2,170 matches
-
ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar poate fi apreciată din punctul de vedere al unei anume coerențe la nivelul selecției. Într-un tardiv articol-program apărut în numărul 1/1926 și intitulat Din programul revistei, redacția reafirmă caracterul de „regionalitate” al publicației, căruia „chiar va căuta să-i dea un colorit și mai puternic”. Evidentele „iorghisme” („Botoșanii a fost cuibul boierimii moldovene [...] al acelei boierimi care, păstrătoare de neam și de tradiție, are un rol mare în
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
în chip superior la o „metodologie a culturii românești”. În articolul La sfârșitul celui de-al treilea an (12/1936), Camil Petrescu revine la una dintre temele fierbinți ale dezbaterilor și polemicilor literare românești, și anume problema moralității în artă, reafirmând primatul esteticului, în baza conceptului de valoare; de asemenea, readuce în discuție disponibilitatea redacției pentru orice tip de creație literară, fără a cultiva un partizanat de grup sau curent: „Am căutat [...] să îmbrățișăm, în producția strict literară, toate modurile sensibilității
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
privat este mai puțin important decât angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de dezvoltare ale controversei; totodată, neobosit, el trimite numeroase scrisori cu instrucțiuni prietenilor săi, la Roma și în alte locuri. A recurs din nou la condamnarea oficială în cadrul unui conciliu: acesta a fost convocat la 1 mai 418 și a reafirmat cu mai mare claritate, sub forma a nouă anateme, condamnarea pelagianismului, a doctrinei harului și a doctrinei păcatului originar; totodată, a confirmat validitatea sentinței papei Inocențiu și a trimis o copie a hotărîrilor sale lui Zosimus. Apoi, bizuindu-se pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
timpul lumii acesteia pentru a intra În eternitate. Iubirea este sentimentul moral care concentrează În ea forțele mele sufletești, punându-le de acord cu forțele lumii În care eu am fost creat și În care doresc ca să reintru. Toate acestea reafirmă și Întăresc valoarea virtuților creștine fundamentale la care face referință Sf. Pavel. Dar mai există Încă un aspect esențial de care depinde existența și echilibrul ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lungul unei cariere impresionante și, totuși, de cele mai multe ori, anonimă. Contribuții importante, unele Încă inedite, a avut Arnold Huttmann 3. Un dosar consistent reunește o recentă istorie a holerei În secolul lui Honigberger În teritoriile românești, În care autorii Îi reafirmă rolul 4, Într-o istorie a medicinei și o eco-istorie care, În Principate, lasă inclusiv urme literare - mai târziu, În periodice, va fi semnalată anonim o Legendă a cholerei, de proveniență asiatică 5, sau să amintim doar că ea devenise
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
clarificare a apărut În discursul boerescian abia după demisia din guvernul Lascăr Catargiu (noiembrie 1875). Într-un discurs din 22 ianuarie/ 3 februarie 1876, pronunțat În Camera Deputaților Împotriva modificărilor propuse de ministrul Titu Maiorescu la legea instrucțiunii publice, Boerescu reafirma dualitatea necesară conservatorism-progres: „Partidul adevărat conservator este acela care merge cu lumina și cu progresul timpului. El conservă ce este bun și continuă a merge Înainte spre a progresa”. Omul politic disocia apoi conservatorismul deceniului al optulea de „ultra-conservatorismul” reprezentat
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Al. I. Cuza, Adunarea, Îmbrățișând propunerea făcută În precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
LIBERĂ, revistă apărută la București la 15 mai 1896. Poetul Aristide Cantilli, unul din cei mai consecvenți membri ai cercului literar macedonskian, este redactorul publicației. Aici Al. Macedonski semnează articolul Început de însănătoșire, în care, răspunzând lui G. Panu, își reafirmă crezul estetic. Al. Obedenaru, Eliza M.Z. Ionescu și cei doi frați Cantilli, Aristide și Constantin, sunt autori de versuri și proză. R. Z.
