2,720 matches
-
se emoționa și de a aprecia diferitele aspecte estetice ale realității înconjurătoare (natura, forme de muncă, relații sociale, etc); -să aprecieze obiectele de valoare artistică autentică, dovedind sensibilitate și gust artistic, contribuind la ameliorarea artistică a mediului ambiant; -să fie receptivi la creațiile artistice românești. Astfel, prin intermediul procesului educațional de înfăptuire a acestor cerințe, se potențează psihicul copiilor cu valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul în general și a creativității în special. Creativitatea elevilor de vârstă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pentru a fi sigur de succes în activitatea cu elevii pe care îi conducem și îi îndrumăm, trebuie să avem permanent în vedere preocuparea pentru autoformarea noastră ca educatori de creativitate, stilul nostru pedagogic trebuie să dobândească prospețime, să fim receptivi la nou, schimbările metodologice să îmbrace caracterul unui joc. Numai dacă vom fi în pas cu cele mai noi cuceriri ale științei în acest domeniu, rezultatele pe care le vom obține vor fi și ele în pas cu cerințele actuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
universitare polarizează atitudinea față de sistemul de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?tc "6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?" Școlile sunt instituții ierarhizate care inspiră, pentru publicul insuficient de receptiv la valorile postmoderne ale autorealizării sau ale autonomiei, mai multă încredere decât cele autonome. Membrii acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public, educația fiind un bun public. Totuși, școala
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
beneficia de anumite produse sau servicii, dar și cei care trebuie să beneficieze de un mediu Înconjurător curat, de avantajele progresului tehnic sau ale inovației și creativității; Împărtășirea cunoașterii prin povestirea unor experiențe legate de subiect - uneori indivizii sunt mai receptivi la anumite lucruri dacă acestea sunt legate de realitatea trăită de persoane cu experiență În domeniul respectiv; Încurajarea profilului de specialist În cunoaștere - cultivarea unei atmosfere care să răsplătească Împărtășirea cunoașterii În organizație; mutarea accentului de la indicatori precum producția-marfă, volumul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
comunități. Volumul de față continuă inițiativa dialogului în jurul Filsofiei politice a lui Aristotel (Polirom, 2002) și propune acum un dialog al tradițiilor și al exegezelor platonizane, fiind în egală măsură un ghid în studiul platonismului politic cât și un spațiu receptiv al diversității interpreților. Mitul lui Glaukos (Andrei Cornea); Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon (Vasile Muscă); Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus (Anton Adămuț); Despre tiranie și alte neînțelegeri (Adela Cîmpean);????????? (Andrei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
gradul și suficiența dominării de sine și absența impulsivității și egocentrismului („Examinez o problemă din toate punctele de vedere, înainte de a lua o decizie”). 8. Toleranță: identifică persoanele ce au convingeri și atitudini sociale care nu sunt bazate pe prejudecăți, receptive și tolerante („Aș fi gata să contribui din buzunarul meu pentru a îndrepta o greșeală, chiar dacă nu sunt implicat direct în aceasta)... 9. Realizare de sine prin conformism: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai semnificativ care să impulsioneze istoria creativității decât eforturile conjugate de recunoaștere a diferențelor dintre talent și geniul original. Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-a ajuns la concluzia că, în timp ce mulți oameni se caracterizează printr-un talent specific, receptiv la educație, geniul original era cu adevărat o excepție și, prin definiție putea fi absolvit de regulile, obiceiurile și obligațiile care se aplicau indivizilor talentați. Argumentul nu era abstract. Așa cum arată Kaufman (1926) și Engell (1981), aceste dezbateri îndelungate referitoare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avut un rol important în evidențierea diferențelor dintre excepționala, imprevizibila forță genială și talentul mai curând previzibil, mai puțin spectaculos, întâlnit