5,656 matches
-
Nu e dificil de dedus, în atari condiții, că demersul lui Ion Pop e, comparativ cu moda ce pare să se fi instituit treptat, altceva. Mai sincer și mai organic atașat de avangardă, criticul clujean se identifică adesea cu istoria receptării acestei mișcări în perioada postbelică. Și cu primele încercări de resuscitare analitică a scrierilor - fluctuante și ca valoare, și ca atitudine - celor mai importanți dintre purtătorii de drapel de la unu, Integral sau Contimporanul. Partizan declarat al abordării esențial literare - și
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
Dinspre o piață literară, totuși, așezată și capabilă de absorbții dintre cele mai neașteptate, către un mediu cultural eminamente exploziv și, în consecință, foarte de greu de supus unor algoritmi de canonizare. Abia acum e cazul să ne gândim la receptarea critică, invocând nu numai diferențe de nuanță, ci, așa-zicând, de spirit al epocii. Între - de exemplu - felul polițienesc în care a fost citit scandalosul Poem invectivă al lui Geo Bogza și reacțiile furibunde, dar mai degrabă carnavalești și devitalizate
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
blazat. "Mă gîndesc, scrie Ioan Pintea, și zic: dacă Steinhardt era cardinal la... Paris sau Roma, iezuit sau pur și simplu evreu, și nu doar călugăr cu ascultare de bibliotecar la o mînăstire ortodoxă din Maramureș, alta ar fi fost receptarea pe malurile Senei, alta ar fi fost soarta acestei capodopere.
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
învăluită în mister. Scriitorul a preferat să zîmbească sibilinic, să se învăluie în fumul albăstrui al unor țigarete fine, să se concentreze mai degrabă asupra literarității romanului său decît asupra conținutului și să refuze ante-festum și post-festum, interviurile. Dacă dimensiunile receptării se vor menține la aceleași cote numerice ca pînă acum, peste puțină vreme dosarul de presă va depăși numărul de pagini al romanului - aproape 1400 în ediția germană. Bună parte din titlurile și subtitlurile recenziilor reflectă diversitatea de reacții și
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
Alla turca de Mozart și o piesă de jazz. Participarea la acest eveniment de înaltă ținută artistică mi-a confirmat ideea că muzica trebuie ascultată cu un model aflat undeva în conștiința spectatorului - suficient de departe pentru a nu împiedica receptarea directă, dar în același timp suficient de pregnant pentru ca receptarea să fie imposibilă în afara lui. Duelul viorilor, ediția a treia a fost o reușită artistică incontestabilă, care presupune, speram, spre bucuria spectatorilor (și a tuturor factorilor implicați), repetarea ei, pe
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
la acest eveniment de înaltă ținută artistică mi-a confirmat ideea că muzica trebuie ascultată cu un model aflat undeva în conștiința spectatorului - suficient de departe pentru a nu împiedica receptarea directă, dar în același timp suficient de pregnant pentru ca receptarea să fie imposibilă în afara lui. Duelul viorilor, ediția a treia a fost o reușită artistică incontestabilă, care presupune, speram, spre bucuria spectatorilor (și a tuturor factorilor implicați), repetarea ei, pe aceeași scenă, cu aceeași protagoniști în toamna anului 2014.
