teofanice, soteriologice și eshatologice — incluse în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți ai tradiției monahale din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari Părinți și teologi duhovnicești răsăriteni are nu doar o motivație pur teoretică, ci una profund existențială, amplificată de contextul istoric. Atât secolul VII, cât și secolul XIV au fost epoci dramatice în viața societății creștine a Imperiului Roman de Răsărit, a cărei existență însăși a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
a slavei iubirii trinitare veșnice dintre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Marcând distanța între Împărăția iubirii lui Dumnezeu și lumina ei și împărățiile forței și violenței acestei lumi, Parusia anticipată de pe muntele Schimbării la Față a fost percepută de monahii răsăriteni — alături de celebrarea Liturghiei — ca eshatologie realizată, autentică, duhovnicească, în același timp certitudine, speranță și încurajare pentru creștinii persecutați și marginalizați de înaintarea triumfătoare a islamului. Pentru creștinii adevărați, cu credință fermă, speranță tare și iubire incandescentă, Împărăția lui Dumnezeu „întru
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
tare și iubire incandescentă, Împărăția lui Dumnezeu „întru putere” este nemijlocit accesibilă în Liturghia bisericii și în liturghia interiorizată a rugăciunii inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc Monahismul răsăritean isihast are deci o vocație și un destin nu doar filocalic, cum s-a spus, ci și o vocație și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
rugăciunii inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc Monahismul răsăritean isihast are deci o vocație și un destin nu doar filocalic, cum s-a spus, ci și o vocație și un destin taboric. Așa cum scria inspirat în anul 1994 Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Daniel Ciobotea „ori de câte ori există în istorie o
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii ’30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet, eseist și ziarist, una
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
iezuit Marcel Viller († 1952), care în 1928 va deveni conducătorul proiectului monumentalului Dictionnaire de théologie ascétique et mystique (primul fascicul apărea în octombrie 1932, iar ultimul în anul 1995), lăsând locul părintelui iezuit Irénée Hausherr (1891-1978). Acesta va preda spiritualitate răsăriteană la Institutul Pontifical Oriental între anii 1928-1975 (fiind urmat până în 1990 de cardinalul Tomáš Špidlík). Încă din primii ani părintele Hausherr a publicat la Roma două texte capitale ale misticii bizantine: „Metoda” rugăciunii isihaste atribuită Sfântului Simeon Noul Teolog (1927
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată Școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele „cruciadei roșii”!... Altfel spus, deprinderea persoanei în lupta duhovnicească, parcurgând toate treptele
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
comerț a lui Hagi Constantin Pop din Sibiu, în anul 1823. Episcopul Andrei Șaguna a publicat, în germană și română, la Sibiu și la Viena, broșurile: „Pro memorie despre fâreptul istoric al autonomiei bisericești și naționale a românilor de religie răsăriteană”,1849 și „Memorial prin care se lămurește cererea românilor de religiune răsăriteană în Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane”, 1851. În 1868 și 1877, a apărut, integral, „Noul Testament”, preluat din Biblia publicată de Andrei
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Andrei Șaguna a publicat, în germană și română, la Sibiu și la Viena, broșurile: „Pro memorie despre fâreptul istoric al autonomiei bisericești și naționale a românilor de religie răsăriteană”,1849 și „Memorial prin care se lămurește cererea românilor de religiune răsăriteană în Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane”, 1851. În 1868 și 1877, a apărut, integral, „Noul Testament”, preluat din Biblia publicată de Andrei Șaguna. Cel pe care Mihai Eminescu îl prezenta drept „unul din bărbații
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]