867 matches
-
multe, vrute și nevrute; muncă; munte; negru; neștiutor; nevoi; note mari; noutăți; nu știu; a numi; o noutate; oaste; odihni; om; om comunicabil; ora; orice; percepe; poate; poezia; poezie; poezii; posed; posedă; poveste; povești; prea puține; pricepere; prieten; profesor; puțin; radio; rață; răzbi; realiza; revoltă; sau nu; să înveți; scrie; secret; secrete; semnul întrebării; sfătos; siguranță; a se simți puternic; spune; stele; șoapte; ști; a ști; știe; talent; tu; uimire; uita; uită; unde; urs; văzut; vești; viață; viitor; vis; voință; vrea; wow; zii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîncare; moare; moment; mort; a munci; muzică; a se naște; nebunie; nemurire; o emoție; o veșnicie; oboseală; onest; oraș; pace; pat; petrece; pe picior mare; pe placul tău; plăcere; plecă; posibilitate; prețui; prosperitate; provocare; puls; puțin; în rai; rău; a răzbi; relaxare; repar; repede; a reuși; rost; sat; satisfacere; sănătos; scop; soare; spera; sta; stă; străbate; cu succes; a suferi; suferință; suflare; suportare; supraviețuiesc; șansă; cel mai tare; tata; timp; pentru totdeauna; totul; trai; trăiesc; trăiește; trecere; trist; umbla; unic; urca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
său se Îndoise că În ele ar putea găsi urme de adevăr. Bazându-se pe singurul adevăr neîndoios rezultat În urma principiului Îndoielii, el poate afirma ce este acel ceva ce gândește. Numai cu aceste cuvinte Însă, nici Descartes nu a răzbit prea mult asupra distincției ce o presupusese Între două naturi diferite. Trecând În revistă toate cunoștințele sale, de această dată din perspectiva cogito-ului, concluzia la care ajunge se rezumă la aceea că respinsese, ca fapte dovedite nesigure de către Îndoială, lucrurile
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
doi frați ai mei lucrau și ei dar mai puțin, după puterile lor. Doar eu fiind prea mică nu aveam nici o obligație la acea vreme. Viitorul avea să-mi rezerve și mie munci pe care cu greu le-am putut răzbi. ...și securitatea Eticheta de „dușmani ai poporului”, folosită de securitate pentru cei care se împotriveau regimului de „democrație populară” înlocuise steaua lui David folosită pentru evrei în timpul nazismului. M-am gândit foarte mult la modul cum au influențat securiștii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în sens invers, adâncinduse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient destinul (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale (un noi al solidarității), își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în construcția personajului ales Consider că personajul simbol, Iona, este „punctul de fugă“ al tuturor straturilor tematice. Tema filozofică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
caută ieșirea în sens invers, adâncin duse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient propriul destin (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neprielnic în raport cu fizionomia noastră. Caragiale preferă tovărășia oamenilor. În 1909 autorul îi scrie lui Zarifopol: „...mă călătoresc înapoi, spre casă, în Wilmersdorf, sătul de frumusețile naturii, ale cărei farmece nu le pot pricepe, dar ale cărei lacrimi celeste m-au răzbit până la măduva oaselor... Mă întorc în atelier, la halatul meu...“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 348) Astfel se explică emigrarea sa către un loc de superioară civilizație urbană precum Berlinul. Este, de altfel
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
rațiunea... S-ar părea că doar rațiunea contează. Și dacă tocmai abuzul de rațiune ne orbește? Dacă analizăm filosofii, care sunt în largul lor în ceea ce privește problema omului, vedem cât de greu îi este ființei raționale să vorbească despre animal, să răzbească până în inima realității, a adevăratei naturi a celui cu care și-a împărtășit condiția atâtea veacuri. Ne este permis, așadar, să ne întrebăm dacă nu cumva, într-un mod cu totul stupid, am ales instrumentul greșit: prețioasă, indispensabilă pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pot parcurge distanțe considerabile, pot merge din Mali până în Togo. Această memorie a locurilor unde se află apa le provine de la strămoși. Elefanții știu de ele tocmai pentru că au mai fost și alte perioade de secetă. Pentru că strămoșii lor au răzbit, de-a lungul unor migrații îndelungate, vor răzbi și ei. E vorba despre o cunoaștere transmisă, o moștenire de la părinți la copii, exact ca la noi. Au și animalele, așadar, o cultură a lor...". Lumea rechinului "Despre rechini circulă de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
