13,830 matches
-
clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la distanță În numai câțiva ani, de la realizarea primei convorbiri telefonice din lume, la 10 martie 1876, în orașul Boston(SUA), telefonul, acest mijloc modern și rapid de comunicare la distanță, inventat de americanul Alexander G. Bell(18471922), s-a răspândit pe tot globul. Invenția lui Bell ajunge și în Europa. Primul oraș dotat cu o rețea telefonică urbană a fost Parisul. După anul 1877, în Franța, Anglia, Germania și alte țări, s-au realizat mai multe linii telefonice. La noi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
noi și tot mai rapide, dar cele mai perfecționate au fost teleimprimatoarele, o combinație ingenioasă între o mașină de scris și un aparat telegrafic. Au fost introduse, la început, în Statele Unite ale Americii, după primul război mondial, de unde s-au răspândit în toate țările din Apus. Primele teleimprimatoare, de origine americană, Morkrum și Kleinschmidt, au dus la o dezvoltare neașteptată a telegrafiei în Statele Unite. Cu timpul, au apărut diferite tipuri, din ce în ce mai bune, fie mecanice, fie electrice. Mai solicitate au fost teleimprimatoarele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
gradul de civilizație în mediul rural a rămas scăzut, progresul pătrunzând cu mare greutate, datorită dispersării satelor în decursul timpului, ceea ce a făcut ca între nivelul de viață de la oraș și sat să fie mari diferențe. Numărul important de sate, răspândite în toate părțile, cu o populație medie redusă și cu construcții țărănești modeste, nu a permis dotarea lor la nivelul cerințelor moderne. De aceea s-a impus reducerea numărului de comune, care să concentreze o populație mai numeroasă cu posibilități
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Nae Ionescu. Ea se justifică doar prin caracterul ei postum: salvarea din „opera vie“ a ceea ce se mai poate salva, păstrând conștiința lacunelor pe care le cuprinde „opera tipărită“. Era, de asemenea, și un gest al discipolilor, fecundați de ideile răspândite de maestru, de a recunoaște ceea ce îi datorează și de a se legitima prin el. Dar întreprinderea viza și infirmarea limbilor rele care l-au urmărit de-a lungul vieții cu recriminarea că nu are „operă“ sau „lucrări științifice“. Reproșul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
posibilitatea înotului și, mai ales, pentru pescuitul sportiv. Exemple: Snagov (București), Brateș (Galați), Ciurbești (Iași) ș.a.; limanele fluviale, precum Snagov, Căldărușani (jud. Ilfov), Mostiștea și Călărași (jud. Călărași) sunt utilizate pentru agrement, sporturi nautice și pescuit sportiv. lacurile glaciare sunt răspândite pe culmile montane, ce au fost modelate de ghețarii cuaternari. Cele mai multe se găsesc în Carpații Meridionali (cca. 170), mai ales în Munții Retezat (Bucura și Zănoaga), Parâng (Gâlcescu și Mândra), Făgăraș (Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele) și, mai puțin, în Carpații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
curs de dezvoltare Malaezia, Tailanda, Brazilia, Mexic. Totodată această formă de constituire este folosită și în țările Europei Centrale - Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia. - instituții autonome create de autoritățile locale - primării, camere de comerț etc. Această formă de organizare este relativ răspândită în țările dezvoltate, ea coexistând cu agențiile de dezvoltare naționale. În Statele Unite aceasta este singura formă de existență a agențiilor de dezvoltare, ele fiind create de municipalități, asociații de afaceri din fiecare stat, regiune sau oraș. Din punct de vedere
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
imita. Ea reprezintă jocul suprem al actorului care se joacă pe sine. "Aceasta nu va rivaliza cu viața, ci va trece dincolo de ea; nu va înfățișa corpul în carne și oase, ci corpul în stare de extaz, și, în timp ce va răspândi un spirit viu, se va drapa într-o frumusețe de moarte"11. Ca și Craig, Emil Botta este conștient de primejdia afectării, dar fără a reuși să o evite ("Unii poate vor vedea, pe nedrept, o afectare din partea mea..." spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
