5,563 matches
-
după caz, a utilizării efective a măsurilor neprivative de libertate, inclusiv programe de scoatere din circuitul penal și alternative la arestarea preventivă, dezvoltarea și îmbunătățirea managementului reabilitativ al penitenciarului și promovarea reintegrării sociale a infractorilor ca mijloace de reducere a recidivei. Strategiile model abordează, de asemenea, selecția și furnizarea de programe de reabilitare și alte intervenții menite să reducă recidiva, care, fie că sunt implementate în penitenciar sau în comunitate, ar trebui să se bazeze pe nevoile criminogene ale infractorilor, precum
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la arestarea preventivă, dezvoltarea și îmbunătățirea managementului reabilitativ al penitenciarului și promovarea reintegrării sociale a infractorilor ca mijloace de reducere a recidivei. Strategiile model abordează, de asemenea, selecția și furnizarea de programe de reabilitare și alte intervenții menite să reducă recidiva, care, fie că sunt implementate în penitenciar sau în comunitate, ar trebui să se bazeze pe nevoile criminogene ale infractorilor, precum și pe punctele lor forte personale. Acolo unde este utilizată privarea de libertate, strategiile model au ca scop dezvoltarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
conștientizarea și dezvoltarea capacităților în sectorul justiției și dincolo de acestea, precum și măsurile de sustenabilitate. Reintegrarea socială a persoanelor condamnate și reducerea fenomenului recidivei reprezintă o preocupare la nivelul mai multor state. Alături de concluziile Studiului integrat privind cauzele recidivei, analiza modelelor de bună practică identificate la nivelul mai multor state susțin fundamentarea măsurilor incluse în proiectul strategiei naționale de prevenire a recidivei. Cadrul legal național Având în vedere complexitatea fenomenului recidivei și importanța sa, există numeroase acte normative care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
fenomenului recidivei reprezintă o preocupare la nivelul mai multor state. Alături de concluziile Studiului integrat privind cauzele recidivei, analiza modelelor de bună practică identificate la nivelul mai multor state susțin fundamentarea măsurilor incluse în proiectul strategiei naționale de prevenire a recidivei. Cadrul legal național Având în vedere complexitatea fenomenului recidivei și importanța sa, există numeroase acte normative care vizează direct sau indirect sursele-cadru ale reglementării recidivei și ale formelor sale, precum și ale instrumentelor ce vizează prevenirea fenomenului. Principalul act normativ
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
state. Alături de concluziile Studiului integrat privind cauzele recidivei, analiza modelelor de bună practică identificate la nivelul mai multor state susțin fundamentarea măsurilor incluse în proiectul strategiei naționale de prevenire a recidivei. Cadrul legal național Având în vedere complexitatea fenomenului recidivei și importanța sa, există numeroase acte normative care vizează direct sau indirect sursele-cadru ale reglementării recidivei și ale formelor sale, precum și ale instrumentelor ce vizează prevenirea fenomenului. Principalul act normativ în domeniu este Codul penal. În cuprinsul acestuia, în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nivelul mai multor state susțin fundamentarea măsurilor incluse în proiectul strategiei naționale de prevenire a recidivei. Cadrul legal național Având în vedere complexitatea fenomenului recidivei și importanța sa, există numeroase acte normative care vizează direct sau indirect sursele-cadru ale reglementării recidivei și ale formelor sale, precum și ale instrumentelor ce vizează prevenirea fenomenului. Principalul act normativ în domeniu este Codul penal. În cuprinsul acestuia, în partea generală, este definită infracțiunea, recidiva și formele sale precum și întregul ansamblu al sancțiunilor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acte normative care vizează direct sau indirect sursele-cadru ale reglementării recidivei și ale formelor sale, precum și ale instrumentelor ce vizează prevenirea fenomenului. Principalul act normativ în domeniu este Codul penal. În cuprinsul acestuia, în partea generală, este definită infracțiunea, recidiva și formele sale precum și întregul ansamblu al sancțiunilor de drept penal prin intermediul cărora se încearcă, inter alia, combaterea acestui fenomen. În completarea acestor principii generale, reglementări specifice privind executarea pedepselor și a altor măsuri dispuse de organele judiciare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Lista actelor normative naționale relevante pentru prevenirea recidivei, organizată pe domenii, este regăsită în continuare. A. Drept penal și drept procesual penal a) Constituția României, republicată; ... b) Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare; ... c) Legea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Națiunilor Unite pentru tratamentul femeilor deținute și măsuri neprivative de libertate pentru femeile infractori (Regulile de la Bangkok), adoptate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția nr. 65/229 din 21 decembrie 2010; ● Documentul de lucru UNODC/CCPCJ/EG.9/2025/2 vizând strategiile-model pentru reducerea recidivei al UNODC*3); *3) La elaborarea SNPR