1,619 matches
-
crescut la Moscova de unchiul său. Adolescentul decide să urmeze facultatea de medicină, unde o va cunoaste pe Tonia. Cei 2 se căsătoresc și au împreună un băiețel, Sasha. Meseria de doctor îl duce pe Jivago pe front, unde o reîntâlnește pe Lara, pe care o mai văzuse trecător în copilărie. Aceasta este și ea căsătorită cu Pasha Antipov, un soldat dispărut la acea vreme, cu care are o fetita, Katya. Deși atras de Lara, doctorul se întoarce la familia rămasă
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
de război. Trenul este plin până la refuz de oameni care fug din calea trupelor armate, refugiindu-se în munți. Ajunsi la destinație, Yuri își redescoperă vechea pasiune, poezia, și începe să meargă la biblioteca din localitatea vecină. Acolo o va reîntâlni pe Lara, alături de care va locui vreme de câteva săptămâni. Când decide însă să se reîntoarcă la familie, este capturat de armată și forțat să îi îngrijească pe militarii rănitț in lupte. Reușește într-un final să fugă, se reîntoarce
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
Grozavă idee. De acord. Mai discutăm ca să punem la punct câteva detalii. După puțin timp, eram deja în anul 1990, aud că el a lansat un ziar, dar cu alți tovarăși. Nu mă invitase nici măcar la lansare. Când l-am reîntâlnit, i-am zis: - Bine, măi, Radule, ai scos un ziar fără să-mi spui un cuvânt. Așa ne-a fost înțelegerea? Răspunsul, exclusiv comercial, avea să mă trezească definitiv: - Bine, măi, Victore, omul care are bani face ce vrea cu
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
natal, el ia drumul codrului spre a se alătura cetelor de răsculați: „Simte cum sufletele de aramă ale munților se mișcă”. Își pune la piept cocarda tricoloră și ia drumul codrului unde se găsesc luptătorii lui Avram Iancu. Aici îl reîntâlnește pe Ioan, devenit tribun al Revoluției. Trecând printr-un orășel pustiit, Nour salvează pe fata unui preot de la dezonoare, din ghearele honvezilor. În urma trădării unui sas morar, Ioan își găsește moartea. Toma Nor se reîntoarce la Cluj, la casa unde
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării de a se realiza satisfăcător ca identitate spirituală, pentru a se „reîntâlni cu ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența revenirii sunt soluția ieșirii din blocajul emoțional și intelectual al credinței că
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
spre vest, către Colorado, spre Denver (p. 123). Trece pe la Dan Iuga (p. 132), vede pelerinii la Chimayo, discută cu Mark, pictor de caverne. În New Mexico se întreține cu doi lama (p. 150), cu liderul sikhșilor, Yogi Bhajan. Apoi reîntâlnește pe Edith Wallace, Beth Pierson și Chris Griscom (cea care cu ani în urmă îl învățase să nu mai mănânce carne). Are întrevederi cu un astrolog, cu un medium, cu o vindecătoare cu ajutorul cristalelor. Vizitează Los Alamos și Biosfera 2
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
alor săi. Considerând un eșec major incapacitatea de a-și diagnostica exact boala, C. Robert caută satisfacție în limitele celeilalte pasiuni a sa: alpinismul. Pe acest fond de slăbiciune, marcat de emoții negative și de gânduri funeste, pe munte o reîntâlnește pe Mara, fiica rămasă orfană a iubirii sale platonice din tinerețe, Teodora. Acesteia îi dezvăluie intenția ca, după două tentative eșuate în tinerețe de a urca Piatra Sfântului („Marginea vieții”) și după ce s-a convins că muntele este „greu de
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
remarcă în peisajul epic este prezența în viața lui Alexandru Filipescu a lui I.D. Sârbu și a tânărului prieten al acestuia, profesorul Mircea Moisa. O secvență memorabilă este scena în care Vladimir Streinu, prieten imaginar al lui Alexandru Filipescu, îl reîntâlnește pe George Călinescu. În ce privește tehnica narativă, „Bravo Lui” este un roman al faptelor: „faptele ne interesează”, susține un personaj (p. 28). Protagoniștii nu au interioritate. Lipsește în mod deliberat analiza psihologică. Spiritul auctorial se plasează în punctul din care, fără
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării de a se realiza satisfăcător ca identitate spirituală, pentru a se „reîntâlni cu ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența revenirii sunt soluția ieșirii din blocajul emoțional și intelectual al credinței că
