2,625 matches
-
suflete lumină, cum rar se mai găsesc pe-acest pământ, făcuți să se-ntâlnească prin cuvânt în nopțile când liniștea-i deplină, Au rătăcit prin timpuri netrecute de niciun muritor sau zeu străvechi, de suflete stinghere sau perechi, în gânduri rătăcite ori pierdute. Povestea întâlnirii e-un mister ascuns prin ape, sub pământ sau cer, de-un înger ce-i veghează blând, căci știe. Iubirea lor, puternică și vie, cuprinsă-n a cuvintelor magie, e-ascunsă în realul din eter. Referință
MISTERUL DIN ETER de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367669_a_368998]
-
Acasa > Poeme > Antologie > IDENTITATE RĂTĂCITĂ-O ÎNCÂLCARE A DREPTURILOR DE AUTOR Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mă părăsește fantezie din momente inspirate, când publicată-i poezie sub altă identitate. Când faptul este săvârșit și cartea
IDENTITATE RĂTĂCITĂ-O ÎNCÂLCARE A DREPTURILOR DE AUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367730_a_369059]
-
gravă eroare, autoaul n-are parte de idei revelatoare sub alt nume, publicate! Ajută-mă, drag cititor, să-mi găsesc identitate! Ca pe valsul poemelor, partener să-mi fii în carte! Autor Maria Filipoiu 24.05.2015 Referință Bibliografică: Identitate rătăcită-o încâlcare a drepturilor de autor / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IDENTITATE RĂTĂCITĂ-O ÎNCÂLCARE A DREPTURILOR DE AUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367730_a_369059]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ATUNCI CÂND Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului când plâng rătăcită și nimeni nu mă vede închid sughițul în ziduri de gânduri nu pot vorbi ochii sprijiniți cu privirile de pereții striviți de pământul negru sau galben cine știe se frământă lumina căutând arborele încă neapărut dar dă de alte ramuri
ATUNCI CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367770_a_369099]
-
esență n-ar fi putut-o afla de la lumina focului din peșteră. Întorcându-se în peșteră și așezându-se la locul său el încearcă să spună oamenilor natura lucrurilor reale, însă aceștia îl privesc ca pe un om cu mintea rătăcită considerându-l pierdut și bătându-și joc de el îl izgonesc, fiindu-le vrednic de dispreț. -De ce ar face acesta acest lucru? întrebă Pilat, însă nimeni nu răspunse. -Poate din dragoste pentru semenii lui, spuse centurionul Livius Fabius într-
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
reviste online: Bruxelles Mission - Belgia ProLitera - Germania Sfera eonică - România BOOKLOOK - Iași, România RAPSODIA - Sibiu, România Ziarul românesc din Cipru „RO-MANIA” - redactor cultural (din martie 2013 - prezent) Volume de autor: „Descătușări - Fărâme de azimă”- poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011 „Rătăcite anotimpuri” - poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012 „Poeme pentru un vis”- poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012 „Cipru, corolă de lumină vie”- note de călatorie, ed. Anamarol, București, 2012 „Cipru, corolă de lumină vie”- note de călatorie, ediția a II
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
duminică uneori;/ fântână a singurătății,/ gând spre ceea ce ar fi putut fi,/ rar de tot,/ o zi de mâine;/ cer albastru de adânc,/ poartă/ spre neuitare,/ spre libertatea/ de a împiedica timpul să curgă/ cu nonșalanța/ unui fulg de nea/ rătăcit/ și/ fără rost” („Poezia”). Prin marea putere de abstractizare de care dă dovadă, stilul Corinei Petrescu amintește de cel al lui Nichita Stănescu și Ion Barbu. Iată o definiție a poeziei, în viziunea celui dintîi: „...poezia nu este lacrima/ ea
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții, în care și bătaia înăbușita a inimii era un bubuit. Și apoi toți, dintr-o dată! La dreapta că un val, ca o legănare, toți. Mâinile
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu te trimite cu gândul la proza psihologică. „Zburătorul” creațiilor noastre populare e ilustrat în
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
