6,973 matches
-
sănătos, că cel mai scump dar din lume este sănătatea. Dacă tot am avut această șansă, am să-mi ajut copiii și pe câțiva cunoscuți mai săraci decât mine. Așa se face în viață, iar dar din dar se face rai, cum se spune”... Norocoșii aflați în sala Operei La spectacolul „Primăvară de milioane”, Agenda a oferit sute de invitații, evident gratuite, cititorilor care au dorit să urmărească din sală spectacolul de la O.R.T. Aceste invitații, de culoare galbenă și distribuite
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
a permite accesul unui număr cât mai mare de spectatori. De asemenea, în premieră va fi organizat un atelier național de regie. M. D. MITROI Litoralul muntenegrean l Servicii de calitate în stațiunile de la Marea Adriatică Tărâm de legendă, colț de rai, raiul pe pământ - și sintagmele menite să descrie peisajele din Muntenegru ar putea continua, întrucât litoralul muntenegrean poate rivaliza cu orice destinație din Europa. Până nu demult, pentru români această destinație era prea puțin cunoscută, însă, de câțiva ani, în
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
permite accesul unui număr cât mai mare de spectatori. De asemenea, în premieră va fi organizat un atelier național de regie. M. D. MITROI Litoralul muntenegrean l Servicii de calitate în stațiunile de la Marea Adriatică Tărâm de legendă, colț de rai, raiul pe pământ - și sintagmele menite să descrie peisajele din Muntenegru ar putea continua, întrucât litoralul muntenegrean poate rivaliza cu orice destinație din Europa. Până nu demult, pentru români această destinație era prea puțin cunoscută, însă, de câțiva ani, în special
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
aibă posibilitatea de a alege și de a planifica un concediu plăcut. Nici o destinație turistică nu mai ridică vreo problemă, rămâne doar să închidem ochii și să punem degetul, la întâmplare, pe harta lumii pentru a alege un colț de rai unde să ne petrecem vacanța... Evident, o problemă tot rămâne - opțiunea trebuie să concorde cu posibilitățile financiare ale solicitantului, întrucât prețurile pentru sejururile de lux încep de la câteva mii de euro. Întrucât e vară, e soare, în demersul nostru jurnalistic
Agenda2006-22-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285018_a_286347]
-
lungimea sa. Depresiunea Loviștei a fost patria lotrilor și păstrează legende și tradiții populare străvechi. Văile Lotrului și Lotrișorului formează o zonă turistică caracterizată prin climă perfectă în toate anotimpurile. De asemenea, lacurile din care Lotrul își trage apele sunt raiul pescarilor, fiind bogate în pește, în special păstrăv. Se povestește că pe Valea Lotrului au fost odată patru haiduci - Voinea, Ciungu, Mălai și Breazu. Primul era cel mai voinic și frumos, Ciungu își pierduse o mână în urma unei bătălii, cel
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
de pe ierugă Mă pusei la mândra slugă Pe opinci și pe obiele și pe buze subțirele. Am slujit un an și-o vară Doar pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara Raiului Între munții mei și Dumnezeu Se Întinde o scară de frasin Pe care urcă și coboară Îngerii Cu vedre de caș și de brânză și cu câte o litră de răchie Pitulată sub aripi Ca să n-o vadă Atotputernicul. Cetatea
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Anca Murgoci Dana Grecu a povestit că a mers într-un colț de rai din România, în Nucșoara, județul Argeș, acolo unde a întâlnit un om minunat - pe artistul Ion Rodoș. Ion Rodoș a intrat în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare lingură de lemn din lume. Este un om norocos nu doar datorită
Dana Grecu, despre Ion Rodoș, artistul care a intrat în Cartea Recordurilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28574_a_29899]
-
Eikon), ecou al unor voci pregnante ale Ardealului. Acela a fost botezul și plecarea în larg. Pe mine nu mă aștepta însă un șezlong pe iahtul lui Onassis, ci o dușumea pe corabia lui Ulise, căci traducerea, deși ruptă din rai, e totuși trudă - uneori extaz, dar și agonie. A urmat apoi antologia din poezia lui Dinu Flămând, Pe sfoară de rufe, la Editura Linteo, recenzată elogios în El País, un soi de Hermes delicat copertat care a bătut la ușa
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
