847 matches
-
în reviste cotate ISI), 3 lucrări publicate în volume ale conferințelor din țară și străinătate, 51 de lucrări publicate în reviste din țară recunoscute CNCSIS, 6 lucrări publicate în volume ale conferințelor naționale. Peste 75 dintre lucrările publicate au fost recenzate favorabil de către specialiști în revistele Mathematical Reviews și Zentralblatt für Mathematik. Rezultatele publicate au fost citate și utilizate în lucrările a peste 120 de matematicieni străini, la realizarea a șapte monografii publicate în străinătate și la elaborarea a cel puțin
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studiul electreților; 6. fenomenul de luminozitate ce însoțește funcționarea condensatorilor electrolitici; 7. măsurători ale elementelor câmpului magnetic terestru. Unele din lucrările elaborate reprezintă contribuții la studiile abordate de alți fizicieni, iar câteva reprezintă inițieri de cercetare. Majoritatea lucrărilor științifice sunt recenzate în reviste de mare circulație: „Physics abstract, Referativnâi Jurnal, Physikalische Berichte și Buletin signalitique“, iar unele sunt citate de diverși fizicieni în articole sau monografii. A fost inclus în dicționare biografice: Who’s in the World ediția a II-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de 294 pagini, pe care il dedică mamei sale Emilia. Acest manual a fost recomandat școlilor secundare, teoretice și tehnice, în ajutorul profesorilor de fizico-chimice, de către Ministerul Educației Naționale, Direcția învățământ Superior, cu nr. 140.002-B/1947, si a fost recenzat în revistă Adamachi, Iași, octombrie-decembrie 1948, volumul XXXIV, nr. I, p. 341, recenzor V. Procopiu. În aceeași perioadă publică Studii și îndrumări Pedagogice despre care, în prefață, profesorul D. Tudoran scria: încercând să întemeieze metodica științelor fizico chimice pe date
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că Emil Cioran, chiar și În eseul său „filosemit” postbelic (Un peuple de solitaires, 1956), ar fi susținut că evreul nu e om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă că este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are privilegiul de-a trăi de două ori condiția umană” <endnote id="(310
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era Revizoratul școlar, având un revizor școlar, 1 subrevizor, 1 secretar și 594 cadre. Revizorul școlar I.Iancu, cu nr.56 trimite un tablou cu situația învățământului primar din județul Dorohoi pentru perioada 1 aprilie - 1 iunie 1938. Populația școlară: recenzați 46014, înscriși 30120, numărul școlilor total 16 din care 8 de băieți și 8 de fete. În județ erau 213 școli mixte; 5 grădinițe de copii; un număr de 218 localuri dintre care, erau închiriate, 154 aveau local propriu și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
opul. A ieșit întîi de 6 pagini, apoi au început tăierile, scurtînd-o în cîteva zile pînă la forma aceasta, în care nu mai știu dacă I.R. își va recunoaște cartea. Te rog, dacă ții - și merită din plin să fie recenzată - să fie recomandată și de mine, mai rupe d ta din ea ce mai crezi. Ateneul d-tale nu se află de vînzare în urbea noastră. Aștept pînă ce va veni la B[iblioteca] C[entrală] „M[ihai] E[minescu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
copilul nedorit de iubitul ei, a preferat să-l nască și să-l oblige pe „tată” să plătească pensia alimentară), pentru lecturile mele din Nietzsche, astea toate neavând nimic cu noua mea carte de poeme pe care pretinde c-o recenzează, referindu-se mereu la Jurnalele mele publicate mai demult. În plus, fotografia publicată (a lui Mikael Norman) arată lumii chipul meu cu un zâmbet ironic și sfidător. Birgitta (Trotzig) m-a sunat de la Öland să-mi spună că aceeași persoană
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Impunea la dânsul precizia gândirii și exigența profesorală. Își punea pe catedră ceasornicul de buzunar, rostind cuvântul de închidere pe sunetul clopoțelului, ceea ce contribuia enorm la prestigiul lui ca profesor. Citea cărțile nou apărute pe care, cu talent oratoric, le recenza la librăria Bendit. O dată pe săptămână, această dugheană își transforma salonul cu cărți în sală de conferințe. Retorica profesorului încânta publicul, Vasile Popa știind să refacă din cele mai umile pagini cuvântul viu al unei idei. Autoritatea sa s-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cred că totul începe cu ei, și trebuie așadar să dispară mai întâi din cărți, apoi și din mințile oamenilor. Mentalitatea aceasta nu e numai aceea a generației ’80. Criticul realist-socialist, specializat în ultimul timp în citirea revistelor, C. Stănescu recenzează Intervalul fără să se indigneze ori barem să semnaleze „împrumutul”. Nu bagă de seamă nici celălalt „împrumut”, prin care Mușina își însușește termenul de „scriitor-negustor”, folosit în mai multe rânduri de Sorin Alexandrescu. Dar asta încă n-ar fi mare
