644 matches
-
Plouă cît poate să plouă. Nu știu de ce, îmi trece prin cap că insula Ada Kaleh a fost inundată. În ce vară? În ce an? A dispărut, atunci, sub ape, o mică lume. Genericul (da, recunosc saltul de leopard din Rapsodia albastră a lui Gershwin), treidoi-unu și... "sînteți în emisie". Ați fost scriitor interzis. Ați avut semnătură interzisă, din '76 pînă în decembrie '89. Treisprezece ani de interdicție. V-a fost greu? Ce să-i răspund reporterei? Cu părul ei roșu-pasional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eu mîna spre teleobiectiv, ca Bebe-Sex: Închideți repede televizorul și citiți, oameni buni, citiți. Îți treci timpul este egal cu îți trece timpul. Finalul nu i-a plăcut directorului de programe. A năvălit în studio, odată cu saltul de leopard din Rapsodia albastră. Noi aicea nu descurajăm telespectatorii ci nu-i trimitem la bibliotecă. Ș-urile și ț-urile se aud ci-uri, din cauza danturii de jos, delabrate, dar la reporteră tot urlă: De ce n-aci băgat publicitatea la ci-un sfert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Victor Marievici cînta Kreutzer. Ieșenii dădeau concerte pentru amatorii de muzică simfonică ai comunei Făget. Turneele le sprijinea societatea Astra. Cîntau, cîntau, cîntau, ignorînd că totul se prăbușea. Programele concertelor bănățene le am: Kreutzer, Sonata în la de Franck, Kreutzer, Rapsodia a 2-a de Brahms, Kreutzer, Concertul pentru pian nr. 1, în mi bemol de Liszt, Kreutzer. Scrisoarea lui Iordan, rănit a doua oară, în Ungaria, după 26 de luni de front, l-a găsit tot la Făget. "Ai grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui Breughel sau Goya crește odată cu nivelul educațional și se manifestă în cadrul fracțiunilor claselor dominante cu un nivel înalt de educație. (2) gustul clasei de mijloc, care aduce în atenție operele minore, dar populare ale artiștilor importanți, cum ar fi Rapsodia Albastră; este comun claselor de mijloc (classes moyennes); (3) gustul popular reprezentat aici de alegerile muncitorilor sau așa-numita "muzică ușoară" sau clasică mediatizată intens, cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tratăm de patois [jargon n. m.] și să izgonim forma mai armonioasă, mai dulce în auz, mai civilizată prin acea mai urîtă și mai barbară?”6) într-un poem al unui autor simpatizat atunci dăm peste versul: „Orchestra încetase barbara rapsodie”7). O compoziție nouă, fără îndoială! Și exemplele ar putea continua. La Bacovia, „barbar” nu exprimă însă repulsia, dezgustul, oroarea, ci un soi de fascinație. „Barbar, cînta femeia - aceea” înseamnă că ea cînta aspru, straniu, dar (continuarea o arată) răscolitor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și, poate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asigură perpetuarea speciei păsările și mamiferele. La limba română se urmărește transfigurarea prin arta cuvântului a realităților observate în mediul înconjurător. Învățătorul și elevii propun și selectează texte de primăvară, în special texte lirice precum: „Sfârșitul iernii” de V. Alecsandri, „Rapsodii de primăvară” de G. Topârceanu, „Primăvara” de Panait Cerna etc. Se vor analiza sumar poeziile selectate, evidențiindu-se modalitățile artistice: epitetul, comparația, metafora, sugestia unor imagini vizuale, auditive și olfactive. Se notează expresiile artistice mai deosebite, apoi se observă ce
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și trecerea propriu-zisă în adolescență. Acest volum înglobează piese ce nu se distanțează semnificativ de restul literaturii dar își creează primele nuclee mitice personale care vor deveni reprezentative în opera sa. Volumul e structurat în patru cicluri: Liliacul timpuriu, Sadoveniene, Rapsodia pădurii și Primele iubiri. Este evidentă dorința de a trata cât mai multe teme ale actualității imediate și cristalizarea direcțiilor acelei biografii lirice. Tematismul e evident într-o operă care încearcă să reprezinte monografic momentele epocii în poezii ca: În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
e-un cântec tot ce sunt.” Erotica lui Labiș este o erotică implicită. Tânărul numit de Vianu “veridic și brav” e prea orgolios pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
erotică implicită. Tânărul numit de Vianu “veridic și brav” e prea orgolios pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc, de cele mai multe ori, regretului. Candoarea absolută nu există nici la nivelul naturii în mijlocul căreia poetul se întoarce mereu, și nici la nivelul vieții omenești. Se dezvăluie ceva dintr-o viziune înduioșat-amară