la paltinii lui N.Steinhardt de la Rohia și nucii lui André Malraux de la Altenburg, într-o aceeași simbolistică, părul bătrîn al lui Ioan Pîntea e viața însăși, „schilodit” de (pe)trecerea timpului, dar măreț prin speranța (supra)viețuirii în adierea Raiului unei grădini care nu mai este: „Creștinul trebuie să știe să privească, să vadă. Condiționarea ochi curat - trup curat se justifică. A înflorit părul de la Chintelnic. Cînd ies din biserică, de la Liturghie, îl privesc insistent cîteva minute aproape nemișcat. E
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
Steinhardt. Runcul e o fotografiede album - „Troienele înalte de la Runc, pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de altădată, si in întîmplările cu „vărul Vasile” și Postașul satului, e școlarul din fotografiile făcute de Ion Sărmaș, „singurul din sat care avea aparat de fotografiat”, e al amintirilor cu o „greutate nostalgica și tonifianta”; Rohia e un film
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
și Fata Pădurii lucrăm acum împreună. Răul de afară e atât de mare, că până și stihiile își dau mâna să poată face un dram de bine”, și ce adaugă Vescovul la final: ,,nu ai auzit de acele guri de rai, unde totul e deopotrivă aievea și neaievea? Ai nimerit chiar într-una dintre ele”. Cadrele feerice amintesc de lumile purgatoriale dantești, dar și de mitologiile dintotdeauna ale literaturii. În roman, ciocnirea civilizațiilor este înlocuită cu una a mitologiilor, iar tensiunea
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
a mașinăriilor gigantice ale unei industrii mamut transformată în praf și pulbere, la donatorul de spermă și culegătorul de melci saltul este cel al unei metafizici ironice, al unei apocalipse vesele, pe un picior de plai, pe-o gură de rai.
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
fond, mult dincolo de aceea de moment, pe când Olguța nu. Și, în stilul care-o definește, trece la fapte. Medelenii, însă, pot fi citiți ca un roman al maturilor înainte ca puștiul și puștoaicele să se maturizeze. Moșia nu este doar raiul copiilor, ci, deopotrivă, un spațiu al lor, al părinților adevărați sau cu delegație. Și, pe undeva, un sens al vieții, o întregire a ei. Felul, emoționant, al lui Moș Gheorghe, de a trăi nu în slujba Olguței, ci pentru ea
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
vieții Celui Umil e că se ferea de orice emoție și de orice eveniment care i-ar tulbura traiul liniștit. După o aventură în tinerețe cu trei falși nobili englezi, el se angajează la o firmă de pompe funebre, „Poarta raiului”, și ajunge în relații intime cu patroana, văduva Roza, căreia îi face un copil. Sfârșitul vieții îl găsește printre copiștii de la Mănăstirea Ferme zu Chiuso. Misteriosul baston al contelui călătorește prin secolul luminilor și prin cel romantic, făcând legătura între
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
tot, lunecând peste tăcerile noastre îmbrățișate, înghițindu-ne. O, viața mea. Privirea mi se agață de ceasul din hol, acum atât de departe: 12.02. Nu mai văd limbile mișcând, o fi ceață, o fi fum, cald, lacrimi. O, Doamne, raiul tău e bomba asta, iar la poarta lui stă Sfântul Petru. E pitic, îl cheamă Adi Minune. Roxana Melnicu La prânz Am oprit mașina în drep tul vechii biserici ca să se mai urce cineva. Trântisem por tbagajul când un om
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ce trebuie să facă să fie mai bine, să se ridice din mocirla actualei societăți animalizate de ură, avariție, egoism, goană după bani și avere nemuncită. Încerc să lupt pentru dreptul la viață normală pentru toți oropsiții acestui colț de rai care se cheamă România, și nu numai. și am mai aflat ceva foarte important, și anume, că în goana aceasta dementă după acumulare materială și numai materială, indiferent prin ce mijloace, aproape toată omenirea a uitat un lucru foarte important
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
dulceață, te purta undeva, în trecut. - N-ai vrea să ne plimbăm în livadă? Mi-ar plăcea s-o vezi. - Sigur, cu plăcere. O livada întinsă, plină de meri, peri, pruni. Printre ei, câțiva stupi vopsiți în galben. Îmi închipuiam raiul ce se năștea aici, primăvara. După vreo zece minute de mers, am urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
