KorAP: Find »[drukola/base=răsad & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...38 >

927 matches

Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643

care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă de săpat (folosită pentru a smulge rădăcinile), o cazma, o grifă (denumită și cârlig), o sapă, o greblă, un scormonitor, o săpăligă. Pentru înmulțirea și semănarea răsadurilor, veți avea nevoie de ghivece și păhărele (mai ales din turbă biodegradabilă sau din hârtie de ziar), de sfoară, de etichete pentru a putea identifica plantele cultivate, de un termometru, un centimetru și o scafă. Pentru întreținere, vă vor trebui

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
veți găsi în comerț sub formă de kit. La rădăcina plantelor sunt plasate tuburi prevăzute cu mici găuri, care deversează cantitatea de apă necesară la momentul dorit, datorită unui dispozitiv de programare. Această soluție este indicată mai ales pentru stropirea răsadurilor de primăvara până toamna. Cum să udați corect Unele plante nu trebuie udate direct cu o stropitoare: această metodă poate favoriza dezvoltarea unor boli care atacă frunzele, cum ar fi oidium (numită și „făinare”). De reținut Dacă vreți să evitați

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
butașii în pământ în acest moment, vor prinde mai bine. Dacă folosiți îngrășăminte verzi (a se vedea mai departe), răspândiți-le în această perioadă. Este, de asemenea, momentul potrivit pentru a recolta rădăcinoase precum morcovii, napii, cartofii ridichile, etc. Dacă răsadurile sunt prea dese, puteți profita de luna în coborâre pentru a le rări și a le replanta în altă parte. Răsădirea prazului Nodurile lunare Un nod lunar, ce idee amuzantă! Ceea ce numim astfel corespunde, de fapt, unei faze a ciclului

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
sau fărâmați-l imediat, având grijă să sfărâmați complet bulgării; apoi, puneți din nou pe subsolul astfel lucrat pământul din a doua tranșă și așa mai departe. Fiecare brazdă, bine delimitată cu grebla, este acum gata să primească semințele sau răsadurile și puteți sta liniștit timp de un an, cel puțin în ce privește terenul. Săpatul După cum am văzut, săpatul este indispensabil pentru întreținerea solului și pentru refacerea rezervelor sale nutriționale, mai ales când puneți îngrășământul. Cât despre cât de adânc trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
viței-de-vie și s-a dovedit a avea o eficacitate redutabilă: în câțiva zeci de ani, a distrus în întregime vița-de-vie europeană! Aceasta nu a putut fi reconstituită decât folosind butași americani, rezistenți la atacurile filoxerei, pe care au fost altoite răsaduri de viță-de-vie europene. Un adevărat Attila al viilor! Dușmanii naturali ai păduchilor În afară de grădinar, păduchii au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar mai există și alții. Cum păduchii

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
cea care atacă mai ales plantele din familia verzei, dar și porumbul, roșiile, fasolea, ardeii, dovlecii etc. Ea secționează tija plantelor aproape de sol, în timp ce anumite specii se cațără și mănâncă frunzele. Daunele sunt mai importante odată cu creșterea, plantarea și transplantarea răsadurilor. Noaptea, larvele rod rădăcinile și partea de jos a tulpinilor, care dau impresia că s-au veștejit dintr-o dată. Larvele respective, care sunt numite și viermi gri, se strâng atunci când sunt deranjate. Pot ataca toate plantele, indiferent dacă e vorba

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
în timpul verii și altele toamna. Legumele de primăvară sunt salata, morcovii, sfecla, ceapa, arpagicul, rubarba, napii. Toate aceste plante apreciază răcoarea... În plus, este vorba despre legume ce pot fi semănate direct în pământ, fără a mai trece prin etapa răsadurilor. Legumele care se recoltează vara sunt roșiile, ardeii și fasolea. Ele apreciază căldura soarelui. Este vorba despre plante cu care ați început cu răsaduri în luna martie, înainte de a le planta în iunie. Cum vă pregătiți răsadurile După cum am arătat

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
vorba despre legume ce pot fi semănate direct în pământ, fără a mai trece prin etapa răsadurilor. Legumele care se recoltează vara sunt roșiile, ardeii și fasolea. Ele apreciază căldura soarelui. Este vorba despre plante cu care ați început cu răsaduri în luna martie, înainte de a le planta în iunie. Cum vă pregătiți răsadurile După cum am arătat mai devreme, vă puteți recolta semințele singuri... ceea ce presupune, totuși, că ați plantat deja legume! Unui prieten grădinar generos îi va face cu siguranță