printre ceilalți “liliputani” nautici, două-trei viteziste sunt ale pazei de coastă cu sirenele flamboaiante căutând cine știe ce nelegiuiți ai apelor, toate sunt albe de parcă zici că sunt stoluri de cocori și albatroși care străpung apa printre “bucăți” desprinse din închipuite aisberguri, rătăcite tocmai aici... Facem din loc în loc poze și nu ne dezlipim de balustrada prevăzută de “la mână” cu sârmă împletită, un perete protector pentru a preîntâmpina obsesiile amatorilor de suicid (și au fost zeci de cazuri!), însă ei găsesc de
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
aici. Eu și persoana în cauză a trebuit să așteptăm să plece un altul, ce venise între timp la dv, era acel Carlo, ce cântă în grupul lui Marco. - În tot acest timp, Desire ascultase încremenită și șoptea cu privirea rătăcită: - Nu ! Nu! Nu poate fi adevărat! Marco e prietenul meu, el mă iubește! Nu! Când Anca tace, ea se ridică febrilă cu ochii strălucindu-i ciudat și o prinde de brațe cu furie, strângând-o tare și privind-o cu
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
să te recunosc... Au trecut cinci minute, apoi au trecut zece minute iar în cele din urmă prin acel frumos albastru al zilei a trecut și celebrul sfert academic... Am oftat simțind un dor nebun după tinerețea ta, după anii rătăciți departe de tine! M-am întors în propriul univers, întristându-mă intersecțiile cu sens giratoriu și am mai scris o poezie despre o frumoasă... În același timp într-o altă realitate paralelă, ne plimbam ținându-ne de mână, lângă cinematograful
AZI, DUMINICA... (1) CINEMATOGRAFUL de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368571_a_369900]
-
să nu audă chemarea să, se apropie de ea și bătu ușor pe umăr, privind-o cu multă compasiune. Deșire tresari puternic ,trezita din gândurile negre ce reușiseră să pună complet stăpânire pe sufletul său traumatizat și cu privirea aproape rătăcita răspunse făcând eforturi vizibile, să-și recompună un aer cât mai firesc: - Da , da! Ce se întâmplă? Scuză-mă... te rog Maria Carla! M-am lăsat copleșită de gânduri. Maria Carla cu multă blândețe în voce, o prinde de umeri
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
În Ajun de Sândumitru Se-alungă spirite cu foc Prin ritual de Sumedru, Menit să purifice loc. Din vremuri îndepărtate, Străvechi obicei revine Cu focuri arzând în noapte, Ce-ar avea puteri divine. Prin focul sacru se-alungă Duhuri rele, rătăcite. Celor care-l sar în fugă, Sufletele-s ocrotite. Focul mistuie tot răul Din anul ce-i pe sfârșite, În locu-i să vină altul, Ducând vremea înainte. Puteri supranaturale Au strigoii din morminte. Cu instinct de posedare Intră-n chipuri
FOCUL LUI SUMEDRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368703_a_370032]
-
biruinței steag, Depărtează-te de lume, Domnul Îti va da un nume, Prin Isus Cristos putem, toți să fim un Betleem, Vino dragul meu vecin, fii cu-adevărat creștin, Demonstrează tuturor, chiar de rănile te dor, Că ai fost un rătăcit, dar acum ești mântuit, Ai un Domn, un Salvator, un Duh Sfânt nemuritor Și nădejdea pură, vie-n Dumnezeu și-n veșnicie! Amin! 08/ 02/13, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Nu mai rătăci vecine! / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU MAI RĂTĂCI VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368758_a_370087]
-
-n palmă cu vise, Nu-i timpul de-ajuns și anii mei țipă, Pe străzi e pustiu, luminile stinse, Acolo-n înalt, departe de rău Cocori călători să-mi fluture trena, Să-mi cânte balade cu numele tău, Un nor rătăcit să-mi fie arena, Desculță dansând angelice roluri Din filmele vechi, romantice scene, Șoptind în surdină poeme sub stoluri De fluturi purtând diademe, Mă leagă de cer căci timpul nu iartă, Pierdute sunt clipe ce nu s-or întoarce, Pândindu
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
ei le-a lăsat deschise ca o gură căscată a umanului în fața întunericului mai târziu sătul de așteptare a reînceput să le adune le-a rotunjit apoi unit aripile într-un final absurd a redevenit groapa de gânduri a ființelor rătăcite nici un terapeut nu a mai încercat să-i alunge depresia a rămas în așteptare până când a învățat tăcerea întunericul a devenit lumină în punctul albastru al apelor el însuși a devenit poet acum scrie versuri albe pentru găurile negre din
REFORMULARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363643_a_364972]
-
îți scriu, încă mai culeg Fărâme de regret și canturi de iertare. P.S.: Vreau să uit mirosul tău de mere... Și cum am născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. Nu mai sunt Adam, Ci doar o amintire Rătăcita prin livezile Paradisului. Gabriel Dragnea 30 octombrie 2012 Referință Bibliografica: „P.S.: Nu mai sunt Adam!” de Gabriel Dragnea în traducerea poetului spaniol Pere Besso / Gabriel Dragnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 900, Anul III, 18 iunie 2013. Drepturi de
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
Resteman, 201 - „Lumină din cuvinte” - recenzie la vol. poezie „Roua de lumină”, Nicolaie Dincă, publicat în revista „Mozaicul” din Craiova, Ed. Aius, 2014 - „Portretul unei doamne” - cronică la aniv. Dnei. Ileana Vulpescu, internet, 2013 - „Pătimi dulci în dulce reverie” - cronică rătăcita la volumul de versuri „Pătimi dulci”, Elisabeta Gîlcescu, Au scris despre scrierile mele: - Scriitorul Daniel Dragan (USR) - înscris pe coperta IV a românului „ISPITA”, 2009 - „Prezentarea omului, dascălului, scriitorului Marian Malciu” , interviu realizat de poeta Georgeta Nedelcu, publicat în Revista
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364613_a_365942]
-
simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcendență. Idolul nu înalță spiritul la o transcendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărturisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaptă mintea omului la pieire și la materia neînsuflețită”. De aceea Sfântul Apostol Pavel (I Corinteni 8,4) spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
publică, trebuie să aibă acel gen de articulare care s-o aducă în față, de fiecare dată când lumea își pierde reperul dintr-un motiv sau altul. Biserica trebuie să lumineze calea, să limpezească multele confuzii, să călăuzească pe cei rătăciți și să opună tuturor rătăcirilor, reperul nealterat al valorilor creștinătății. Pentru a face toate acestea, ce sunt tot atâtea aspecte esențiale ale misiunii sale, Biserica are nevoie nu mai puțin de o viziune calificată, adică în stare să înțeleagă pe
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
văzut prin urmare, în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărturisitorul susține că „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni 8,4 afirmă că „Nu este vreo putere în idoli, ci
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare. Ascultându-mi eul detestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg sub degete de lut Când clipa suferă lovită de-un gând real Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Al.Florin Țene
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
ei coboară toți îngerii din ceruri în patul meu de ceară simt un fior în mine pe dată-s deblocată sub clopot de lumină răsuflă ușurată a clipei răvășire pe țărmul dinlăuntru un val de plinătate se rățoiește hâtru contrarii rătăcite necontenit disperă bat pas pe deziluzii în stânga emisferă în dreapta bătrânește se-așează-nțelepciunea și Tatăl iar zâmbește s-a-nfăptuit minunea condeiul se deznoadă începe să înșire mănunchi de hieroglife cu forma lor subțire se zbânțuie pe coală vibrații ies din mine se-ncolăcesc
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
știut cu adevărat de ce le-am scris. Ba nu... M-am răzgândit. N-ar fi corect. Cred că cel mai bine ar fi să le îngrop lângă piatra de mormânt a mătușii mele. Dacă vreodată, în vreo împrejurare dramatică, vreun rătăcit va avea nevoie de ele, soarta va face în așa fel încât să le găsească. Am să plec chiar acum într-acolo". În acea zi ploua în valuri, infernal, aproape cu puterea unei tornade. Visurile noastre cele mai dragi ar
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]