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
Cele cinci segmente ale sale punctează, în mod jucicios și într-una din puținele maniere de abordare viabile - o tratare de tip eseistic, incluzând elemente monografice - aspecte mai mult sau mai puțin discutate ale unei moșteniri literare semnificative, precum și istoricul receptării ei critice (I. A fost odată o prefață...; II. O paranteză contextuală: III. Biografia criticii; IV. Opera; V. O antologie a abundenței livrești). Prima parte glosează pe marginea prefeței lui Hogaș pentru ediția volumului său din 1912, document literar revelator
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
care nu a fost până la urmă cuprins în volumul respectiv, din motive rămase neclare (se presupune că datorită lui Ibrăileanu, ceea ce nu e, totuși, sigur). Or, tocmai acest text autoreferențial, consideră autorul studiului, este de natură să ne ofere cheia receptării celei mai adecvate a prozei hogașiene, păstrând o prospețime și o savoare care o fac perfect compatibilă cu sensibilitatea cititorului actual: "...interpretarea operei lui Hogaș chiar de aici ar trebui să pornească. Pentru că ea este nu atât sursa unor afirmații
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
cu adevărat în circulație" în 1944, când Vladimir Streinu a scos primul volum din ediția critică a operei lui Hogaș. Pline de relevanță sunt - în a doua parte a lucrării (O paranteză contextuală) - considerațiile criticului în legătură cu împrejurările care au determinat receptarea târzie a scriitorului, în ciuda valorii sale și a deschiderii către gustul publicului instruit și iubitor de literatură al vremii (același care gusta din plin proza lui Odobescu și Creangă), de natură să-i asigure succesul și recunoașterea încă din timpul
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
că Hogaș ar fi "un orășean cu suflet de rural", nu este de acord criticul de la Suceava, care consideră că Hogaș "se declara rustic (...) din vocație histrionică" (p. 43). Prețuit este Vladimir Streinu, căruia i se recunoaște rolul deosebit în receptarea lui Hogaș, iar dintre criticii postbelici sunt apreciați Const. Ciopraga, Ov. S. Crohmălniceanu și, în mod particular, Al. Călinescu, autorul unui studiu figurând drept postfată la ediția Minerva din 1978 a scrierilor hogașiene, în cuprinsul căreia este lansată ideea că
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
slavă Domnului, ci pentru a proteja de mânia propriului autor două volume de poezie pe care, personal, le consider absolut remarcabile. Și pentru a scoate mai clar în evidență modul subliminal în care Dan Sociu induce o nouă grilă de receptare a cărților sale. Nu avem, va să zică, de-a face cu grupuscule de poeme trăite în timp real, ci cu evadări narative dintre cei patru pereți ai claustrării depline. Nu ne ciocnim de niște simple plachete reușite, ci - direct - de niște
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
și uneori în corespondență. Sigur, datele esențiale sunt cunoscute și ele țin de domeniul istoricului care le privește "la rece", cu detașare și, pe cât e posibil, cu obiectivitate. Cu totul diferită este reacția scriitorului. El dispune de alte instrumente de receptare, de alte antene, mai întâi, de sensibilitate. Evenimentele grave care, firește, i se impun și lui, îi suscită emoția, îl impresionează. El nu rămâne la faptul brut, la expunerea sintetică, spre a nu spune seacă, ci are o viziune a
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
Cosmin Ciotloș Ceva straniu se întâmplă, de cel puțin un deceniu încoace, cu receptarea poeților, încă activi, din primul tronson cronologic al generației '60. Dacă sunt de acord cu faptul că, sub raport stilistic, formula acestora nu mai ține de actualitate, îmi e ceva mai greu să accept că, prin gestul de a declara
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
evoluează, egale cu ele însele, către, până la urmă, același, plauzibil, verdict. Privit în perspectivă istorică, faptul e grăitor. Schimbarea, absolut explicabilă, a sensibilității poetice reprezintă, în logica mea, nu mai mult decât un alibi pentru lipsa de mobilitate teoretică a receptării. Mutația valorică pare să opereze astăzi, luată la bani mărunți, numai în planul capricioasei reacții imediate. Or, atunci când sunt invocate, ridurile unei anume poetici au, în mod necesar, nu atribute emoționale, ci - înainte de orice - culturale. Nu altundeva conduce primul poem
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
a limbajului și a codurilor video. Iar faptul că, pentru o noapte, laboratorul acestei noi formule de cercetare și de comunicare artistică s-a mutat din lumea largă la Teatrul din Baia Mare spune un lucru fundamental: nu există limite de receptare și de înțelegere a limbajelor artistice, există doar lene mentală, opacitate și incapacitate de a crea evenimente adevărate. Și aceste realități pot fi regăsite deopotrivă la Paris și la Baia Mare. Dar, de data aceasta, Baia Mare a dovedit că poate fi
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