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
trece prin etapa răsadurilor. Legumele care se recoltează vara sunt roșiile, ardeii și fasolea. Ele apreciază căldura soarelui. Este vorba despre plante cu care ați început cu răsaduri în luna martie, înainte de a le planta în iunie. Cum vă pregătiți răsadurile După cum am arătat mai devreme, vă puteți recolta semințele singuri... ceea ce presupune, totuși, că ați plantat deja legume! Unui prieten grădinar generos îi va face cu siguranță plăcere să vă dea câteva semințe; dacă nu, veți cumpăra de la un magazin

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
vorba de exterior. Unele legume, cum sunt morcovii, fasolea și ridichile, pot fi semănate direct în pământ, în timp ce altele, ca ardeii și roșiile, trebuie, de preferință, să fie sădite în ghivece la interior. Altă soluție ar fi să vă procurați răsaduri, gata să fie plantate la exterior. Dacă optați pentru așa ceva, alegeți întotdeauna plante a căror tulpină este scurtă și groasă, cu frunze verzi, cu aspect sănătos. Răsadurile Plantarea semințelor mai întâi în interior oferă numeroase avantaje, în măsura în care le permite plantelor

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
fie sădite în ghivece la interior. Altă soluție ar fi să vă procurați răsaduri, gata să fie plantate la exterior. Dacă optați pentru așa ceva, alegeți întotdeauna plante a căror tulpină este scurtă și groasă, cu frunze verzi, cu aspect sănătos. Răsadurile Plantarea semințelor mai întâi în interior oferă numeroase avantaje, în măsura în care le permite plantelor să crească la adăpost suficient timp încât să devină destul de rezistente pentru a fi plantate la exterior. În cazul speciilor care au un ciclu vegetativ prea lung

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
grad de umiditate ridicat și un pământ sănătos și ușor. Fără toate astea, chiar și cele mai bune semințe din lume nu vă vor satisface așteptările! Lumina: un aspect esențial În interiorul unei case, lumina este de cele mai multe ori insuficientă pentru răsaduri, deoarece intensitatea luminoasă este de zece până la o sută de ori mai scăzută decât în exterior. O instalație cu două până la patru tuburi fluorescente de 40 de wați fiecare, plasată la aproximativ 20 de centimetri deasupra răsadurilor și aprinsă între

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
ori insuficientă pentru răsaduri, deoarece intensitatea luminoasă este de zece până la o sută de ori mai scăzută decât în exterior. O instalație cu două până la patru tuburi fluorescente de 40 de wați fiecare, plasată la aproximativ 20 de centimetri deasupra răsadurilor și aprinsă între 12 și 14 ore pe zi, va furniza toată lumina necesară. Dacă nu dispuneți de un sistem de iluminare de acest tip, vă veți așeza răsadurile cât mai aproape posibil de o fereastră orientată spre sud sau

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
40 de wați fiecare, plasată la aproximativ 20 de centimetri deasupra răsadurilor și aprinsă între 12 și 14 ore pe zi, va furniza toată lumina necesară. Dacă nu dispuneți de un sistem de iluminare de acest tip, vă veți așeza răsadurile cât mai aproape posibil de o fereastră orientată spre sud sau spre vest, imediat ce încep să se ridice. Temperatura La început, va trebui să mențineți o temperatură cuprinsă între 21oC și 24oC, care garantează o bună încolțire a semințelor. Însă

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
mai aproape posibil de o fereastră orientată spre sud sau spre vest, imediat ce încep să se ridice. Temperatura La început, va trebui să mențineți o temperatură cuprinsă între 21oC și 24oC, care garantează o bună încolțire a semințelor. Însă, imediat ce răsadurile încep să se înalțe, veți coborî puțin nivelul temperaturii: aceasta nu ar trebui să depășească 18o C ziua și 15o C noaptea. În ciuda a ceea ce s-ar putea crede, răsadurilor nu le priește o temperatură prea ridicată. Căldura prea puternică

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
24oC, care garantează o bună încolțire a semințelor. Însă, imediat ce răsadurile încep să se înalțe, veți coborî puțin nivelul temperaturii: aceasta nu ar trebui să depășească 18o C ziua și 15o C noaptea. În ciuda a ceea ce s-ar putea crede, răsadurilor nu le priește o temperatură prea ridicată. Căldura prea puternică, combinată cu o lumină insuficientă, nu va face decât să vă dea plante slabe și plăpânde. Ce fel de ghivece să alegeți pentru răsaduri? Vă puteți pune răsadurile în ghivecele

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
a ceea ce s-ar putea crede, răsadurilor nu le priește o temperatură prea ridicată. Căldura prea puternică, combinată cu o lumină insuficientă, nu va face decât să vă dea plante slabe și plăpânde. Ce fel de ghivece să alegeți pentru răsaduri? Vă puteți pune răsadurile în ghivecele cele mai diverse: veți găsi în magazinele cu produse pentru grădinărit lădițe și ghivece din turbă, din fibră de sticlă sau din plastic. Ghivecele din turbă, care sunt biodegradabile, prezintă avantajul de a putea