viu, că deja îl mâncau viermii, că doar nu o să mă încarc eu cu păcatele tale. Vestea că la Schinetea este un om pe care-l mănâncă viermii de viu și nu au doctorii ce să-i facă s-a răspândit ca fulgerul și au început să meargă oamenii să-l vadă. Așa a ajuns și verișorul meu Petruț, strănepot al lui Ciolac și moșul meu Arghir, nepot de la fratele lui Ciolac, să-l vadă pe Dumitru Cristescu în beciul de la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de specializare în culturile perene (lucernă, trifoi, borceag) era deja evidentă (circa 10% din suprafață, în medie). De asemenea, local, se cultivau cânepa pentru fuior și inul pentru ulei; c) cerealier - plante tehnice, specializate în culturi oleaginoase (soia, floarea soarelui), răspândite în cursul superior al Lohanului, dar și pe partea dreaptă din cursul inferior. Fără a fi absente, celelalte plante tehnice dețineau ponderi mai reduse, iar solurile cernoziomice impuneau grâul ca cereală dominantă. După 1990, în contextul revenirii - lente și incomplete
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea le dezaproba. Pe lângă respectivele cântece, sunt menționate și sărbători în care cei care avuseseră un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
buruiana asta din pământ...“ Ce a zis regele Franței? „Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa se răspândesc cartofii în țară.“ Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv că fac speculă. Cu ce? i am întrebat. Nu mi-au răspuns. Și atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: „Cu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și alte servicii suplimentare. Ea dispune de 9 camere (18 locuri de cazareă, 2 terase, locuri de parcare, având dotări moderne (încălzire centrală proprie, televizor în fiecare camerăă, menite să asigure clientului un sejur cât mai plăcut. Și celelalte pensiuni, răspândite pe întreg teritoriul stațiunii, asigură turiștilor cele mai bune condiții de odihnă și recreere. Gazdele neomologate sunt și ele o alternativă pentru turistul sosit în vacanță la Breaza. Bijuteria turistică a statiunii a devenit clubul de golf ”Lac de Verde
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
împleti... Și nici nu scrie poezii!... Nu, hotărît lucru, pe Vlad trebuia să-l scoată cu desăvîrșire din competiția pentru prietenia Ilincăi... Iar la altcineva nici nu încerca măcar să se gîndească. Era aproape de amurg și vitele se întorceau de la pășune răspîndind în jur un miros de lapte crud. Cîte o cornută mai zvăpăiată se zborșea la el de cum îl întîlnea, fluturînd din cap și pufnind ca o locomotivă. Virgil însă trecea printre ele ca și cum ar fi defilat. Nici nu concepea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zgomot înfiorător. Și, cît vedeai cu ochii, în toate părțile se deschideau alte bolți, care mai de care mai mare și mai frumoasă, susținute de stîlpi uriași de piatră. Totul părea dăltuit de cea mai măiastră mînă. Stalactitele și stalagmitele, răspândite peste tot, păreau colții unui uriaș adormit cu gura deschisă. Fiori nemaicunoscuți pînă atunci, de admirație amestecată cu teamă și curiozitate, săgetară cu mii de ace cele cinci trupuri strînse unul în altul ca în fața unei primejdii. Luminile lanternelor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i cred în stare de o asemenea cruzime, deși s-ar putea ca nici Vlad să nu fi făcut așa ceva, dar, de, încă n-am reușit să-l descopăr cu adevărat pe făptaș, de aceea zic că "probabil" Vlad, a răspîndit în sat calomnia că Bărzăunul ar fi corigent la limba română și că în cazul ăsta poezia n-ar fi scrisă de el! Auzi vorbă... Dar este știut de cînd lumea că nu-i absolută nevoie să fii doctor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dureroase. Dar Bărzăunul rînji nepăsător. Între timp terminase de citit "Coliba unchiului Tom", "Singur pe lume" și ciclul "Cireșarilor", iar de scris mai scrisese doar o singură poezie, de 24 de pagini, un fel de scrisoare în versuri către Ilinca, răspîndind cu fiecare vers cele mai triste ecouri, pe care i-o trimise Ilincăi într-o seară. În acea poezie-scrisoare