până în Togo. Această memorie a locurilor unde se află apa le provine de la strămoși. Elefanții știu de ele tocmai pentru că au mai fost și alte perioade de secetă. Pentru că strămoșii lor au răzbit, de-a lungul unor migrații îndelungate, vor răzbi și ei. E vorba despre o cunoaștere transmisă, o moștenire de la părinți la copii, exact ca la noi. Au și animalele, așadar, o cultură a lor...". Lumea rechinului "Despre rechini circulă de mult timp povești îngrozitoare, vehiculate de marinari, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ale Fetiței, îngrijind-o și emancipînd-o cu devotament (Evelyn are, de asemenea, o confruntare cu Emma Goldman, faimoasă imigrantă americană din Lituania, anarhistă și susținătoare a legitimității atentatului politic Goldman o critică pe Nesbit pentru că își folosește frumsețea pentru a răzbi într-o lume coruptă). Hary Houdini (iluzio nistul și magicianul maghiar imigrant el însuși în SUA) ajunge un apropiat al familiei lui Tata, după ce i se strică mașina, într-o zi, în fața casei acestuia. Tata, la rîndul lui, se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ca spion adormit și deci inofensiv pentru perenitatea și triumful capitalismului, cel puțin admirația și, la rigoare, recunoștința pentru a fi ajuns să întruchipeze cu un talent desăvârșit însăși esența Americii de Nord: imigrantul care, în ciuda opreliștilor, nu-și pierde speranța și răzbește în viață cu zâmbetul pe buze. - Râdeți de mine, domnu^ Victor, aveți și de ce. Mă umflă și pe mine râsu^ câteodată de ce-a putut să facă America din băiatul cârciumarului din Plopeni. Mă bântuie însă, așa, din când în
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
și împăcarea alături de soțul și de copilul său. Ea urcă o Golgotă în piscul căreia nu cunoaște sacrificiul suprem, ci maxima gratificare a obștei care o consacră ca model pentru puterea de a rezista, de a răbda și de a răzbi în numele iubirii ei. Ce reprezintă oare toate aceste momente ale unei existențe, dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce reprezintă Persida într-o clasificare caracterologică a unei poetici riguros sistematizate, dacă nu personajul tragic, personajul sublim
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
grup de peste 100 de timișoreni veniseră în Capitală, conștienți de faptul că, în ciuda oricărei fraternizări cu armata, dacă nu se prăbușea sistemul, orașul lor avea să fie zdrobit. Înnoptează în Cișmigiu și, aflând de miting, se decid să-l perturbe. Răzbesc cu greu, după mai multe încercări, oprindu-se în zona ocupată de muncitorii de la Întreprinderea de Panificație. Ceaușescu începe un nou discurs-fluviu, punctat de aplauze și urale transmise prin amplificatoarele amplasate în piață. Când, după un timp, Ceaușescu face semn
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măști ale Soarelui, purtate succesiv pe întinderea gloriosului său mers ceresc. Berbecul, în rol de războinic și de Marte, deschide calea triumfală. Coarnele răsucite, ca și frînte, depun mărturie despre luptele și izbiturile lui năpraznice în noaptea tenebrelor. Pînă au răzbit să iasă în primavară, au și strălucit de argintul și de aurul divin. De aceea le ține înălțate cu trufie încă agresivă, să se vadă, dar să și amenințe pînă departe. De acum înainte, cursul Soarelui este deschis. Luîndu-și, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