au fost luate în considerare lucrările grupului interguvernamental de experți al UNODC privind elaborarea strategiilor-model pentru reducerea recidivei, derulate în perioada 2023-2025. Consiliul Europei ● Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prin Rezoluția nr. 65/229 din 21 decembrie 2010; ● Documentul de lucru UNODC/CCPCJ/EG.9/2025/2 vizând strategiile-model pentru reducerea recidivei al UNODC*3); *3) La elaborarea SNPR au fost luate în considerare lucrările grupului interguvernamental de experți al UNODC privind elaborarea strategiilor-model pentru reducerea recidivei, derulate în perioada 2023-2025. Consiliul Europei ● Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, amendată prin Protocoalele nr. 3, 5 și 8 și completată prin Protocolul nr. 2*), convenită la 4 noiembrie 1950 de guvernele semnatare, membre ale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a Conferinței Generale a Organizației Internaționale a Muncii, ratificată prin Legea nr. 203/2000. Analiza contextului și definirea problemelor Analiza problemei Sistemele penitenciar și de probațiune din România au înregistrat în ultimii ani o preocupare semnificativă față de reducerea și prevenirea recidivei. Începând din anul 2016, rata recidivei, calculată la nivelul unităților ANP ca pondere de recidiviști în populația totală a persoanelor private de libertate s-a menținut sub 40%, înregistrând valori relativ constante în ultimii ani. În 2024, media valorilor lunare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
a Muncii, ratificată prin Legea nr. 203/2000. Analiza contextului și definirea problemelor Analiza problemei Sistemele penitenciar și de probațiune din România au înregistrat în ultimii ani o preocupare semnificativă față de reducerea și prevenirea recidivei. Începând din anul 2016, rata recidivei, calculată la nivelul unităților ANP ca pondere de recidiviști în populația totală a persoanelor private de libertate s-a menținut sub 40%, înregistrând valori relativ constante în ultimii ani. În 2024, media valorilor lunare ale ponderii persoanelor recidiviste în unitățile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
relativ constante în ultimii ani. În 2024, media valorilor lunare ale ponderii persoanelor recidiviste în unitățile penitenciare a fost de 36,9%*4). *4) Conform Raportului de activitate al ANP pentru anul 2024, disponibil la pagina internet https://anp.gov.ro/despre- anp/rapoarte-si-studii/. Deși ratele recidivei par relativ reduse, fenomenul continuă să reprezinte un punct important pe agenda politicilor publice. Una dintre țintele implicite ale SNRSPPL 2020-2024 a fost elaborarea și promovarea unor măsuri pentru reducerea recidivei. "Coordonatele statistice privind diminuarea ponderii deținuților recidiviști, în populația
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
disponibil la pagina internet https://anp.gov.ro/despre- anp/rapoarte-si-studii/. Deși ratele recidivei par relativ reduse, fenomenul continuă să reprezinte un punct important pe agenda politicilor publice. Una dintre țintele implicite ale SNRSPPL 2020-2024 a fost elaborarea și promovarea unor măsuri pentru reducerea recidivei. "Coordonatele statistice privind diminuarea ponderii deținuților recidiviști, în populația penitenciară, coroborate cu informațiile relevante pentru contextul național general, susțin continuarea politicilor publice promovate pentru scăderea infracționalității și creșterea gradului de siguranță comunitară, în rândul cărora se înscrie și implementarea SNRSPPL
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
suportul necesar procesului de reintegrare socială, în vederea prevenirii recidivei." *5) *5) Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 privind SNRSPPL 2020-2024, p. 5. Experiențele instituționale privind implementarea reformelor penale în România ultimilor zece ani au condus la extinderea eforturilor de prevenire a recidivei dincolo de limitele aparatului serviciilor corecționale. S-a considerat că, pentru a obține rezultatele așteptate - reducerea recidivei și reintegrarea socială a persoanelor liberate, o politică integrată de acest tip trebuie să se bazeze și pe o serie de servicii din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
SNRSPPL 2020-2024, p. 5. Experiențele instituționale privind implementarea reformelor penale în România ultimilor zece ani au condus la extinderea eforturilor de prevenire a recidivei dincolo de limitele aparatului serviciilor corecționale. S-a considerat că, pentru a obține rezultatele așteptate - reducerea recidivei și reintegrarea socială a persoanelor liberate, o politică integrată de acest tip trebuie să se bazeze și pe o serie de servicii din sfera autorităților publice locale. Elaborarea și implementarea măsurilor cuprinse în Obiectivul strategic III - Facilitarea asistenței post-detenție la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
servicii din sfera autorităților publice locale. Elaborarea și implementarea măsurilor cuprinse în Obiectivul strategic III - Facilitarea asistenței post-detenție la nivel sistemic din SNRSPPL, spre exemplu, atât în ciclul 20152019, cât și în 2020-2024, au concentrat eforturile interinstituționale în sensul prevenirii recidivei pe baza parteneriatelor cu autoritățile locale și cu reprezentanții societății civile. Implementarea unor astfel de măsuri, pornind de la avizarea unor documente procedurale, cum ar fi Metodologia asistenței post-detenție, până la înființarea și operaționalizarea centrelor de incluziune s-a dovedit