în viața de zi cu zi. La sfârșitul secolului s-a concluzionat că, în timp ce mulți indivizi prezintă un talent receptiv la educație, geniul este original și se manifestă surprinzător la indivizi fără posibilitatea sau nevoia de educație, fiind imun la regulile și obligațiile specifice talentului. (Un fapt interesant și semnificativ din punct de vedere politic este că Rousseau considera că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Darwin referitoare la acest aspect sunt asemănătoare celor trăite de studenții în psihologie care studiază gândirea creativă și care, probabil, au fost educați în spiritul unei gândiri deterministe uzuale încă uzuală în psihologie. Astfel, acești studenți pot dacă sunt receptivi la informațiile pe care le oferă studiile lor de caz. Metoda studiului de caz nu reprezintă calea de aur pentru stilul cel mai adecvat de gândire; este o abordare simplă care poate duce la îmbogățirea repertoriilor noastre pentru a înțelege
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înalte, însă care țin de eșaloanele intermediare și care-i închid pe deținătorii lor într-o „subelită” menită să alimenteze elita conducătoare cu „idei, propuneri, critici și contestații”. Din acest punct de vedere, „sferele conducătoare” sunt „puțin primitoare”, dar „deosebit de receptive” (ibidem, p. 123). Accesul la cercurile conducătoare nu este închis pentru cei cu altă formație decât cea asigurată în marile școli, dar aceștia din urmă vor trebui să mobilizeze atuuri suplimentare (relaționale, politice), pentru a ajunge în vârful diferitelor ierarhii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care ei o consideră ca interes general, dar care, deseori, este doar în interesul unor grupuri multă vreme dominante, care tind să universalizeze (cel mai adesea, cu bună credință) concepțiile lor și propriile interese. Se pare că guvernele stabile și receptive la diversele influențe și care pot influența programele lor sunt compuse din lideri cu o concepție echilibrată asupra rolului conflictului și a consensului în societatea în care operează ei (Putnam, 1976, pp. 72-81). Configurațiile unor elite și evoluția lor În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Acțiunile filantropice sunt oportune pentru poziționarea și creșterea vizibilității firmei respective, iar cauzele sprijinite/finanțate sunt alese în funcție de obiectivele de afaceri ale firmei respective. Dacă firma încearcă astfel de abordări când intră pe o piață nouă, publicul poate fi mai receptiv față de o corporație responsabilă sub aspect social. Voluntariat în comunitate - prin acest tip de programe, compania își încurajează angajații să se implice voluntar pentru sprijinirea unei cauze, a acțiunilor inițiate de ONG-uri sau a comunității. Prin astfel de acțiuni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au cum să se mai coacă, dar ale căror judecăți se vor primeni potrivit cu viitoarele cultural fashions. Toți savanții aceștia fac parte din categoria lui Trissotin, iar admiratorii lor sunt afini cu Bouvard și Pécuchet. Dacă N. Balotă nu e receptiv la stilul bărbătesc și generos al lui Camus, stil din marea tradiție clasică franceză, pe care o reprezintă în epoca noastră Camus împreună cu Montherlant, Malraux și Charles de Gaulle (poate cei mai mari prozatori ai Franței de azi), păcat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
concepție monumentală e totdeauna legată de programe riguros premeditate. Asta Goethe măcar o știa, indiferent de părerea lui despre Dante și Francesco d’Assisi. Dar faptul că, acum două secole, când nici studiile de specialitate, nici gustul timpului nu erau receptive pentru cultura medievală, Voltaire o expedia așa de sumar, e la urma urmei destul de scuzabil. Și la urma urmei era totuși Voltaire. Dar, qoud licet Jovi non licet bovi. Cu asta mă întorc la scriitorul nostru. Ca două secole după
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
medie a profilului etalon și sunt grupați în tipul Alpha de comportament cu un nivel de realizare superior. Astfel, managerii sunt persoane cu prezență socială, lipsiți de complexe, ambițioși, având calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe manageriale, care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