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și în oarecare erezii istoricoliterare. Iar o altă publicație, egal de alarmată de același "regionalism", recenza din întîmplare, în același număr în care se alarma, articolul unui scriitor francez care, "regionalist", se vede, și el, constata că spiritul francez de la nordul Loirei e romantic și cel de la sud, clasic. Ce ușor e să cazi în regionalism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pavelescu. H. Streitman, cel mai des întâlnit și totodată cel mai interesant cronicar, prezintă, în articole care dovedesc o bună informație și un gust sigur, cărți ale lui Duiliu Zamfirescu, Radu D. Rosetti, I. C. Bacalbașa, Al. Vlahuță ș.a. Tot el recenzează, sub titlul Artă pentru popor, o lucrare a lui Emil Reich, subliniind necesitatea de a face artă accesibilă celor mulți printr-o susținută activitate de culturalizare, sau rezumă teoriile la modă referitoare la falimentul științei (Bancruta științei și budhismul). Sub
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
Cu versuri colaborează Teodor Scarlat, Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu), Ion Covrig, Pavel Nedelcu, Elefterie Beoca, N. Udrea, Petre Frânculescu, iar cu proză Emil Pallemil (probabil tot Gheorghe Moldoveanu, care semnează și Costia Ural), B. Jordan, Al. Popescu-Tair, în timp ce Florea Călin recenzează un volum al lui Sașa Pană. T. mai publică articole politice, note, informații. Alți colaboratori: Pavel Voicu. A. P.
TELEORMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290126_a_291455]
-
mic incident. Câteva însemnări despre lumea teatrului dă Anicuța Cârje. Traducerile sunt semnate de A. Steuerman-Rodion (fragmente din Torquemada de Victor Hugo și din Romeo și Julieta de Shakespeare), Mihai Codreanu (Martira de Jean Richepin) ș.a. În paginile publicației sunt recenzate „Viața românească”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. A. St.
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
România” (redactor în 1885-1886), „Foaia Societății «Românismul»” (1870-1871), „Ghimpele” (redactor în 1869-1875), „Sarsailă” (1871) și „Suveranitatea națională” (1871-1872). Articolele, unele semnate Ghedem, ilustrează principala sa preocupare, folclorul, dar și implicarea în viața cultural-artistică și politică. Face critică și istorie literară, recenzează lucrări de literatură, artă și filosofie, semnează cronici teatrale și muzicale, ia atitudine civică și scrie versuri satirice. Este autor al unui manual despre versificația latină (I-II, 1879-1880), al unei istorii a literaturii latine (1891) și al unei istorii
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
deși nu s prea convins că am să reușesc. ...Obișnuit să dea sarcini cui îi ieșea în cale (nu cumva să stea degeaba „băieții”), într-unul din primii ani ai revistei, Radu Cârneci i-a cerut lui Sergiu Adam să recenzeze un volum de versuri, atunci apărut, al poetului clujean Negoiță Irimie: Dor de infinit, dacă-mi amintesc bine. Fie că n-avea chef, fie că nu voia „să schimbe genul”, poet el însuși, S.A. a reacționat într-un fel care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Groenlandelor și Saharelor lumii! // De teama barbarilor, / spaimele s-au umflat, au crescut / M-apasă ca umbra unui munte, vara. De teama barbarilor, / vîntul mi se pare potrivnic, / ploaia-năvala unei hoarde! // De teama barbarilor, / lumina din gînduri abia mai pîlpîie... *Recenzînd, n-am fost văcsuitor de șcrabi, și nici n-o să fiu! *„Cuplurile astea de profesori sînt ca și cărțile din pachet”, mi-a spus Cojocaru. Ce-a vrut să zică? Ceea ce știe doar cineva care a apelat la serviciul „Cartea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vă prețuiește și dânsul, ca și mine, și mi-a spus că, de Îndată ce se eliberează puțin - e prins și el cu predarea primului volum al dicționarului de scriitori și cărturari al Academiei, de care răspunde la Institutul G. Călinescu - va recenza cartea dvs., cu multă plăcere. Apoi am să comit abuzul de a vă ruga să mă Înscrieți pe lista de așteptare pentru un volum din Orașul muzelor, care sunt sigură că e un adevărat tezaur de informații. Firește, și dvs.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
