935 matches
-
pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terțiare pornesc capilarele
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terțiare pornesc capilarele aeriene, care sunt responsabile de schimbul de gaze dintre sistemul de ventilație și
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
sudică era formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul Elanului. Valea Prutului constituia partea cea mai joasă a județului. Pe malul stâng al Prutului, ținutul Fălciului cuprindea partea inferioară a culmilor care, coborând din masivul Bâcului din centrul Basarabiei se ramifică printre afluenții din stânga Prutului (Lăpușna și alții). Rețeaua hidrografică este alcătuită din Prut și din afluenții acestuia: Elan, Lăpușna, Crasna etc. Teritoriul județului interbelic Fălciu era împărțit inițial în două plăși: Ulterior a fost înființată a treia plasă: Județul avea
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Făurei, Secuieni și Români. Din DJ155I, la Bârgăuani se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care duce spre nord-vest la Dragomirești. Tot din DJ155I, la Talpa se ramifică DJ157A, care duce spre est la Văleni și Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârgăuani se ridică
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Făurei, Secuieni și Români. Din DJ155I, la Bârgăuani se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care duce spre nord-vest la Dragomirești. Tot din DJ155I, la Talpa se ramifică DJ157A, care duce spre est la Văleni și Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârgăuani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
formată din satele Băneasa, Bozieni (reședința), Crăiești, Cuci și Iucșa. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Romanul de Vaslui. La Crăiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159D, care se termină tot pe teritoriul comunei, la Cuci, în șoseaua județeană DJ159, care leagă comuna spre est în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în același DN15D) și spre vest de Oniceni, Valea Ursului, apoi
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). La Ruseni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre sud-est la Rediu și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borlești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Cândești se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre nord la Borlești; și șoseaua județeană DJ156F, care duce spre vest la Tazlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cândești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Dulcești (reședința), Poiana și Roșiori. Comuna se află în zona estică a județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre nord de și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dulcești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
reședința), Dornești, Frunzeni și Mănoaia. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
în zona centrală a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud-vest de Ștefan cel Mare și Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Războieni și Tupilați. Din acest drum, la Vad se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care o leagă spre sud-est de Bârgăuani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragomirești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de zadă) și rezervația peisagistică Cascada Duruitoarea. Conform
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
reședința), Buda, Nedelea, Stoenești și Târgșoru Nou. Comuna este situată în vestul județului, pe malul stâng al Prahovei, la nord-vest de municipiul Ploiești. Este străbătută de șoseaua națională DN72, care leagă Ploieștiul de Târgoviște. La Stoenești, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ144, care duce spre nord la ; și DJ140, care duce la (unde se intersectează cu DN1A), și (unde se termină în DN1). DJ114 se intersectează la Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
Comuna este situată la sud de orașul Ploiești și este traversată de șoseaua națională DN1 care vine de la București și duce către Brașov, precum și de autostrada București-Ploiești, care are aici nodul de legătură cu DN1. Din DN1, la Bărcănești se ramifică șoseaua națională DN1A care ocolește Ploieștiul pe la est, ducând către Vălenii de Munte și Brașov, iar din aceasta șoselele județene DJ101G, care duce înspre Ploiești; și DJ101D care duce către Râfov și mai departe în județul Ilfov la . Conform recensământului
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
și județul Dâmbovița, pe malurile râului Provița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ710, care o leagă spre est de Breaza și spre vest în județul Dâmbovița de și Pucioasa (unde se termina în DN71). Din acest drum, la Adunați se ramifică șoseaua județeană DJ100E, care duce spre sud la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se prezintă prin șiruri de dealuri cu înălțimi cuprinse între 600-900 m, despărțite prin două văi paralele între ele și direcționate spre
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
de Măgurele (unde se termină în DN1A) și spre est de Podenii Noi și Iordăcheanu. Lângă satul Podenii Vechi, din acest drum se desprinde șoseaua județeană DJ102M, care trece prin Bălțești și duce spre Apostolache, drum din care se mai ramifică și DJ231, un drum ce pleacă din satul Bălțești spre nord și deservește comuna Păcureți și apoi duce spre vest înapoi spre Măgurele (unde se termină în DN1A). Localitatea se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează Carpații Orientali, legând Piatra Neamț de Toplița. Altă cale de acces din localitatea Grințieș este DJ155F care se ramifică din DN15 și face legătura cu stațiunea Durău. Centrul comunei se află la 80 km de Piatra Neamț, 54 km de Bicaz, 56 km de Târgu Neamț, 95 km de Vatra Dornei, 34 km de Borsec și 59 km de Toplița
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
în DN15D); și spre est în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană DJ107D, care duce spre nord la Ion Creangă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Icușești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
și Valea Orlei. Comuna Bucov este situată în zona centrală a județului, la nord-est de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102E, care duce duce către Plopu și Iordăcheanu. Tot la Bucov, din DJ102E se ramifică șoseaua județeană DJ250 care duce la orașul Boldești-Scăeni. Un al doilea drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102E, care duce duce către Plopu și Iordăcheanu. Tot la Bucov, din DJ102E se ramifică șoseaua județeană DJ250 care duce la orașul Boldești-Scăeni. Un al doilea drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
și ocupă o suprafată totală de 45,42 km², din care 3378 ha reprezintă suprafață agricolă. Este străbătută de șoseaua națională DN1, acolo unde ea formează centura de vest a municipiului Ploiești. Din acest drum, la Brazii de Sus se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre sud la , și mai departe în județul Dâmbovița la (unde se termină în DN1A). DJ101G se intersectează la Brazii de Jos cu șoseaua județeană DJ140, care duce spre sud-est la (unde se termină în
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
în râul Teleajen. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre sud de Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B, și spre nord de , Slănic și (unde se termină în DN1A). La Dumbrăvești, din această șosea se ramifică DJ218, care duce spre nord-vest la și Cosminele. Tot din DJ102 la Găvănel se ramifică șoseaua județeană DJ217, care duce spre est la (unde se termină în DN1A). Prin comuna Dumbrăvești trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care comuna este
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B, și spre nord de , Slănic și (unde se termină în DN1A). La Dumbrăvești, din această șosea se ramifică DJ218, care duce spre nord-vest la și Cosminele. Tot din DJ102 la Găvănel se ramifică șoseaua județeană DJ217, care duce spre est la (unde se termină în DN1A). Prin comuna Dumbrăvești trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care comuna este deservită de stațiile Plopeni-Sat, Găvănel și Mălăiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăvești
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț. Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,8%). Pentru
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]