inițiativă și fără care acest proiect nu ar fi fost posibil. Este o convingere personală faptul că astfel de atitudine și deschidere sunt în măsură să promoveze în România un management performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În strânsă legătură cu al treilea: o societate civilă pasivă, fără capacitatea de a se opune acestor planuri. Războaiele, revoluțiile și colapsurile economice determină, de multe ori, o slăbire a societății civile și Îi fac pe oamenii de rând mai receptivi la o reașezare a societății. Colonialismul târziu, cu aspirațiile sale de inginerie socială și capacitatea sa de a Înăbuși brutal opoziția populației, a Îndeplinit, În unele cazuri, această ultimă condiție. Așadar, „lizibilitatea” unei societăți conferă capacitatea de a desfășura acțiuni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Într-un anumit domeniu de cunoaștere. În această privință, mētis-ul nu este unitar și ar trebui, probabil, să vorbim de mētis-uri pentru a-i recunoaște lipsa de omogenitate. Cel de-al doilea paradox este că, oricât de flexibil și de receptiv ar fi mētis-ul, elaborarea și transmiterea unora dintre formele sale par să depindă de elemente-cheie ale vieții din perioada preindustrială. Comunitățile ce ocupă o poziție marginală față de piețe și de stat sunt mai predispuse să mențină un grad Înalt de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
regulilor juridice, ci mai degrabă un set de reguli de adaptare continuă a unor principii generale la circumstanțe noi. În sfârșit, instituția umană cea mai definitorie, limba, este modelul perfect: o structură de sens și continuitate niciodată statică și mereu receptivă la improvizațiile tuturor vorbitorilor. SURSA ILUSTRAȚIILOR Figura 1. Fotografie din colecția P. Mark S. Ashton, folosită prin bunăvoința proprietarului Figura 2. Fotografie de Angelo Lomeo. Mulțumesc Bullaty Lomeo Photographers. Figurile 3-6. Din George Yaney, The Urge to Mobilize: Agrarian Reform
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1979, p. 136. Mwapachu, „Operation Planned Villages”; Katabaro Miti, Whither Tanzania?, Ajanta, New Delhi, 1987, pp. 73-89. În termenii aseptici ai raportului Băncii Mondiale din 1961: „Când oamenii se mută Într-o regiune nouă, ei sunt predispuși să fie mai receptivi la schimbare decât dacă ar rămâne Într-un mediu familiar” (citat În Coulson, Tanzania, p. 75). Aceasta era, probabil, ipoteza psihologică ce a stat la baza strămutării forțate. Un funcționar al Băncii Mondiale mi-a spus că, la Începutul campaniei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Numai la B.P. Hasdeu, Al. Macedonski și Tudor Arghezi, cărora le este în multe privințe precursor și model, îmbinarea unor asemenea atitudini extreme va mai fi atât de accentuată. Format în spiritul esteticii clasiciste, H.-R. a fost totuși foarte receptiv la marile curente literare contemporane, iar crezul estetic, expus teoretic sau implicat în creația proprie, departe de a fi unitar, cuprinde tendințe diferite, uneori opuse, într-o alăturare caracteristică spiritului său, dar și perioadei de tranziție în care se afla
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
sociolog, autorul studiului insistă asupra celor mai „interesante” dintre aspecte, vizând limba, literatura, organizarea politico-socială, deoarece ele exprimă sintetic „ceea ce s-ar putea numi moravuri, felul vieții sociale etc.” Înzestrați cu un accentuat spirit pragmatic și politic, muntenii sunt mai receptivi, dovadă asimilarea influenței franceze și organizarea revoluției de la 1848. Mai pasivi, moldovenii acceptă influențele doar după un temeinic examen critic, psihologia lor vădind un ridicat coeficient de scepticism: „Poate că moldovenii sunt mai sceptici” (Vasile Alecsandri e „un sceptic rafinat
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
-se în zone cu vad comercial. Un nou puseu al elementului grec se înregistrează în a doua jumătate a secolului XIX, după Tratatul de la Paris (1856). Dacă în epoca fanariotă asistăm la asimilarea de către elenism a unor elemente românești, mai receptive, în a doua jumătate de veac XIX, procesul se desfășoară în sens invers. Nu doar cultura română, aflată în plin proces de renaștere, nu doar mediul social imediat influențează naturalizarea grecilor, ci și condițiile concrete din Principate. Astfel, măsura desființării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]