93,541 matches
-
că intră sau că ies din clădire. Cetățeanul, "tîrît de curent", intra și el în ușa cu pricina, executa o rotație și revenea nedumerit în hol, în rîsetele farsorilor bucuroși de izbîndă. Succesul era și mai mare în cazul unor reacții în lanț, cînd păcălitul îi antrena în mișcare și pe alții, devenind fără voie aliatul studenților; hazul atunci devenea exploziv. într-o zi, pentru a restabili ordinea, un om de pază a fost instalat provizoriu în dreptul ușilor turnante. Ulterior, o
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
deplasează la cadre și văd cu ochii lor respectiva hotărîre. Ei pretind ca, la fel cu cea dintîi, să fie adusă la cunoștința generală. mai 1955. Dorința le e îndeplinită. în plic închis, hotărîrea parvine acasă la părinții inculpaților. Iată reacțiile cîtorva dintre ei: Mama lui Avramescu, citind textul fără ochelari, crede mai întîi că fiului i s-a aplicat (nu ridicat) o sancțiune. Mare emoție, turburări organice. Părinții lui Solomon îi adresează o a doua scrisoare în decursul unei singure
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
despre prostituție, violatori, pedofili, incesturi, despre intimitățile V.I.P.-urilor, difuzate pînă la saturație. Industria pornografică, deși ilegală, e și ea înfloritoare căci piața o cere. în literatură, erotismul și sexualitatea, cenzurate aprig de pudibonderia ceaușistă, au izbucnit după "89 ca reacție și semn al unei libertăți degajate de orice moralism. Nu tema în sine, cu tradiție milenară în alte culturi, e scandaloasă, ci limbajul erotic - în românește șocant, grosolan, obscen. Oricît de deschiși ne-am vrea, el străpunge violent cordonul sanitar
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
România, tresar și pupila mea se mărește. Dacă aud de bine, mă bucur și, invers, - cel mai adesea - mă întristez auzind lucruri rele. Nu sunt indiferentă la ce se petrece în țară, dar am îndoieli cînd încerc să-mi înțeleg reacția. Ce valoare îi pot acorda? Explicația cea mai apropiată e în faptul c-am petrecut prea mulți ani în România, ca să nu fiu marcată definitiv; ea e trecutul familiei și cel propriu. Și tot din cauza timpului, dar de data aceasta
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
din zori,/ însuși directorul caleștilor!". Se poate de îndată remarca aerul de voluptate senzorială ce se degajă din aceste versuri ce au delicatețea unor miniaturi și fragilitatea unor stampe japoneze. Temporalitatea este parcă suspendată, figurile vegetale trăiesc o beatitudine a reacțiilor liminare, gesturile și mișcările au o lentoare funciară, trăiesc sub zodia imponderabilului, a ficțiunii mântuitoare și în regimul oniricului. Starea de dragoste, desenată în tonuri rafinate conduce spre un ceremonial galant, în care se împletesc instinctul ludic și figurile grațiosului
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Acești poeți", a scris el, "sunt cu mult prea moderni. Ne vorbesc peste veacuri mai limpede decât suntem noi, cei mai mulți, în stare să vorbim cuiva în aceeași cameră." Dar asta e poezia, indiferent de epocă. Totuși, a urmat o amplă reacție de scepticism provocată de articolul profesorului de la Beijing. Confruntat cu această problemă quasi-universală, Len Darien, traducătorul, a recunoscut că nu există nici o versiune chineză și că, de fapt, el însuși, Len Darien, nici nu există. Len Darien e pseudonimul editorului
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Stimate domnule Lucian Raicu, Cred că am depășit complexul „cărțoiului”! oricum, de azi dimineață, după o trezire imediat scăldată-n cafea, am reluat pe Catteau-ntre lăbuțe. Sper să nu mă mai poticnesc. Între timp, Tamara Nikolaevna s-a internat cu „reacție anxioasă depresivă”. Pastile cu carul! Dar, lucru esențial, a reînceput să scrie și sper că peste cîtva timp vă voi trimite vreo zece poezii de-ale ei cu rugămintea de a face tot ce-i posibil să-i apară una
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
mă îndoiesc că miile de oameni inerți și necreatori se comportă exclusiv economic, dar tot așa de bine se poate spune că ei se comportă biologic, sau fizic, ca obiecte supuse legii gravitației. Asupra omului real aflu lucruri esențiale urmărind reacția insului față de spirit, omul în fața morții și a dragostei " (17 mai 1942). Acestor aprecieri de la începutul Jurnalului privind marxismul le corespund cele din finalul Jurnalului arătăndu-ne că, în ciuda desfășurării istorice, concepția lui Eliade nu se clintise cu nici un centimetru: Dacă
