2,944 matches
-
din portretul autoironic al „investigatorului privat”, una merită relevată de pe acum: conștiința de sine aproape paroxistică. Detectivul „bine îmbrăcat” și „necherchelit” nu este un dandy ce iese în lume pentru a se lăsa admirat, ci un om de o extraordinară raționalitate care încearcă, prin strategii retorice pline de suculență, să-și ascundă esența existenței. Masca lui Marlowe, în această primă zi a existenței sale ca erou ficțional, e una seducătoare, strălucitoare, tocmai pentru că astfel de măști ascund cel mai bine. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca și când ar fi sinonimi. Politețea în sens lingvistic diferă însă de ceilalți termeni apropiați. Penelope Brown și Stephen Levinson, cercetătorii care au formulat cel mai solid model teoretic, o descriu ca pe o consecință necesară a principiului cooperativității și a raționalității ființei umane 5. Politețea se definește ca o acțiune redresivă, prin care locutorul încearcă să atenueze pericolul ca un act verbal al său, precum o cerere sau un compliment, să afecteze "obrazul"6 alocutorului, face, un concept greu de tradus
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
pe care polemica literară le convertește în strategii afective menite să echilibreze intenția de a proba și convinge (docere, probare, monere) cu cea de a persuada și emoționa (conciliare, delectare, movere) din retorica antică. În concluzie, ele intră din sfera raționalității cotidiene în cea a subiectivității discursului, împlinind cu precădere o funcție estetică sau, altfel spus, reprezintă una din amprentele individualității artistice în orice luptă de condeie. Călinescu exprimă plastic acest lucru, invocând "duelul" nobil ca metaforă a polemicii literare de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
manifeste echilibrul mecanismului social. "Prin etichetă se manifesta acest echilibru în ochii lumii. Ea era pentru fiecare o legătură, dar și o asigurare precară, e drept, a existenței sociale sever ierarhizate și a prestigiului său". Această "logică a prestigiului" a raționalității sociale (care este și o logică a segregării și a distincției) avea drept funcție să garanteze distanța ca scop în sine și să prezerve sistemul ierarhic. Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta, în uitarea originilor sale. Ea sfidează ireductibila contingență dând un stil existenței subiective, impunând o raționalitate care conferă seriozitate existenței. Înțelegem de ce America este un spațiu de idealizare și că ea este în ea însăși o structură de idealizare care în același timp scapă și se sustrage sensului. Lumea Nouă ca țară a abundenței nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează, în studierea societăților non-capitaliste, ipoteza raționalității și teoria rarității 10. Orientarea "substantivistă" este reluată în special de Marshal Sahlins 11 în studiul "societăților primitive", pe care le situează la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în schimburile economice reluând doar incidental ideea de credit ilustrează astfel deficiențele alegoriei pieței concurențiale perfecte. Ea dezvăluie prin contrast exigența recurgerii mitice la o noțiune vagă a sensului comun, chemată să explice niște elemente imposibil de integrat într-o raționalitate economică din care intensitatea legăturilor interpersonale era extirpată. Încrederea dobândește din acest moment în sfera pieței o valoare despre care se crede că poate asigura un mai bun control al schimburilor. În același fel, în câmpul științelor economice se manifestă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde integral și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc. fac din aceasta atât un mit, cât și un creator de mituri, o realitate și o sursă de practici nenumărate, potențial deviante de la raționalitatea ei. Câmpurile muncii întreprinderi fărâmițate, delocalizate, încontinuu restructurate, fie că sunt sau nu inaccesibile sau dominate de acționari și de cota bursieră sunt, după cum am mai subliniat, cel dintâi loc de experimentare al acesteia. Dar, mai ales, sunt un teren
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prizonier înduioșător și totodată tragic devine; directorul întreprinderii ivoriene studiate de L. Bazin 69 ilustrează deosebit de bine acest "revers al decorului", adică efectele internalizării denunțării culturale externe: personajul evoluează într-o tentativă imposibilă de adeziune la o normă imaginară a raționalității economice "occidentale" și depune un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privatizarea tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hrană, îmbrăcăminte, locuință) depinde în întregime de activitatea sa: bunăstarea lui fizică este în joc. Dacă are vreo libertate, este aceea de a muri de foame sau de frig. De aceea, baza însăși a activității în țările occidentale este constrângerea: raționalitate înscrisă în lucruri, obligația de a supraviețui. Pe ea și în ea se creează întregul dinamism al muncii, "această muncă dură". De la această bază pornește procesul de depășire a nivelului de trai, determinând o activitate care asistă la sporirea volumului