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
de Prof. univ. dr. Alexandru Dincă. Am făcut o pauză de la creația literară până prin anul 1979, după absolvirea Facultății de Informatică, când am fost încurajat să revin la poezie de către un fost coleg de liceu, lingvist și scriitor, Constantin Matei ¬- reîntâlnit pe scările universității, și de către profesorul și criticul literar Constantin M. Popa. Prima poezie publicată s-a intitulat „ Cifrele au început să vibreze” și-a apărut în „Năzuințe” în 1979. Am ajuns să debutez și în volum, într-o antologie
TAINA SCRISULUI (42) – CIFRELE AU ÎNCEPUT SĂ VIBREZE LIRIC de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341388_a_342717]
-
până atunci. - Nu mai vreau, tată. Unul îmi este suficient. Dacă mai beau un pahar, cad jos de foame, așa că renunț. Poate la ostropel voi mai servi unul. Era o atmosferă familiară fericită. Toți trei erau bucuroși că s-au reîntâlnit după șapte luni de pauză. După ce a mâncat împreună cu părinții săi, Săndica a mers în camera sa din copilărie să-și aranjeze puținul bagaj ce-l avea cu ea și să aducă suvenirurile pentru părinți. Bătrânii s-au bucurat ca
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
tu nepotul lui Nichita, tu, din Transilvania, iar el din București? „Păi el m-a făcut nepotul lui”, i-a răspuns zâmbind Dumitru Sinu. Atunci profesorul a făcut lumină în privința lui Tomescu, cel cu care îi era dat să se reîntâlnească și în alte împrejurări pe meridianele exilului: Cu ăsta înveți cea mai formidabilă meserie. Ăsta joacă la cai!Așa a aflat că avocatul Tomescu era foarte cunoscut prin faptul că aranja cursele de cai în București, sport practicat în timpul liber
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
pe cei care aveau potențial să câștige și paria pe calul care știa că o să iasă învingător. Era de o agilitate rar întâlnită și de un curaj nebunesc, iar ceea ce își propunea, realiza întotdeauna. Nea Mitică și Nichita s-au reîntâlnit în Franța, la Paris. Acolo s-a constituit o asociație a studenților români (care avea în jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era președintele acesteia. Cunoscut în toate cercurile diasporei pariziene, activa cu sârg în cadrul asociației, care nu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
îmi răspunzi, îmi pare rău, Că n-ai să rămâi, încă puțin, cu mine... Nu mă aștept să îmi explici și nici nu vreau De ce-ai plecat din viața mea, așa subit. Eu sunt tare bucuros, ca te-am reîntâlnit Și că te-am iubit cândva. La revedere...să ai grijă de tine și nu uită, Ai mai putea face, de vrei, parte din viața mea. Te iert și-ți spun, că-mi este dor... -Stai, nu pleca,așa, iartă
DIALOG POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341847_a_343176]
-
parte din viața mea. Te iert și-ți spun, că-mi este dor... -Stai, nu pleca,așa, iartă-mă, te rog, de poți Și nu te aștepta, cel puțin acum, ca să-ți explic... Și eu mă bucur, că ne-am reîntâlnit, așa, aici, în treacăt. A fost o vreme-n care ,m-am tot gândit la tine Și la ce ți-am putut eu face. De ce te uiți așa la mine? Mereu zâmbetul tău, m-a obsedat, Ca și pasiunea ce-
DIALOG POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341847_a_343176]
-
au trecut, să ne gândim, la cei rămași. -Ai grijă...e o baltă-n față, mă săruți apoi... -Alo, mamă...ia ghici`, cu cine-s acum -Știu cu cine ești, am știut eu, ți-am spus deunăzi, C-o vei reîntâlni, eu am mereu dreptate... Cand veniți acasă? -Mama, te sun eu, `nainte, -Acuma, de-abia ce ne-am întâlnit... -V-aștept, cu drag, sunt bucuroasă, Chiar acum, intră-n casă și tatăl tău, Ține-te bine de ea, ca să n-o
DIALOG POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341847_a_343176]
-
șatră a întâlnit-o în satul natal. Se ajunge așa, din poveste în poveste, spusă cu talent deosebit, în spatele căruia se află și o exigentă documentare, la un punct al romanului în care aștepți ca fiul și tatăl să se reîntâlnească și să își șteargă unul altuia lacrimile de fericire urmând promisiuni că vor încerca să recupereze timpul pierdut. Dar autorul, maestru al surprizelor și al înlăturării tuturor acțiunilor previzibile, te pune din nou în fața unui alt deznodământ. Trifon moare fără