TRIBUNA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290249_a_291578]
-
fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă fragmente din studiile sale de arheologie, Gr. H. Grandea își republică articole literare (Geneza poeziei, Starea literaturii noastre. Câțiva poeți noi), iar I. Heliade-Rădulescu trimite redacției, în 1868, o scrisoare în care își reafirmă credința în principiile etimologiste. P. retipărește, din „Convorbiri literare”, poezii de V. Alecsandri și Iacob Negruzzi, precum și studiul lui Titu Maiorescu În contra direcției de astăzi în cultura română. Lui G. Sion i se reproduce conferința despre Țiganiada de I. Budai-
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
Crăciun, Alexandru Vlad, Sorin Preda, Viorel Marineasa sau Daniel Vighi, șase dintre cei mai importanți prozatori tineri, postmoderniști? Eu cred că nu[...]”. După o pledoarie detaliată în favoarea scepticismului față de utilizarea dată la noi termenului p., Alexandru Mușina considera îndreptățit să reafirme, între altele: „ - a susține că întreaga poezie română contemporană e postmodernistă e un generos și frumos sofism, care funcționează compensator și calmant (în plan socio-cultural) și narcotizant (în plan estetic); [...] - poeții și prozatorii generației ’80 nu sunt, în marea lor
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
niște istorii convențional descriptive, alcătuite prin enumerare de date de istorie literară și de rezumate comentate, ci analize preponderent teoretice, animate de bogăția și relevanța referirilor concrete și de ingeniozitatea unghiurilor de examinare și a conexiunilor stabilite. Romanului îi este reafirmat caracterul proteic, îi sunt relevate elasticitatea și fluiditatea poeticii, iar aceste însușiri sunt analizate în diacronie, cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
nu se obține un rezultat efectiv. În condiții ridicate de înaltă incertitudine însă, colectivitatea și/sau individul dobândesc sentimentul că au acționat și în cazul acestei situații, despre care nu au de unde ști că este insolubilă. Atitudinea activă a fost reafirmată. În acest sens, magia poate fi interpretată ca o acțiune simbolică cu funcția de recuperare a speranței și de afirmare, totodată, a necesității acțiunii. Dezastrul natural nu găsește colectivitatea disperată, neputincioasă, resemnată, în pragul dezagregării interne, ci acționând solidar și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 10: identificarea altor puncte de vedere Trecerea în revistă a sarcinilor Martine este dezorientată: „ea nu reușește să aplice tehnica”. Aceasta pare simplă în timpul ședinței” dar, ajunsă acasă, ea nu reușește „deloc”. Terapeuții o încurajează, reafirmând dificultatea acestei tehnici și îi prezentă o tehnică complementară: identificarea altor puncte de vedere. Tema ședinței Grupul lucrează pentru a se familiariza cu tehnica altor puncte de vedere. Exerciții Tehnica decentrării prin identificarea altor puncte de vedere o atrage pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de început în favoarea unei proze poematice de mare subtilitate, în care noua poetică, până acum doar schițată, își precizează reperele de adâncime. Punând în fruntea volumului Medium un citat din Paracelsus, care glorifică rolul somnului în dezvăluirea misterelor universului, N. reafirmă preocuparea suprarealiștilor de a sesiza structura omului total, eliberat de convenții morale, automatisme sociale și prejudecăți, prin explorarea realităților paralele ale existenței și îndeosebi a lumii visului, care devine calea esențială de cunoaștere al „poetului vizionar”. Pentru a păstra caracterul
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a rezumat la raportarea mecanică a unor „orientări” exogene României. Eu nu calific În nici un registru această „disidență”; doresc doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii.” (Segalen, 1996, 202). Această funcție a filiației nu a dispărut În familia modernă și, după cum afirmă Dechaux (1997) vorbind despre amintirile referitoare la cei morți, legătura se metamorfozează pentru a deveni o realitate mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centrul de greutate al mobilității sociale a copiilor lor; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le conferă legitimitate. Prin intermediul cunoașterii străbunilor și a descendenței, grupul se reafirmă prin reputația și prin teritoriul proprii” (Segalen, 1996, 202); c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Deși ambele sexe contribuie la solidaritatea familială, bărbații și femeile fac acest lucru În mod diferit: bărbații dau mai mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Împrejurări. Capacitatea de a Împărtăși valori și interese comune permite unei comunități să dezvolte atașamente puternice și un nivel ridicat de Încredere Între indivizi. Rețelele sociale realizează o puternică afiliere comunitară ce creează un sentiment de securitate, de apartenență care reafirmă existența noastră ca ființe sociale. Ele generează sentimentul responsabilității pentru Întregul grup, fapt ce depășește interesul individual. De asemenea, rețelele sociale puternice duc la Înțelegerea sinelui comunitar și contribuie cu succes la adaptare și susținere comunitară. În acest fel comunitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu vor înceta curând. Numai că trebuie înțeles un fapt fundamental, pe care istoricii domeniului l-au demonstrat pe îndelete: «Masculinitatea»și «feminitatea» sunt constructe specifice timpului istoric și locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie deci să admitem că ideile despre masculinitate și feminitate sunt diferite și se schimbă în timp și în funcție de contexte și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
urmelor (2000), Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională (2000) și Moștenirea astrelor (2002) - au în comun mai multe caracteristici ce situează scrisul lui M. într-o descendență ce poate fi plasată în zorii literaturii române. Și asta deoarece multe dintre personaje reafirmă tradiția altora, închipuite de Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu sau Ion Creangă. Stilistica limbajului popular, dulcea vorbă moldovenească funcționează ca trăsătură definitorie a unei scriituri ce are drept finalitate plăsmuirea unei adevărate „epopei eroi-comico-satirice” (Cornel Ungureanu). Există aici acea plăcere a
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
să aleagă Fabrica de la Nadab (sat situat la 17 kilometri) sau lucrul cu ziua în satele învecinate. Contextul favorabil dezvoltării, interesul activ al sătenilor față de integrarea europeană, percepția realistă a acestora asupra situației economice și sociale existente, ne ajută să reafirmăm, la finele studiului nostru, că Zerindul se găsește pe drumul către modelul comunității pe care am numit-o generic: satul european. Zerindenii știu că nu sunt competitivi cu satele europene la nivel economic și că mai au multe de realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ei formă, minciuna este o crimă care îl compromite deplin pe om în proprii săi ochi17. Veracitatea este o îndatorire morală necondiționată a omului, iar interdicția minciunii o interdicție absolută, care nu admite excepții. Acest punct de vedere va fi reafirmat la sfârșitul paragrafului, care este consacrat întrebărilor cazuistice. Nimic nu-l va putea scuti pe cel care minte - se spune aici - de urmările deciziei sale, care ar putea fi din cele mai grave. Kant imaginează cazul unui servitor căruia stăpânul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ființă rațională finită, omul nu poate să renunțe la țelul său natural care este fericirea. Dar el devine demn de fericire doar prin strădania sa neîncetată de a respecta legea morală”11. Este un punct de vedere care a fost reafirmat într-un articol publicat în același an (1793), din care am citat câteva pasaje semnificative în studiul anterior 12. Iar în Prefața la Metafizica moravurilor, Kant va preciza că omul trebuie să se considere obligat să-și facă datoria fără
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]