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
face cu schema obligațiilor țăranului occidental. În cursul anului, țăranul smulge ierburile, ceea ce nu necesită nicio tehnică specială și nu are nimic pozitiv pentru actorul ei. Schema impusă (care este o articulare de momente de activitate) posedă în sine o raționalitate pozitivă care permite țăranului să o depășească, să o amelioreze prin căutarea unei productivități tot mai mari. În general, producția de cafea nu este decât o activitate de cules ameliorată; nu există această trecere calitativă la o cultură cu adevărat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tavistock, Londra, 1967, p. 4). 11 M. Sahlins, Age de pierre, âge d'abondance. L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris, 1975; Terrains et théories, Anthropos, Paris
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reechilibrare aproape medicală a corpurilor noastre cu proteze, printr-o întoarcere la sensibilul pur, tactil și aproape olfactiv. Libera asociere de imagini "fără cap și coadă", necesară așa cum sunt jocurile într-o societate a seriozității, este o terapie socială. Inversarea raționalității economice, alibi al utilitarului. Cum au remarcat Baudrillard și Bougnoux, arta modernă "albește" Capitalul și Calculul. Nebun nu al regelui, ci al omului de afaceri. Funcționalul dominant se răscumpără scump prin cheltuielile nemăsurate, gratuite și festive ale unei piețe a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
literaturii de specialitate cu spiritul analitic asupra temei tratate, autorul prezintă un tablou convingător asupra accepțiunilor fundamentale ale conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tablou convingător asupra accepțiunilor fundamentale ale conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
estetice și considerată ca având o valoare în sine și independentă de efectele sale; și (d) instrumental-rațională, sau orientată spre scopurile reprezentate de rezultatele dezirabile. Acest ultim tip de acțiune socială este cel mai mult înzestrat și cu inteligibilitate și raționalitate, deci cu sens. Acțiunea îndreptată spre scop este relevantă în studierea modernității, deoarece modernitatea însăși este un proces progresiv de aplicare a raționalizării instrumentale. Spre exemplu, etica protestantă, prin raționalitatea ei, a condus la apariția spiritului capitalismului, specific modernității (Weber
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
socială este cel mai mult înzestrat și cu inteligibilitate și raționalitate, deci cu sens. Acțiunea îndreptată spre scop este relevantă în studierea modernității, deoarece modernitatea însăși este un proces progresiv de aplicare a raționalizării instrumentale. Spre exemplu, etica protestantă, prin raționalitatea ei, a condus la apariția spiritului capitalismului, specific modernității (Weber, 1920/2003). Dacă modernitatea reprezintă un subiect de vie dezbatere în mediul sociologic, procesul de modernizare constituie, la rândul său, o temă importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care susțin funcționarea societății. În al doilea rând, se cuvine să accentuăm caracterul rațional al contractului social. Contractul este rezultatul întâlnirii dintre voințele libere și raționale ale indivizilor; altfel spus, teoria contractului social presupune "participarea" benevolă a indivizilor înzestrați cu raționalitate și care cad de acord să delege o parte din libertatea lor pentru a trăi în societate. Apoi, în opinia majorității exegeților, autorii contractualiști nu consideră contractul social ca fiind real, ci acesta reprezintă un construct teoretic privind o stare
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de stare naturală și la cea de lege naturală. Însă, pentru Locke, natura umană este esențialmente diferită de cea imaginată de Hobbes: omul nu este o ființă competitivă, egoistă, care în starea naturală trăiește în anarhie și război și căreia raționalitatea îi impune urmărirea propriului interes. Raționalitatea umană nu conduce indivizii la calcule ale intereselor, iar starea naturală este mai degrabă prepolitică (fără a fi presocială) decât o stare a conflictului generalizat: "Oamenii trăind împreună, conform cu rațiunea, fără a avea un
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]