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recăderii în infracționalitate. *6) A se vedea p. 14. Rolul comunității locale, ca interfață a serviciilor comunitare de asistență socială, în reintegrarea socială a persoanelor liberate din penitenciar a fost subliniat în multiple rânduri, inclusiv în Studiul integrat privind cauzele recidivei, coordonat de MJ și publicat în anul 2024*7) sau în cercetări care au privilegiat perspectivele foștilor deținuți asupra reintegrării sociale, precum Etnografia tranzițiilor la deținuți (Durnescu 2018). Aspecte recurente în concluziile acestor studii includ dificultățile pe care persoanele liberate le
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
perioadei incipiente post-liberare nu sunt suficient de ofertante pentru a-i determina pe deținuți să se simtă acceptați și susținuți în eforturile lor, lucrările de specialitate avertizează asupra riscului major de recădere în cariera infracțională. Realizarea Studiului integrat privind cauzele recidivei a inclus o componentă de cercetare a percepțiilor populației generale care a relevat faptul că o serie de obstacole semnificative pentru reintegrarea socială sunt asamblate chiar de atitudinile, preconcepțiile, stereotipurile populației cu privire la persoanele condamnate. *7) Ministerul Justiției. (2024
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de cercetare a percepțiilor populației generale care a relevat faptul că o serie de obstacole semnificative pentru reintegrarea socială sunt asamblate chiar de atitudinile, preconcepțiile, stereotipurile populației cu privire la persoanele condamnate. *7) Ministerul Justiției. (2024). Studiu integrat privind cauzele recidivei. Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I". *8) Durnescu, Ioan. (2018). Etnografia tranzițiilor la deținuți. București. Discuția despre autoritățile locale și serviciile acestora se încadrează într-un spectru mai larg al comunității și al influenței benefice a acesteia în sensul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
să includă "propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportune din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni". În conținutul planului de supraveghere este inclus și un capitol special privind evaluarea riscului de recidivă al persoanelor față de care au fost luate măsuri și sancțiuni neprivative de libertate. Dealtfel, un obiectiv major al sistemului de probațiune este "creșterea gradului de siguranță în comunitate prin reabilitarea socială a infractorilor și diminuarea riscului de săvârșire a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
diminuarea riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni", conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune. Managementul de caz aplicat în activitatea consilierilor de probațiune utilizează un instrument pentru măsurarea riscului de recidivă adoptat în colaborare cu serviciile corecționale canadiene - scala de evaluare a riscurilor și nevoilor (SERN) - pe parcursul unei colaborări inițiate în 2011. Datele colectate prin intermediul SERN pot fi grupate în câteva categorii: identificarea persoanei ce urmează a fi evaluată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
regimului de detenție și un al treilea utilizabil pentru admiterea în comisia pentru liberare condiționată. După cum s-a menționat anterior, în anul 2023, MJ a realizat o serie de cercetări sociologice în scopul fundamentării unei politici publice pentru prevenirea recidivei: 1. o cercetare calitativă realizată prin interviuri individuale și de grup cu foști și actuali deținuți, recidiviști și non-recidiviști, angajatori/reprezentanți ai mediului de afaceri, persoane relevante pentru foști sau actuali deținuți recidiviști, precum membri ai familiilor acestora, prieteni, cunoscuți, membri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
persoane din populația generală - 1023 de participanți. ... Activitățile s-au desfășurat în cadrul proiectului "O comunitate sigură, educată și implicată în mod responsabil - SECURE", finanțat prin programul "Justiție", Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, iar principalul livrabil rezultat - Studiul integrat privind cauzele recidivei - sintetizează și dezvoltă constatările demersurilor de cercetare antemenționate. Analiza corelată a rapoartelor de cercetare individuale a rezultat în elaborarea Studiului integrat privind cauzele recidivei, care reprezintă cea mai recentă și mai amplă diagnoză a fenomenului infracțional din România, precum și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
finanțat prin programul "Justiție", Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, iar principalul livrabil rezultat - Studiul integrat privind cauzele recidivei - sintetizează și dezvoltă constatările demersurilor de cercetare antemenționate. Analiza corelată a rapoartelor de cercetare individuale a rezultat în elaborarea Studiului integrat privind cauzele recidivei, care reprezintă cea mai recentă și mai amplă diagnoză a fenomenului infracțional din România, precum și cel mai complet set de concluzii și recomandări actualizate cu privire la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]