Bărzăunul arăta pe larg cît este de nevinovat și cîtă suferință i-a pricinuit poezia publicată. "Să știi tu, Ilinca, mărturisise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Din calitatea lui de bucătar pe bricul Majestății Sale Halston, unde la micul dejun se servește șampanie și se mă nâncă somon înfă șurat pe fâșiuțe aproape transparente de Brie, Ivan meditează la un pește plebeu, îl descompune în particule răspândite pe vârful limbii, îl plimbă spre centru și pe urmă în fundul gurii, acolo unde gustul puternic, sărat, lipsit de nuanțele rafinate ale confratelui roz-gri se încheagă în iluzoria înghițitură care-i aduce în fața ochilor pereți de gheață, blană de samur
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
făcea ea. Păi, țarul Ivan. Își trecea degetele peste frunțile noastre. Întotdeauna reci. Și zâmbea. Știam că zâmbește, deși nu-i vedeam fața niciodată. Asta era o poveste spusă numai pe întuneric. Da, era bogat. Avea douăzeci și patru de bucătării plutitoare răspândite pe toate mările lumii. Purta redingote de catifea cu revere de mătase și butoni de smarald. Gătea numai pentru regi și lume luminată... ...ce-i aia lume luminată? Adică vedete, fraierule! Ștabi. ...te-am rugat să ai grijă cum vorbești
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
exilarea în Siberia, întemnițare, tortură sau arderea pe rug. În aceste condiții, în repetate rânduri, numeroși staroveri s-au răsculat, însă fără sorți de izbândă, s-au retras în locuri mai izolate ori au luat calea pribegiei și s-au răspândit în întreaga lume ĂUcraina, Polonia, Țările Baltice, Austria, Turcia, Țările Române, Bulgaria, Finlanda, ajungând cu timpul până în Brazilia, Argentina, SUA, Canada și Australia). Multe centre spirituale au fost distruse, iar cărțile și obiectele de cult au fost arse sau confiscate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
staroverii din Dobrogea s-au mutat în Bucovina. Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, ”la 1845 Moldova adăpostea mulți ruși de rit vechi. Ei erau cunoscuți aici sub denumirea de lipoveni ca și în Austria, adică Bucovina. În Moldova rușii-lipoveni erau răspândiți pe toată întinderea ei, prin orașe și prin sate, trăind amestecați cu indigenii sau separat de ei. În comunități proprii trăiau lipovenii și în orașele Botoșani, Tg. Frumos, Hârlău, Bacău și Vaslui” (N. I. Nadejdin, 1846). Același autor apreciază că în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de ani un număr mare de etnici ruși-lipoveni originari din satele și orașele Moldovei și Bucovinei. Conform evidențelor preotului paroh Vasile Hușleag, în prezent nu se mai poate delimita un areal cu o concentrare mai mare a rușilorlipoveni, aceștia fiind răspândiți aproape în toate cartierele din oraș. Până acum circa 50 de ani cei mai mulți ruși-lipoveni locuiau la casă, însă odată cu dezvoltarea orașului, care a impus și lucrări ample de sistematizare, apariția unor noi locuri de muncă, ponderea acestei populații s-a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
patriotismul, adică sentimentul atențiilor pe care le datora unei doamne atât de importante ca Franța, dar și orice altceva putea făce o figură amabilă: curtoazie, tact, à propos-uri, farmec. "Rezervat cu aparențele abandonului", conform dictonului lui Talleyrand, Jules Cambon se răspândea fără însă a se dărui, ceea ce este fără îndoială cel mai bun mijloc de a afla secretele altuia fără a lăsa să fie ghicite ale tale. El eluda chestiunile indiscrete printr-o "mișcare" de spirit, care se exterioriza printr-o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Nu era grav, dar era dureros. Căută vată și spirt și dezinfectă rănile. Usturimea medicamentului o resimți până în vârful degetelor de la picioare. Strânse din dinți și închise ochii, de parcă acestea ar fi diminuat cu ceva durerea. O căldură plăcută se răspândi apoi ca un fluid, prin tot corpul. Ce fusese mai greu trecuse, se obișnuise cu durerea. Numai să nu urmeze alte lovituri mult mai puternice și mai greu de înțeles și acceptat. Se întinse pe spate, cu picioarele atârnând pe lângă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]