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
după cum bine a observat dl George Gană, „un postulat” „impus de realități sociale ale timpului”. Geneza ei se află în filozofia politică și socială a lui Vianu. Încă În 1937, în comunicarea Asupra ideii de perfecțiune în artă, Vianu leagă reacția față de separarea artei de muncă - separare a cărei expresie filozofică a fost estetica lui Kant - de „noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul se referă la „civilizația modernă a muncii”. Vianu numea
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
-i spunem, exercițiu de amabilitate de mai lungă durată, în încrederea mea nu lipsită de modestie "Cum ți-e chipul, te poartă". Ceea ce m-a mirat, a fost efectul de uimire până la uluire al celor care gustau amabilitatea. Prima lor reacție era în general, nevoia stringentă de răsplătire. Clasic: o bomboană, o atenție, o portocală. În urma refuzului, o scurtă, bănuielnică, nemulțumire. Apoi, desigur, resemnarea sau promisiunea unei răsplătiri globale, generale, în spirit creștinesc. Degeaba le-aș fi spus că " Dacă n-
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
față de convenții (“sam e un anarh moderat / preferă să spargă geamul / dar cu atât nu se intră în istorie”, “din când în când (îl) vizita gloria”, “trandafirul îi moțăie în mână”...), visători cu măsură (“sâmbăta și duminica / toți își lasă reacția sub pat / ca pe-o pereche de ghete / și explorează ținuturi necunoscute”), poeți cu imaginația între romantism și suprarealism, purtând, precum sam, masca “inspiratului”: “în orașul meu e un scaun / de pe care nimeni / nu poate atinge pământul /ssst faceți liniște
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
despre perioada interbelică (în primul rînd presa cotidiană, revistele de cultură, jurnalele și memoriile rămase din epocă, însemnările de tot felul), pentru ca ulterior, asemenea lui Flaubert („Madame Bovary c’est moi") să se substituie diverselor personaje interbelice pentru a înțelege reacțiile și deciziile adoptate de acestea în diverse situații. Rînd pe rînd Ioana Pârvulescu se pune în pielea lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, George Călinescu (de departe chipurile interbelice preferate), descifrează misterul popularității (pe scenă și în
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
jucat, în fapt pentru că "prin relațiile sale a înlesnit aducerea lui". Mai elocventă e relația prietenei scriitoare cu ministrul antonescian al Sănătății, Dănulescu, pe care îl vizitează, la minister, însoțită de memorialistă, "ca să ia o rețetă pentru un medicament". La reacția autoarei Pînzei de păianjen � "Am înghețat"), prietena i-a precizat că ministrul în cauză "nu e ca ceilați [...] e un sfînt", că "și printre ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
al avangardiștilor: needitați cu zecile de ani (de prin 1931, în situațiunea de față), trecuți fără drept de apel în cavoul arhivelor, reduși la starea de zvon "de la gură la ureche" printre cei foarte avizați, trezesc aproape orice fel de reacție, numai critică nu, în necunoștință de cauză fiind, în vremea de azi la deja a șaptea spiță de cititori. Au pățit-o și-o pățesc în continuare nume mari și apreciate, cu atît mai mult i se poate întîmpla unuia
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
publicului, el primește verdictul pe loc, într-o singură seară. Un volum de poezie, un roman - de cele mai multe ori - nu-l consacră pe un scriitor, decît după ani... Teatrul, însă, este el însuși, el e răsplătit sau nu, imediat, prin reacția publicului spectator. D. T.: - ...Există acel flux imediat între scenă, implicit text, și public. V. E.: - Evident. D. T.: - "Comedia Omul care a văzut moartea am scris-o în trei zile, fără a-i atribui o prea mare importanță", mărturiseați
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
am mai schimbat cîte ceva, pe ici pe colo, dar asta nu pe parcursul elaborării lor, ci pe măsură ce se reprezentau, prin colaborare, deci, cu publicul. Observam unde sînt lungimi, unde ar mai trebui amplificat ceva... D. T.: - În funcție, deci, de reacțiile spontane ale publicului. V. E.: - Da. De pildă, Înșir'te, mărgărite! și Omul care a văzut moartea au suferit destul de multe schimbări. La fiecare reluare, adăugam, suprimam; nu numai replici, dar chiar și scene întregi. La unele piese însă - Meșterul
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