puternic: corpul propriu și intimitatea (regăsită sau atrofiată) a epocii proprii. Întreprinderea (niciodată strict personală) poate fi periculoasă, ierarhiile și canoanele de mult stabilite pot fi complet răsturnate. Revelator deopotrivă al ideilor primite, corpul poate fi un obstacol în calea receptării adecvate sau un perturbator al înțelegerii. Cum scriu despre corp un critic sau un poet, un îndrăgostit sau un mizantrop, un priapic sau un ascet, un narcisist sau un eisoprofob (cel ce se teme de oglindă)? Unde se despart aceștia
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
și dintr-un nemărturisit sentiment de culpă pentru distanța - chiar și numai geografic vorbind - dintre ei), dar și indicarea apăsată a unui anume cititor care trebuie să acorde o atenție sporită rândurilor care urmează. Se știe din studiile de teoria receptării că orice autor are în minte, în momentul în care își scrie opera, un cititor virtual. În acest caz, fiind vorba de o scriere zămislistă din inimă, cititorul virtual este indicat explicit. Cartea se adresează în primul rând sensibilității sale
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
critică a României literare nu și-a pierdut pozițiile. Prin Nicolae Manolescu, prin Eugen Simion, prin Lucian Raicu, prin Valeriu Cristea, prin Mircea Iorgulescu, prin Dana Dumitriu, chiar și prin semnatarul acestor rânduri, revista a căutat să dea activității de receptare a actualității literare o semnificație mai înaltă decât i se presupune îndeobște. Erau apoi, ca elemente sigure de mare interes, totdeauna căutate de cititori, rubricile susținute eroic, aș spune, de Geo Bogza, Șerban Cioculescu, Ana Blandiana, Radu Cosașu, Laurențiu Ulici
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
fi văzute cele mai noi clipuri ale Madonnei, reclame la Coca-Cola, filme de ultimă oră, meciuri de fotbal de vis și, nu în ultimul rând, filmele porno de la ora 2 noaptea) erau așteptate cu însuflețire și emoție, mai ales că receptarea lor era destul de serios influențată de condițiile meteorologice. Finalul, oarecum atipic pentru scrisul lui Radu Pavel Gheo, este unul încărcat de nostalgie. "Moș Gheorghe a rămas convins că filmele la care se tot înghesuiau puștii ăia, prietenii lui Dorinel, în
Momente din tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8011_a_9336]
-
nouă ediție, completată și actualizată până în 2008 a Istoriei deschise a literaturii române din Basarabia, care va cuprinde peste două mii de autori. Le urmăresc biografia și bibliografia operelor până în zilele noastre, vorbesc despre anumite lucruri care s-au întâmplat în privința receptării literaturii basarabene de către critica literară românească și semnalez polemicile iscate în jurul acestei teme. - Ce se întâmplă - în prezent - cu lupta pentru limba română în Basarabia? Instituția pe care o conduceți și-a păstrat, în contextul actual, rolul important de odinioară
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîn-du-se invers, prin monotematism și prin diversitate stilistică -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul cîtorva decenii, nu doar un interes particular
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
revolta și supărarea comentatoarei? Nu cumva dintr-o greșită înțelegere totuși a mișcărilor literaturii după o perioadă extrem de fixă și nepermisivă? Valurile de revizuiri ce s-au succedat după '90 încoace n-au făcut altceva decît să ilustreze ideea că receptarea este un proces subiectiv, variabil de la o epocă la alta, de la o generație la alta. Aproape un truism, nu? Literatura română e plină de discontinuități și rupturi, fără multe etape așezate cuminți, ci, în general, arse, din motive ideologice sau
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
s-a născut ca o reacție la un exces, dar ea însăși cade în capcana excesului. Un exces de justificări și acuze. Pornind de la Călinescu și de la atitudinea resentimentară a unora dintre comentatorii săi, autoarea dezvoltă o intreagă teorie a receptării din perspective "a la mode", păguboase pentru continuitate, un "fenomen la fel de grav ca și proletcultismul". Îi putem condamna disimularea, nesinceritatea, care nu se confundă cu ceea ce numim compromis. Compromisul presupune un acord pe baza unei simpatii sau înțelegeri reciproce, o
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
a fost G. Călinescu, există o asemănare izbitoare: și unii și ceilalți judecă prin omisiuni și ocultări. Un portret întreg și mai aproape de adevăr putem avea numai citindu-i și pe unii și pe alții. Iată meritul de necontestat al receptării contrastante a unui mare creator.
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
cândva sedus de această școală de gândire, ne-a parvenit în formă irevocabilă, întârziată, de asemenea, cu o jumătate de deceniu. Și, deși argumentele sunt acolo vibrante, consimțirea acestora s-a produs imediat. Sper că alta va fi traiectoria de receptare a Gândirii romanului. Fie și numai din motivul - elementar - că miza teoretică e cu mult mai greu de asumat la nivelul bavardajului intelectual. Delimitându-se de numele grele ale istoriei acestui gen, Toma Pavel stabilește tranșant domeniile de operare ale
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]