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
lucra la betonarea galeriei principale s-a produs o surpare și nu se mai poate circula. Aveam și noi cei de la barăci câțiva colegi care erau tocmai în schimbul doi; Slăvulete și Bărănescu. Îmi aduc amintesc de ei fiindcă i-am reîntâlnit la Moldova Nouă. Dacă voiam să mergem la lucru, trebuia să urcăm muntele Dealul Negrii, și să coborâm în valea unde erau gurile de mină, pe niște cărări prin pădure pe care nu le cunoșteam prea mulți. De fapt ce
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
omenescului. Trăind cu simplitate în jurul nostru, firescul comportării îi aduce aproape de noi și în goana vieții, abia dacă mai avem timp să observăm valoarea lor. Dar de oamenii acestia avem atâta nevoie, pentru că sunt foarte rari. Am avut norocul să reîntâlnesc anul trecut un astfel de OM. Trecuse demult în lumea amintirilor cu o aura dată de patina vremii. Și brusc a reînviat, mai viu decât putea mintea mea să priceapă. L-am vizitat la Comarnic pe fostul meu învățător, MARIN
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
de afaceri români și străini care au participat, marți, la București, România, la conferința „Infrastructură inteligentă în Europa de Sud-Est”, organizată de Forum Invest. La forum a participat și primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu, care s-a declarat bucuros să îl reîntâlnească pe primarul Chirtoacă și să audă că „se întâmplă lucruri bune la Chișinău, o zonă atât de tulburată în trecut care a ajuns să se miște bine acum și să se apropie de Europa”. Dorin Chirtoacă a spus, în prezentarea
DORIN CHIRTOACĂ DECLARĂ LA BUCUREŞTI CĂ DE VA CONTINUA DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU de DORU CHIRTOACA în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342472_a_343801]
-
unde am întâlnit prieteni și frați, surori de credință și de suferință, prieteni cu inima sinceră pentru Adevărul lui Dumnezeu; și mi s-a umplut inima de bucurie, când am putut să le mărturisesc credința conștientă din sufletul meu... Am reîntâlnit colegi de școală - altădată cu inima goală și fără credință - dar acum, îngenunchind la altar și închinându-se cu mine, lui Dumnezeu. Ce bucurie pentru sufletul meu!... Și ce biruință pentru Dumnezeu! Ce surpriză fericită și bucurie am avut, în
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
De aceea, când mai întâlnesc azi pe cineva care își seamănă sieși, revăd timpul revenit chiar și pentru o fărâmă de clipe, ca un drumeț reîntors în fugă pe unde trecuse de curând, pentru că-și uitase un bagaj. Așa îl reîntâlnesc de fiecare dată pe Emil Vamanu, lăuntric neschimbat, chiar dacă are acum adunați în urmă ani la care nimeni nu se gândește când e tânăr și chiar dacă azi este directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, instituție pe care n-au
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
uimind cu strălucirea și prospețimea lui: Unirea Principatelor, Independența, Marea Unire. Cursul lui este deja jalonat de oameni de stat de anvergură europeană care ne-au ridicat Țara în istorie. Nu trebuie decât să urmăm aceste jaloane pentru a ne reîntâlni cu el atunci când va străluci din nou în lumina evenimentelor istorice favorabile. Întâlnirea cu destinul nostru istoric a fost ratată la un moment extrem de fast: 1990-91. Dar acest destin există și își continuă, cu răbdare și tenacitate, cursul. Să ne
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri“. S-au reîntâlnit pe plajă și au încheiat un armistițiu. Pe malul mării au împărțit același cearșaf, pe care stăteau de vorbă, uitând de ei, prăjindu-se sub soarele puternic. Erau doi tovarăși de singurătate care aveau în fața lor lumea... Seara, mâncau împreună
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
la Paris și, după un timp, când el a venit să viziteze Franța, s-au văzut zi de zi, vreme de o lună, numai pentru plăcerea de a se certa din orice fleac. De dragul vremurilor trecute. Peste ani, s-au reîntâlnit în “Capșa” și el a întrebat-o: “De fapt, tu de ce m-ai lasat pe mine?”. Iar Aurora i-a răspuns: “Nu știu, Marine...”. Ultima oară s-au văzut cu puțin înainte ca el să moară. Au luat masa împreună
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]