titlul „șezătoarea”. Am citit Într-o scurtă prezentare prin care se anunța apariția, că lucrarea are un caracter „exhaustiv”. Pe mine mă interesează mult această afirmare. Urmăresc intrarea În librărie a cărții pentru a mi-o procura. Poate o voi recenza. Aștept cu multă bucurie deschiderea festivă a Muzeului Dstră. Va fi un bun prilej de revalorificare a talentului și dragostei noastre naționale pentru frumos, de reîntâlnire spirituală cu valorile fălticenene. și acum, ca o ultimă informare, fiind vorba de ceva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mulțimilor, ca într-o arenă jivinelor, antisemitismul. Deci, Corneliu Vadim Tudor, după lingușelile sale concurate numai de cele ale lui Adrian Păunescu, și-a dobândit dreptul de a-și pune numele și pe coperta unei cărți. Evident, primii care au recenzat-o au fost prietenii săi de la Luceafărul, reduta secundă a bardului sexagenar Eugen Barbu. Artur Silvestri, același care ne intoxică cu radiografia redacției de la München și Paris a Europei Libere, și-a acordat o clipă de răgaz spre a preciza
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multe alte cazuri similare, cu autori „suspecți”. Subterfugiile erau adesea evidente și naive, dar serveau totuși „canonului” care să ofere ideologilor culturali pretextul formal al Îngăduinței față de dubiosul autor. Se menționa, În referat, de pildă, că volumele pe care le recenzam apăruseră la „diferite edituri literar-culturale” (Eminescu, Albatros, Dacia etc.), pentru a se marca faptul că fuseseră „aprobate” de o varietate de cenzori. „Critica televiziunii”, menționată chiar la Începutul referatului, putea fi o gafă explozivă (se știe cine simboliza, pe atunci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Victor Eftimiu, Ortansa Ciudin, Theodor Constantin ș.a. Recenzii și articole de critică literară - cele mai multe la rubrica intitulată mai întâi „Cartea”, apoi „Cronică” sau „Cronică literară” - semnează Mihail Chirnoagă, V. Spiridonică, Vintilă Horia, Octav Șuluțiu, Al. Piru, Ion Șteflea ș.a. Sunt recenzate sau prezentate cititorilor lucrări de Lucia Demetrius, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Emil Botta, Traian Chelariu, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Sașa Pană, Vintilă Horia, Al. Călinescu, E. Ar. Zaharia, Ion Sofia Manolescu ș.a. În multe articole revine cu insistență ideea recunoașterii
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
în calitate de catalizatori în lanțul transportor de electroni în faza luminoasă a fotosintezei și/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate în procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificație deosebită din punct de vedere al activității lor chimice. Au fost recenzați peste 100 de reprezentanți prezenți în regnul vegetal. Când celulele vegetale mor, flavonoizii sunt eliberați în sucurile, sevele, rășinile, nectarul recoltat de insecte (cum este exemplul pinocembrinei încorporată în miere care contribuie la activitatea antibacteriană a acesteia). Produsele lor de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Absurdul românesc de Constantin Amăriuței și, de asemenea, unele articole sau poziții publicistice se completează prin altele, ca în cazul comentariului la spectacolul cu piesa Scaunele de Eugen Ionescu, prezentat în numărul 6/1952. Sub pseudonimul Alexandru Andronic, Virgil Ierunca recenzează cu severitate critică romanul Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu (2/1951). O prezență constantă este, bineînțeles, Șerban Voinea, însă concepția revistei nu îi aparține. N.Fl.
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice” fac dovada autenticei deschideri europene a publicației, în ele fiind recenzate sau cel puțin consemnate lucrările recent apărute ale unor savanți străini de prestigiu (Carlo Tagliavini, Arnold van Gennep, Antoine Meillet, Leo Spitzer, Georges Dumézil, Alf Lombard ș.a.). Alți colaboratori: I. Gh. Brătianu, M. Gregorian, Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, I.I. Stoian
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]