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
putea crede, răsadurilor nu le priește o temperatură prea ridicată. Căldura prea puternică, combinată cu o lumină insuficientă, nu va face decât să vă dea plante slabe și plăpânde. Ce fel de ghivece să alegeți pentru răsaduri? Vă puteți pune răsadurile în ghivecele cele mai diverse: veți găsi în magazinele cu produse pentru grădinărit lădițe și ghivece din turbă, din fibră de sticlă sau din plastic. Ghivecele din turbă, care sunt biodegradabile, prezintă avantajul de a putea fi îngropate odată cu planta

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
a evita dezvoltarea ciupercilor. Ce fel de pământ veți folosi? Există amestecuri specifice pe bază de mușchi de turbă, destinate culturii semințelor. E vorba de amestecuri ușoare, poroase și care păstrează bine umiditatea. Nu e nevoie să adăugați îngrășământ, pentru că răsadurile nu au nevoie, cel puțin în primele săptămâni. Veți umidifica pământul respectiv înainte de a-l utiliza. Apoi îl veți menține umed, fără să fie saturat de apă. Dacă semănați ceapă sau praz, puteți folosi acest gen de amestec, adăugând puțin

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
pământul respectiv înainte de a-l utiliza. Apoi îl veți menține umed, fără să fie saturat de apă. Dacă semănați ceapă sau praz, puteți folosi acest gen de amestec, adăugând puțin îngrășământ. Speciile acestea nu au nevoie să fie răsădite. Dacă răsadurile de ceapă și de praz devin prea înalte, veți putea înlătura o treime din plantă tăind-o cu foarfecele. Cum vă alegeți semințele? Abundența și calitatea recoltei sau a florilor vor depinde, în bună parte, de alegerea semințelor. După cum am

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
obțineți decât patru plante sănătoase, decât să vă treziți cu douăsprezece plante de care nu aveți nevoie! În plus, cu cât plantele tinere sunt mai dese, cu atât riscul propagării bolilor este mai ridicat. În ce moment veți semăna? Plantarea răsadurilor începe din luna februarie pentru plantele cu dezvoltare lentă, precum mușcatele, begoniile sau sporul-casei. Ca regulă generală, veți semăna legumele și florile de la începutul lui martie și până la sfârșitul lui aprilie. Este inutil să semănați mai devreme, pentru că plantele se

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
mai devreme, pentru că plantele se ofilesc ușor și devin apoi prea bătrâne pentru a mai putea fi răsădite. În plus, există mai multe plante care nu pot fi semănate în interior. Cum veți proceda? Umpleți ghiveciul cu un amestec pentru răsaduri, până la un centimetru de margine. Nivelați cu grijă la suprafață înainte de a semăna, bătătorind bine pământul. Apoi, veți sădi semințele, uniform și fără excese. Dacă semănați prea des, riscați să provocați ofilirea tinerelor plante și veți fi obligat să răsădiți

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
semăna, bătătorind bine pământul. Apoi, veți sădi semințele, uniform și fără excese. Dacă semănați prea des, riscați să provocați ofilirea tinerelor plante și veți fi obligat să răsădiți prea devreme. Odată semințele puse în ghivece, veți cerneți puțin amestec pentru răsaduri, cât să le acoperiți cu un strat fin. De reținut Cu cât răsadurile sunt mai fine, cu atât trebuie mai puțin acoperite. Unele semințe delicate, precum cele de begonii, petunii sau de lobelia au nevoie de lumină pentru a încolți

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
semănați prea des, riscați să provocați ofilirea tinerelor plante și veți fi obligat să răsădiți prea devreme. Odată semințele puse în ghivece, veți cerneți puțin amestec pentru răsaduri, cât să le acoperiți cu un strat fin. De reținut Cu cât răsadurile sunt mai fine, cu atât trebuie mai puțin acoperite. Unele semințe delicate, precum cele de begonii, petunii sau de lobelia au nevoie de lumină pentru a încolți și nu trebuie acoperite. Puneți pe ghiveci doar o placă de sticlă și

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
pentru a încolți și nu trebuie acoperite. Puneți pe ghiveci doar o placă de sticlă și o foaie de ziar. Speciile cu semințe mai rezistente (garoafe de India, salată verde) vor fi doar ascunse sub câțiva milimetri de mraniță bătătorită. Răsadurile au nevoie de apă, dar udatul pe deasupra riscă să fie agresiv pentru semințe: veți așeza, prin urmare, ghivecele într-o tavă cu apă pentru a le uda prin imersiune. Lăsați-le cam 15 minute și acoperiți-le apoi cu o

[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]