23,876 matches
-
cu puține excepții, în primul rînd în privința construcțiilor invariabile) normele structurale ale limbii române Sînt interesante și tendințe actuale ale celorlalte „post”-uri: am scris, acum cîțiva ani, în această rubrică, despre extinderea folosirii elementului de compunere post-; multe exemple recente confirmă această direcție: “Mistere post-«mironiadă»” (România liberă 2699, 1999, 24); “misiunea de prevenire și alertă a conflictelor și de reabilitare postconflict a zonelor afectate” (Evenimentul zilei = EZ 2.01.2001); „rolul României în Irakul post Saddam” (Ciberplai). De la celălat
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
Oprișan s-a autosuspendat din PSD, Justiția n-a părut dornică să afle în ce constă „baronia” lui. Știind noi cu cît curaj și independență își face Justiția treaba în România, fără un ce impuls politic, ce garanție avem că recentul val de autosuspendări din PSD îi va îmboldi pe oamenii legii să-și bage nasul în afacerile autosuspendaților? Dacă Justiția și-ar face datoria pur și simplu la noi în țară, ea nu l-ar aștepta pe cutare baron local
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
fi zărit de dimineață până seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un taburet reținut pentru el, comanda într-un scurt interval câteva păhărele de coniac, își plimba ochii umezi în jur, îl atrăgeau femeile frumoase și elegante. Și ele îl vânau
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
integrală, imposibilă datorită volumului mare de texte, întrucât revista a apărut pe durata a 23 de ani, din 1921 până în 1944). Au venit la rând publicațiile avangardiste de scurtă durată, reproduse anastatic de Nicolae Țone la Editura Vinea. Cea mai recentă operațiune editorială de reintroducere în circuitul actualității a unei reviste este retipărirea în 2003, la Editura Dacia, a „Revistei Cercului literar”, cu opt numere apărute la Sibiu în prima jumătate a anului 1945, unde începuseră să se afirme Negoițescu, Radu
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
ai unei grupări ce a deschis un mare capitol în literatura contemporană. Exemplele de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al istoriei literare mai recente, în virtutea căruia Editura „Jurnalul literar”, coordonată de Nicolae Florescu, și-a orientat atenția spre o revistă a exilului parizian, „Caete de dor”, apărută în condiții tipografice modeste în anii 1951-1960. Pentru primele șapte numere (din 1951-l953), revista i-a avut
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
a apărut cartea cutare sau că într-o gazetă pe care nu ai văzut-o vreodată e un articol ce merită să fie citit. În ograda ta vine rar ceva din afară și la fel de rar iese ceva de aici. O recentă anchetă a unui săptămînal bucureștean privind «cărțile anului» ne-a dovedit cît de zonată este viața literară, cît de «locale» sînt (în dese cazuri) opțiunile, cît de limitate sînt judecățile de ansamblu”. Difuzarea tipăriturilor e total nesatisfăcătoare: “Nu mai vorbim
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
are cum să perceapă în totalitate originalitatea abordării sale. IM: Demersul dumneavoastră istoric a fost vreodată privit cu scepticism tocmai pentru că sunteți britanic și nu român? DD: Nu, aș spune că dimpotrivă. Desigur, depinde cu cine vorbești. Dar experiența mea recentă, după ’90, a fost una destul de pozitivă pentru că majoritatea prietenilor mei istorici sunt de o factură care face ca ei să fi fost sceptici în perioada comunismului și să nu fi acceptat sută la sută direcția imprimată de către partid în
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
televizor, ține de perversiune să discuți la nesfîrșit ce au scris ziarele despre un meci pe care nici măcar nu l-ai văzut. Mă aflu de două ori în dezacord cu autorul Operei deschise (sau, pentru fanii lui de dată mai recentă, al Numelui tradafirului). O dată, fiindcă mi se pare că a discuta despre fotbal este la fel de legitim ca a discuta despre o carte. Nu împărtășesc convingerea lui C. Noica despre critică: ea nu este un act de alexandrinism cultural. Un meci
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că background-ul său științific și țara din care provine nu dau bine la bibliografie. Un produs de laborator este și Sabrina și alte suspiciuni, cel mai recent roman al lui Dumitru Radu Popa. Firește, problema românilor sosiți în Statele Unite, pentru a începe o viață nouă, nu lipsește nici aici. Iar viața lor în America este chiar nouă pentru că cei doi foști lucrători ai Securității devin în țara
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
autori pentru că au fost de dreapta și a altora pentru că au fost de stânga. Fiindcă nu știu cu ce mai rămânem”. S-a înțeles că poeta repudiază extremismul de orice culoare, spiritul de revanșă pus în funcțiune de unii revizuitori recenți ai literaturii contemporane și interbelice, motivați mai totdeauna politic, negaționismul postdecembrist care e orice altceva decât o manifestare a conștiinței critice. Mai există apoi indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
dar continuă să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme cât se poate de limpede și în răspăr cu opiniile negative recente: “a schimbat limbajul poeziei. După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a făcut “ucenicia”, desigur Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât li se
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
literatura națională” — scria, aflat doar înaintea primelor două volume, cu entuziasm nedisimulat, în Precuvântarea la ediția princeps, G. Dem. Teodorescu (vol. I., p. XIV). Este „o caracterizare care o va însoți de-a lungul întregii sale existențe“, după cum observă, în recenta prefață la reeditare, Nicolae Constantinescu (vol. I, p. 9). Cele două aprecieri, uzând, în mod paradoxal, de o uriașă proprietate a termenilor dar dând, totuși, în același timp, impresia de convenționalism politicos însă oarecum indiferent la ceea ce se ascunde dincolo de
