4,052 matches
-
îl pregătea pentru cal, Lilicuța avea și pămînt, și încă mult, hotărîseră să vîndă un petec de casă din vatra satului și cu banii să-și ia și ei un cal-doi acolo și măcar o vacă, porci și curci și rațe, pentru că nu aveau de nici unele, da' mai întîi, hotărîse bărbatul, mergem la domn primar să ne cunune, că eu nu mă mai despart de tine, femeie, pînă la moarte ... După-amiezele, nebun de fericire, Grigore urca la mal și-și vizita
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
se întorsese la sînul ei cel ocrotitor de prunci diafani. Și ce altceva este bărbatul, în ticăloșia lui absolută?! Dar marea eroare a estimărilor lucide din Argentina era pusă pe seama recesiunii, de parcă recesiunea era o găină înfometată și nu o rață pusă pe varză, de la care se mai așteptau în zadar ouă pestrițe! Retailerul mondial făcea estimări optimiste, dar blocajul se accentua odată cu creșterea vînzărilor, pentru că piața forței de muncă subdimensionată de anemica retribuție ducea la cel mai fascinant colaps mondial
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
încât devenise aproape sufocantă. Deși o ducea foarte bine în sânul noii sale familii, care-i făcea mai toate poftele, cocoloșindu-l, numai ca să-i intre în voie și să nu-l supere cu ceva, ghiftuit numai cu iepuri și rațe sălbatice, vânate pe o întinsă vale a plângerii, adiacentă satului, de unde se vedea șerpuind o apă (Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei, cultivate cu
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar în Rusalii, atunci când a rămas pocită. * Mitru zise către cele două femei, arătându-le păsările tăiate, care se zbăteau pe lângă el: - Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu varză. Pentru ursitorile copilului. Măria își duse repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu varză. Pentru ursitorile copilului. Măria își duse repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert în ele
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră ele, în cunie, la vatra focului. Se gândiră că ori Anica ori Lenica
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Acasa > Versuri > Farmec > E ZIUA TA ȘI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Trei poeme în unul singur... A murit o rață înecată... 1 Iunie 2012 A murit o rață înecată, Era atât de tristă în decor! Privirea mea tot într 'acolo cată, Zadarnic măcăia dup' ajutor... Eram copil, cu lacrima curată Și astăzi amintirile mă dor, A murit rață înecată În
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
Farmec > E ZIUA TA ȘI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 518 din 01 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Trei poeme în unul singur... A murit o rață înecată... 1 Iunie 2012 A murit o rață înecată, Era atât de tristă în decor! Privirea mea tot într 'acolo cată, Zadarnic măcăia dup' ajutor... Eram copil, cu lacrima curată Și astăzi amintirile mă dor, A murit rață înecată În ochii mei și-n văzul tuturor... E Ziua
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
murit o rață înecată... 1 Iunie 2012 A murit o rață înecată, Era atât de tristă în decor! Privirea mea tot într 'acolo cată, Zadarnic măcăia dup' ajutor... Eram copil, cu lacrima curată Și astăzi amintirile mă dor, A murit rață înecată În ochii mei și-n văzul tuturor... E Ziua ta și ziuă să rămână... E ziua ta, copilule ce-ai fost, Copilule ce sunt și sunt mereu, Poemul tău îl știe pe de rost Părinții care cred în Dumnezeu
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
Părinții Sorinei au invitat toți copiii din sat și chiar de prin împrejurimi, întrucât era o zi deosebită, iar Sorina este singura la părinți și vrea să cunoască mulți copii. Îi plac florile, animalele toate, puișorii de găină, boboceii de rață, vițelușii din staul și chiar iubește și căprioarele din pădure care uneori, vin până în poarta casei. Bunicul Sorinei, Bubu, cum îi spune ea, este un om frumos la chip, cu niște ochi blânzi așa cum îi stă bine unui bunicuț să
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
productiv”, o altă formă de sclavie modernă, descrisă de Emile Zola în romanul “Munca” și concepută de Marx în Capitalismul lui vulgar? Aceasta invenție sterilă și bolnavă pentru Capitalul lui Marx, inspirat probabil din mecanismul diabolic de generare a plusvalorii rațelor din Vest și a bietelor găini din Estul Europei și din Lumea a Treia, care, așa cum s-a dovedit în două sute de ani, s-au înecat toate după valul și potopul de revoluții din 1989 din Estul europei și după
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
lucrăm cumva, “Fură”, sună cam nasol, Nu-i civilizat, parol, A luat-o,-așa pe blat ... Mamăăă ... ce a apărat ! -Cățelus cu pălu' cleț Ia lățusca din coteț ... -Dar nu te grăbi prea tare Să nu faci discriminare, Nu e rață, e rățoi, Și nu-i d-ăla prea de soi, E-unu' fraier, mititel ... Trage băăă, nu fi tembel ! -Cățelus cu pălu' cleț Ia lățoiul din coteț ... -Și-acum ... părul creț al lui Dă impresia că-i șui, Zi-i că