se contopesc într-o vervă narativă extraordinară, care face aproape imposibilă o abordare critică "la rece". Cititorul este nevoit să se declare vinovat de ceea ce criticii școlii formaliste americane numeau affective fallacy. Dionisiacul acestei scriituri are darul de a stârni reacții viscerale. A se citi acest volum ca leac de textualism și de prejudecăți deopotrivă. Critică eseistică Volumul lui Iosif Cheie-Pantea, De la Eminescu la Nichita Stănescu, reprezintă, așa cum o spune și subtitlul, o colecție de reflecții literare, unele redactate foarte recent
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
bucuria de a te strecura ca printr-un labirint!), pagini întoarse (o, rotirea opului în aer, satisfacțiile de jongleur!) etc. etc. Mă refer la cele "majore"! Un capitol e legat de două ori: citești c-un interes crescînd, verifici imediat reacțiile diferite la aceleași cuvinte, de fapt nicidecum aceleași, ci altele, desigur altele! Pagini albe, față în față sau intercalate - deliciu! Hazardul ți-a dăruit un text unic, scăpat de sub mîna de fier a autorului; visezi îndelung... Am ajuns chiar, dacă
Catalog de nimfe (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14431_a_15756]
-
violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând, cel puțin unul din semnatarii săi, Bernard Lortat-Jacob, este o somitate în lumea etnomuzicologică franceză și internațională. Ideile și producțiile sale anterioare - pentru
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
în timpul nunților, horelor, vizitelor nocturne ale băieților la fete etc.). Unele secvențe dau seamă de viața muzicală a Oașului; altele însă ilustrează experimentele întreprinse de autori. (Unul dintre cele mai interesante experimente a constat - o spun în treacăt - în testarea reacției localnicilor la auzul danțurilor culese de Béla Bartók în 1912 și executate de un ordinator portabil pe care oșenii l-au numit atunci, în 1993, ";pianul ista".) Cartea este o monografie problematizată a danțului oșenesc (gen pe care ar fi
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
îndoiește de asta), cei abilitați s-o înfăptuiască nu-și puteau divulga planul, cu cîteva zile mai devreme, în fața unui mare număr de persoane - textier, compozitor, dirijor, coriști, instrumentiști, tehnicieni etc. - care să răspîndească știrea de senzație și să provoace reacții imprevizibile. 3. O altă probă a "premeditării" ar fi, pasămite, publicarea textului lui Aurel Baranga în primul număr al revistei Flacăra, apărut la 4 ianuarie 1948. Deschidem și noi colecția revistei. Între paginile 4 și 5 aflăm o filă nenumerotată
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Recurența toposurilor romantice, schematismul excesiv, grefele aplicate din romanele populare franțuzești ale lui Eugen Sue, Paul Féval sau Paul de Kock, nu îl descurajează pe autor ci, din contră, îi revelează importanța descoperirii stereotipiilor semnificative în toată complexitatea lor, ca reacții normale ale procesului de profesionalizare a scriitorului (grefarea unor modele rămâne doar la nivelul "rețetelor" vădit occidentale și nu exclude procesul de autohtonizare). Operele luate în calcul - Manoil, Elena, de Dimitrie Bolintineanu, Misterele din București, Ioan M. Bujoreanu, Un boem
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
un oarecare laxism al moralei. Bolintineanu, fire democratică, pledase pentru emanciparea femeii, dar a avut grijă să prezinte și reversul, libertinajul, viciul, înaintea Rașelicăi lui Mateiu Caragiale, prin Marioara din Manoil. Încălcarea virtuții ar mai putea pleca și dintr-o reacție a femeii-victimă în fața compromisului social - "prostituție" cum ar numi căsătoria din interes George, eroul din La gura sobei. Amorul liber nu poate exista fără victime, fără scepticism, fără decadentism. Așadar, deznodământul nu poate fi decât fericirea sau moartea, în spiritul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-a apărut mai urâtă: "...se sluțise iremediabil în spațiul unei secunde". Alexandru Ciorănescu și-a terminat studiile în 1932, cu două licențe
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
de el, scăpată de sub control, l-am auzit rostind cu o hotărîre care m-a uimit: - Într-adevăr. Ce ar fi să îmi schimb itinerariul? Îmi dai răgaz să mă gîndesc? - Oh!, am exclamat însuflețită de succesul invitației făcute. Dar reacția mea după o clipă de entuziasm scăzu la o cotă neprevăzută. Părea că mi-am schimbat, pe nepregătite, planul pe care i-l prezentasem pînă atunci. Invitația făcută mă încărca cu o răspundere uriașă și în adîncul sufletului meu, se
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]