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
proporții hiperbolice, are intenția sublimului, a tragicului, a infinitului, a cosmicului, a grandiosului, vede în codru un simbol al întinderilor fără hotar și al veșniciei, o metaforă a vieții însăși, o sugestie a condiției poetului reprezentativ. Astfel, în creația literară Rapsodia pădurii, poetul afirmă: „Fii codru, dacă poți, cu zeci de glasuri Cu cerbi, cu flori, cu vulturi, cu poteci, Dar nu uita porunca vremii tale: Fii codru-n acest secol - douăzeci.” Labiș aparține spațiului nord-moldovenesc, numit de Lovinescu „placenta de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins din munții vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
deceniu: „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața literară și artistică”, „Minerva” ș.a. Din 1911, a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Cele mai multe dintre colaborările în versuri și le-a adunat în placheta Primele cânturi (1906) și în culegerea Rapsodii și balade (1910). Țintind să fie reprezentări alegorice ale existenței umane, meditații asupra vieții, versurile lui B., altfel destul de comune, au în atenție idei și sentimente legate de eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia morții ce întunecă bucuriile. Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
Zola, Daudet au cunoscut mai multe ediții în prima jumătate a secolului. O povestire a lui B., în versiune germană, a apărut în volumul Rumänische Erzählungen (1907). SCRIERI: Primele cânturi, Budapesta, 1906; Popasuri vânătorești, București, 1906; Dor pustiu, București, 1908; Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT, 1901, 46; N. I. Apostolescu, Ion Bârseanul, „Primele cânturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
Popasuri vânătorești”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; A. C. [Al. Ciura], Ion Bârseanul, „Dor pustiu”, LU, 1909, 2; Victor Eftimiu, „Dor pustiu”, istorisiri de Ion Bârseanul, ADV, 1909, 6981; Chendi, Schițe, 90-91; Pușcariu, Cinci ani, 103-105; Iosif Nădejde, „Rapsodii și balade” de Ion Bârseanul, ADV, 1910, 7307; Il. Chendi, Realismul tinerilor prozatori, MLI, 1910, 29; Lovinescu, Scrieri, IV, 390-392; Sadoveanu, Opere, XVI, 615-617, 620-622; Ciopraga, Lit. rom., 590. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
sacre și profane; J.S. Bach: Cvartetul italian; W.A. Mozart: Concertul pentru flaut și harfă nr. 2. → Înlăturarea surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana: poemul simfonic Vltava. → Hipertensiune arterială W.A Mozart: Don Juan; F.Liszt: Rapsodia Ungară; J.S. Bach: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră. → Calmarea durerilor L. van Beethoven: Somfonia pastorală nr. 6; F.Chopin: Concertul nr. 1 în mi minor; Mendelson Bartholdy: Simfonia italiană; Ravel: Rapsodia spaniolă; P.I. Ceaikovski: Simfonia nr. 6
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
A Mozart: Don Juan; F.Liszt: Rapsodia Ungară; J.S. Bach: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră. → Calmarea durerilor L. van Beethoven: Somfonia pastorală nr. 6; F.Chopin: Concertul nr. 1 în mi minor; Mendelson Bartholdy: Simfonia italiană; Ravel: Rapsodia spaniolă; P.I. Ceaikovski: Simfonia nr. 6. → Combaterea stărilor de distonie neurovegatativă și a nevrozei astenice W.A. Mozart: Mica sereandă; Simfonia nr. 41. → Stimularea entuziasmului J. Haydn: Simfonia nr. 85; M. Ravel: Daphnis și Chloe; Toselli: Serenada. → Mărirea puterii de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru Republică, 1972), cât și în redundanța facilă a versului, mai ales când tonul grav al baladei este înlocuit cu romanța lacrimogenă (Rapsodie albă, Nelimitare). Versurile din Piatră de hotar (1977) cultivă tot registrul patriotic, susținut de clișeele ideologice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de regimul comunist (Rapsodii pentru Republică, 1972), cât și în redundanța facilă a versului, mai ales când tonul grav al baladei este înlocuit cu romanța lacrimogenă (Rapsodie albă, Nelimitare). Versurile din Piatră de hotar (1977) cultivă tot registrul patriotic, susținut de clișeele ideologice ale epocii, transpuse în motive poetice: Carpații, ilegalistul, pacea, trecutul glorios, ostașii, cât și poeții „santinele”. Dar V. ține să își identifice ascendența în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]