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
ial plesedinteee! -Hai că m-ai înebunit! Iarăși văd că ai zbârcit, Nu poți zice-o poezică De o strofă mititică?! Ți-o spun eu numai o dat' ... ... ne-au bătut de ne-au uscat!... Cățeluș cu părul creț, Fură rața din coteț, El se jură că nu fură, Dar l-am prins cu rața-n gură! Te complici, și pentru ce?! Vezi cât de ușoară e?.... ... poate data viitoare Câștigăm în deplasare ... . Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Cățeluș cu păru' creț
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
zice-o poezică De o strofă mititică?! Ți-o spun eu numai o dat' ... ... ne-au bătut de ne-au uscat!... Cățeluș cu părul creț, Fură rața din coteț, El se jură că nu fură, Dar l-am prins cu rața-n gură! Te complici, și pentru ce?! Vezi cât de ușoară e?.... ... poate data viitoare Câștigăm în deplasare ... . Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Cățeluș cu păru' creț / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
a apărut la Editura Universității Jagellone și se adresează, în mare parte, studenților filologi, fiind scrisă în limba română. Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
stradă, la bufet, în tren Că are timp pân-la Lehliu... Sau când e-n formă, pe Mohor Cu caii vorbitori. Ce ghinion! Ori la vreo nuntă, din acordeon Cum cântă bardul de Mosor Promite-ne c-o să mai vii Cu rața-n traistă de la țară - Să-mi spună soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai, dejun, cât mai acumul, Țin sărăcia-n frâu de zestre
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
Mohor Cu caii vorbitori. Ce ghinion! Ori la vreo nuntă, din acordeon Cum cântă bardul de Mosor Promite-ne c-o să mai vii Cu rața-n traistă de la țară - Să-mi spună soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai, dejun, cât mai acumul, Țin sărăcia-n frâu de zestre Referință Bibliografică: Țin sărăcia-n frâu de zestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
să-i explic americanului și să-l fac să-mi înțeleagă durerea? Lui chestia i se pare WOW,mie mi se pare...Hai mă...du-te mă...las-o mai jos că măcăne și nici nu-i o afurisita de rață! Pe bune acum...cât de tare s-ar fi distrat cei de la Bentley dacă primeau comanda lui Nea G.,privind capacele de aur ale roților cu pricina(rotile care susțineau mașină aia fantomă despre care bubuiau ziarele românești,cum că
MA-NTELEGI....PAC-PAC??!! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358914_a_360243]
-
Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat în 2009, din inițiativa doamnei Ecaterina Rață, pentru a continua tradiția locală și a promova în țară frumusețea obiceiurilor, a cântecului și a dansului popular de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu brazi și fagi./ Măicuța m-o legănat/Lângă Trotuș
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ne-au fost oferite de următoarele persoane: Ballok Molvinka Eniko, Batori Florentina, Beca Stila, Bloj Sorina, Borzan Maria, Cercheș Anina, Chirteș Ionela, Farcaș Dorina, Fărcaș Emilia, Georgică Silvia, Gliga Nicoleta, Iancu Mataranga, Matei Doina, Mândru Marcel, Murar Mihai, Oprea Eugen, Rață Ecaterina, Topa Vasile, Zoltan Gabor. Elena Trifan Referință Bibliografică: FESTIVALUL VAII GURGHIULUI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
vestit domnul inginer pentru aventurile lui cu Dacia. „Nu te du!” îi zise una. “Mâine nu o să te mai cunoască. Așa face!” Liza își strânse părul, își scoase bustul proeminent în față, și urcă în Dacia de culoarea oului de rață. Direct la el acasă o duse Liviu. Fata nu protestă. De cum intră în hol, își desfăcu părul. Asta îl înnebuni de tot. “Și acum visez părul ei...cum mă învăluie”, îmi mărturisește, după aproape 40 de ani. S-au căsătorit
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
aer cu o tăietură energică: - Hai hup, hă-hu, hăp! Sunetele aceastea mi-a intrat în cap imediat, și o să vedeți ce-am pățit mai târziu. Militarii vietnamezi au pornit cu un ropot de pași asemănător unor plescăituri ce le fac rațele în baltă, și asta datorită încălțămintei ce o purtau, niște teniși nenorociți, iar ținuta lor semăna mai degrabă cu a unor țărani jerpeliți ce se-ntorceau de la câmp și cântau o melodie de jale. Arătau ca niște oameni amărâți purtând
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea imediat rânduială, fără multe rugăminți, în neamul păsăresc al luncii. Două rațe, măcăind vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se îngăduitor pe deasupra ohelarilor la noii veniți, îndemnă la tăcere, să nu se strice
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]