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
fost împărat până în 259, an în care a fost înfrânt și capturat de către perși, dar tot la p. 174 (nota 37) (Note) și apoi la 203 (Anexa 1) citim că suveranul și-ar fi sfârșit domnia în 260; cele mai recente interpretări istoriografice indică drept dată a capturării lui Valerianus și, deci, a încetării principatului său luna iunie a anului 260. La p. 13 (Tabel cronologic) și 172 (nota 34) ( Note), îngrijitorul ediției scrie despre o „persecuție a creștinilor” din anul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar tratat simplist, într-o cărțulie care se înfățișează mai degrabă ca un colaj comentat de texte din autori greci (p. 12-64) și latini (p. 65 184), autoarea nepărând să aibă nici un fel apetență pentru vreo orientare teoretică sau metodologică recentă (vezi, totuși, p. 8, nota 10), care să-i deschidă o perspectivă interpretativă novatoare. Alexandra Ciocârlie folosește o bibliografie minimală, nu indică edițiile de izvoare folosite, nu integrează decât firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o păstrând intact textul și ilustrația, dar au intervenit în cadrul aparatului critic, actualizând sursele epigrafice, și au inserat addenda, în care sunt prezentate cercetările recente privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe capitole. Ele sunt precedate de o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul răsplății și a (sic!) opiniei oamenilor»”), 195 („revigoratorul consiliilor și a (sic!) statului”), 198 („El și-a manifestat adorația la altarele lui Zeus, Tyche, Demeter, Hermes, Apollo și a (sic!) altora...”), 208 („sfârșitul unei lucrări recent compusă (sic!) pentru saturnalii”), 211 („a controla oamenii lacomii (sic!) și insultători”), 221 („templul din Roma a (sic!) lui Apollo Palatinul”), 231 („cu ajutorul lui Ammianus și a (sic!) lui Zosimus”) ș.a. exprimări necorespunzătoare, datorate neacordării cu expresiile latinești - vezi, de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără punct: cele tradiționale - pt / ptr = „pentru” (“pt femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de căpșuni”; “respect ptr. Deea”), f = foarte (“fff multe”, “e f. interesantă”) - dar și inovații relativ recente, mai mult sau mai putin impuse: vb = „a vorbi” - la toate formele de conjugare: “vb prin sms”, “să vb cu”; sal = „salut”, „salutare”, verbul „a saluta”: “sal”, “te sal. și eu”; k = că („k numa în tine am încredere”); pt.
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
de cei doi autori încă din 2002 (anul apariției cărții) ca fiind „șabloane gazetărești”, reprezintă principalele probleme ale României, așa cum reiese din declarațiile repetate ale ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București (întărite, ulterior și de ambasadorul Marii Britanii) și cum confirmă cel mai recent raport al Emmei Nicholson, este de discutat natura relației dintre presă și electorat. Aceasta este mult mai complexă decît lasă să se înțeleagă cei doi autori. Potrivit teoriei receptării (valabilă în literatură, dar aplicabilă și în această situație), formulate de
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
din când în când, anulată de câte-o prestație fulminantă. Ca prin miracol, informa pilitură de fier se ordonează în jurul unui magnet invizibil, polarizând atenția trecătorului grăbit. Așa s-a întâmplat, în ultimii ani, cu tratatul de „political incorrectness”, Omul recent, al lui H.-R. Patapievici, cu Ușa interzisă, jurnalul lui Gabriel Liiceanu, și cu Despre îngeri, eseul de angelologie al lui Andrei Pleșu. Sunt cărți-surpriză, care sfidează așteptările criticii și răstoarnă calculele specialiștilor în marketing. Treizeci de mii de exemplare
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
poate avea în esența lui un opus - nu facem decât să mai construim încă un binom, dintre acelea care dau farmecul și erudiția eseurilor: bine-rău, obiect-subiet, materie-spirit, ideal-real. Aceste dihotomii, implacabil metamorfozate în antinomii - conform viziunii lui Andrei Pleșu din recenta sa carte de angeologie - subzistă îndeobște, având termenii aruncați de-o parte și de alta a baricadei confruntărilor ideologice. Mai totdeauna s-a dovedit însă că nu se poate nici trăi, nici gândi, fără ambele aspecte și că, din perspectiva
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
din contemporaneitate, tocmai unor critici foarte tineri, lipsiți de autoritate deocamdată și incapabili să ofere altora legitimitate. Critici tineri, fără suficientă experiență, sunt puși în situația de a da girul unor scriitori relativ tineri, în orice caz din cele mai recente generații. Acest fapt are drept efect pierderea credibilității. Critici debutanți sau foarte puțin cunoscuți (fără îndoială, de talent și de promițătoare evoluție, dar asta nu e suficient) propun neconvingător instalarea în canon, într-un mod spectaculos, a unor scriitori „noi
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
poate să trezească decât suspiciuni și interogații în legătură cu seriozitatea și credibilitatea construcției. E o amăgire să crezi că ai putea impune un nou canon al literaturii române printr-o însumare întâmplătoare de două-trei nume clasice și douăzeci de nume foarte recente, într-o suită de monografii și antologii gândită foarte subiectiv. Nici măcar o personalitate importantă a criticii actuale, chiar dacă ar fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
în prezența unui public avizat, ducea aceeași activitate în folosul încetățenirii pe ale noastre meleaguri unor mari poeți ai lumii. Împrejurarea dezvăluia în Ion Pillat și un profesor, un “privat dozent”, aducând la cunoștința auditorilor de curs liber cele mai recente sinteze în materie, cu necesarele întoarceri la precursori. O lungă și valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]