păpastie fioroasă, în desăvîrșită părăsire, sfîșiat de vietăți ale pădurii. Priveliște dezolantă: „Avînd buna încredințare de ce putea fi acolo, Vitoria își adună cu palmele straiul în poala din față și-și dădu drumul alunecuș pe urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și într-adevăr, când apa până la gât, când până la genunchi, când prin noroaie de mlaștină, până am simțit pământ tare sub tălpi. Au fost niște clipe de groază, clipe care mi-au rămas întipărite în minte până azi. Dar am răzbit, și asta e cel mai important lucru, își termină el povestea. Se lăsase tăcerea. Stătea la masă cu ochii privind la vinul din pahar. Pe fața lui nu se putea citi nimic. I-am respectat tăcerea, am gustat din vin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-a, iar celălalt, mai scund și foarte prizărit, în a VI-a. M-am uitat cu îndoială la ei, dar omul mi-a zis: - N-aveți nicio grijă, sunt foarte vrednici. Odată i-a apucat furtuna pe Sulina, dar au răzbit până la mal. Sunteți pe mâini bune. - Dacă spui mata, înseamnă că așa-i, i-am zis eu liniștindu-mă. După ce ne-am înțeles din preț, băieții au început să descarce bagajul din mașină și să-l ducă la lotci. Pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
angajați sau cumpărarea cărților și chiar nici nu l-a chemat la liturghie. Ca și cum ar fi intuit gândurile lui Mihai, Constantin Cantacuzino continuă: — De la început mi am dat seama că finul meu ajuns vodă e un om de nimic, care răzbește doar prin pungile pe care le împarte în stânga și în dreapta. Se descheie tacticos la caftan și scoase dintr-un buzunar o foaie împăturită în patru. Era o copie după registrul secret al visteriei, de care de curând răspundea Ianache Văcărescu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite s-au năpustit unele asupra altora tăindu-se. Îndărăt nu mai putea nimeni ieși fără a se supune fierului. Cei care au răzbit prin luncă după ce au tăiat-o cu săbiile, au dat de alte bălți. Au năzuit mai departe și i-au întâmpinat vânători de oameni care-i așteptau la locuri poruncite. Din toată armia aceea soarele de a doua zi nu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
bufon. Frunte puternică, sprâncene stufoase, dar nu și nasul acvilin ! ...He-he, hehehe, se scutură de râs bătrâna coană mare, venind dinspre bucătărie. Tava cu otrăvuri o poartă ridicată, în fața danturii paradite. Un râs bărbătesc, gros și vechi, din care cuvintele răzbesc greu, parcă din alt veac : — Era, era să scap, să scap tava de râs ! Glumețul ăsta de Mitu... scâncește, lăcrimând, ciudata arătare. Apare și Mitu, ras, frezat, parfumat : „Trageți perdelele, să ne vedem mutrele, ce dracu’ !“ și intră lumina și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
foi de caiet. Căciula cade, ca o plăcintă. Întoarce, aiurit, obrazul roșu de frig, capul tuns caraghios. Fiara gonește, se va apropia... „Hei, domnu’... foile“, mă grăbesc să strig spre zăpăcitul pieton. Străzi jilave, lunecoase din cauza ninsorii și noroiului... Soarele răzbise printre nori. O îngustă fâșie de lumină. Pentru o clipă, totul se învioră. Razele atinseră umărul pietonului care se întoarce brusc, să vadă soarele. Lunecă, neatent : firma galbenă, botul mașinii, parbrizul, ghiozdanul școlarului, cerul dintr-odată trezit și viu se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
continui să mă gândesc la băiatul pe care chiar eu l-am creat! NIMIC ÎNTÂMPLĂTOR Nimic nu-i întâmplător Mi-am zis a suta, mia oară Totul există cu un scop, Totul în lumea asta e un moft, Lumea nu răzbește. Nu îi interesează de nimic, Decât de viața lor trufașă, Decât de pofta de a fi, Nimeni nu se întreabă oare De ce doare cuvântul nespus, De ce câteodată apusul Vine cu un aer răpus. Totul se întâmplă cu un scop Și
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
Semi Hoor. — Păi ești ca o semi hoor, Îi spun eu. — Ce? zice ea, chinuindu-se să audă prin muzica de negrotei care i-a luat locul lui Joel. — Ești ca Demi Moore, țip eu. Complimentul meu nu reușește să răzbească prin cinismul ei de lesbiană. Bladesey Încearcă să sporovăiască cu ea, dar doar se face de rahat cu de fapt aia și de fapt ailaltă. Mă hotărăsc s-o ațâț pe roșcată. — Ce-ai zice să ieșim cândva să mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]