rigide și a modelelor de la care nu trebuie să te abați, ei bine, voi spune doar atât: A fost odată cum nu va mai fi... A fost odată o livadă de meri, care în fiecare primăvară devenea o frântură de rai, lăsată de Dumnezeu pe pământ. Și au mai fost și doi tineri frumoși, cu ochii de mătase azurie, doi tineri care se plimbau de mână, pe sub ramurile încărcate de alb și roz. Mă uitam la ei ca la o icoană
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fi supărat! Inocență și zâmbete. Dragoste, liniște, mâini și ochi care vindecau orice rană și sentimentul că niciun rău nu mi s-ar putea întâmpla. A fost odată o livadă de meri, care în fiecare primăvară devenea o frântură de rai. Flori albe din merii înfloriți s-au mutat la tâmplele acelor doi frumoși, cu ochii ca cerul senin. Nu mai sunt tineri, dar încă am fericirea de a-i vedea... Și sufletul mi se umple de bucurie, ori de câte ori privirea lor
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
corsicană) și sângele albastru al unui nobil maramureșean (tatăl, Theodor Botha sau Botta, e descendent al unor aristocrați din Nord), Emil Botta e unul din subiectele ideale pentru criticul literar: scriitorul din Întunecatul April, Trântorul, Poeme, Pe-o gură de rai sau Un dor fără sațiu, dar și actorul de dramă, care "acoperă" roluri dintre cele mai diverse, de la tânărul Werther până la Ion din Năpasta lui Caragiale, stând în admirația lui Kirkegaard opera și biografia poetului și actorului oferă, cu generozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
veridicitatea sa, de tragismul său. În funcție de mijloacele alese, exhibiție sau interiorizare, poetul adoptă ipostaze aparent ireconciliabile: cabotinism sau damnare. Dar ambele căi îl conduc pe Emil Botta spre poezie. În primele volume de versuri (Întunecatul April, Pe-o gură de rai), gesturile largi, grandilocvente, corespunzătoare pozei de cabotin, își găsesc locul într-un spațiu proporțional larg: pământ și cer înfrățiți (Alegorie) Munților, nu mai bateți mătănii la altarul cerului... (Mila pământului) Școlarii (...) au vărsat pe Bărăgan cerneala. (...) Dunărea din albie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
gravității. Când ludicul dispare, poetului i se arată fața enormă a lucrurilor, cu tot dramatismul său, care, ne-contracarat, se mistuie în propria intensitate. Acest fenomen, deplâns de unii critici 16, se accentuează începând cu volumul Pe-o gură de rai (1943), pentru a deveni strident în Versuri (1971) și Un dor fără sațiu (1976). Dacă Pompiliu Constantinescu, de pildă, vede în Pe-o gură de rai o "anemiere a expresiei"17, alți exegeți 18, dimpotrivă, salută lepădarea "măștii" și adoptarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
deplâns de unii critici 16, se accentuează începând cu volumul Pe-o gură de rai (1943), pentru a deveni strident în Versuri (1971) și Un dor fără sațiu (1976). Dacă Pompiliu Constantinescu, de pildă, vede în Pe-o gură de rai o "anemiere a expresiei"17, alți exegeți 18, dimpotrivă, salută lepădarea "măștii" și adoptarea tonului de confesiune nudă. Dinu Pillat observă că, odată cu Pe-o gură de rai, "spectacolul spaimelor insolite, cu care autorul, perturbat în permanență, ne confruntă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
1976). Dacă Pompiliu Constantinescu, de pildă, vede în Pe-o gură de rai o "anemiere a expresiei"17, alți exegeți 18, dimpotrivă, salută lepădarea "măștii" și adoptarea tonului de confesiune nudă. Dinu Pillat observă că, odată cu Pe-o gură de rai, "spectacolul spaimelor insolite, cu care autorul, perturbat în permanență, ne confruntă în niște versuri de o mare intensitate de atmosferă, nu mai este regizat ca în Întunecatul April, cu tendința deformării tragicului în grotesc, a cultivării caricaturalului ditirambic, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ciudat, și gravitatea, devenind discursiv și artificios" (Din vol. Emil Botta interpretat de..., București, Ed. Eminescu, 1986, p. 224). 17 Pompiliu CONSTANTINESCU, Scrieri, I, București, editura pentru Literatură, 1967, p.362. 18 Petru COMARNESCU: în volumul Pe-o gură de rai sunt relevate "pe o linie mai pură" calitățile de "poet romantic" (Prefața, op. Cit.); Al. PIRU: în Pe-o gură de rai, versul lui Emil Botta s-a decantat și sublimat într-o elegie romantică suavă în sunet de flaut, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]