21,525 matches
-
caz de impas în dezbateri.Aceste moduri sunt : plata, compensația, confuziunea, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare și alte moduri. Fără să intrăm în detalierea lor, ne-am propus doar să le definim,astfel : Compensația presupune existența unor datorii reciproce și se realizează până la concurența celei mai mici dintre ele.Acestea trebuie să fie certe, lichide și exigibile și se pot referi la bani sau bunuri de aceeași natură. Confuziunea este situația când calitățile de debitor și creditor se întâlnesc
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
dreptul ei subiectiv și că acțiunea stă lipsită de obiect, putând obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată. 3.Tranzacția presupune atât în cazul medierii cât și în cazul judecății o înțelegere între părți care își fac anumite concesii reciproce. Arătam în paginile anterioare ale cărții că tranzacția este o cvasi-mediere pe care mulți mediatori și avocați o practicau înainte de aplicarea în plin a medierii propriu-zise. Desigur că și tranzacția se desfășoară în anumite condiții : a) în cazul medierii înțelegerea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de vedere al conștiinței subiectului, al „interiorului”, dând Întâietate elementului psihic al acțiunilor; dreptul, dimpotrivă, consideră și evaluează totdeaunna acțiunea mai multor subiecți ca să instituie un raport Între ei pornind de la manifestările lor interioare și fixând apoi astfel „limita cerințelor reciproce”. Morala impune subiectului datoria unei comportări determinate și Înlăturarea oricărei comportări contrarii. Dreptul atribuind subiectului o facultate de a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din Königsberg, ca fiind: „Totalitatea legilor care necesită o promulgare universală pentru a da naștere unei situații juridice”. Dreptul public se materializează În constituție și reprezintă voința unică a poporului sau a mulțimii de oameni, fiind necesară menținerii relațiilor lor reciproce. „Aceasta este, de altfel, un sistem de legi pentru un popor, adică pentru o mulțime de oameni sau un grup de popoare care, În virtutea relațiilor de interinfluențare reciprocă pe care le Întrețin, simt nevoia unei situații juridice care să-i
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a poporului sau a mulțimii de oameni, fiind necesară menținerii relațiilor lor reciproce. „Aceasta este, de altfel, un sistem de legi pentru un popor, adică pentru o mulțime de oameni sau un grup de popoare care, În virtutea relațiilor de interinfluențare reciprocă pe care le Întrețin, simt nevoia unei situații juridice care să-i reunească printr-o voință unică, adică o constituție (constitutio)”. Situația unitară a poporului se numește civilă (status civilis), iar ea este posibilă doar Într-un stat, dând naștere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să se contracteze nici o datorie de stat cu referire la cererile din afară (externe) ale statelor!” 5. Nici un stat nu trebuie să-și permită, În războiul cu un altul, ostilități care nu ar putea decât să facă imposibilă Încrederea reciprocă În pacea viitoare, cum ar fi: tocmirea de asasini (percussores); otrăvitori (venefici); Înfrângerea capitulării (suspendarea acesteia); instigarea la trădare (perduellio) În statul Împotriva căruia se poartă războiul. 6. Filosoful incrimina posibilitatea ca războiul să se transforme Într-un război de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu ceea ce omul ar trebui să facă după legile libertății sale! Natura, prin Înseși legile sale, face ca egoismele reciproc distrugătoare, să se anihileze, omul devenind prin aceasta: dacă nu un om moralmente bun, cel puțin un bun cetățean! Reținerea reciprocă are același rezultat? Kant conchidea că: natura vrea ca Dreptul să ajungă, În cele din urmă, puterea supremă. Pe planul relațiilor dintre popoare, Kant prefera starea de război, față de contopirea și cotropirea statelor de către și printr-o putere supraordonată, Înțeleasă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
contră, Dreptul consideră și evaluează mereu comportamentul mai multor subiecți deodată, Între care stabilește un raport (nu e posibilă existența dreptului fără un raport juridic). Urmărește, așadar, În esență, să determine sfera comportamentului posibil din diverse părți, adică limita pretențiilor reciproce posibile ale lor. Din cauză că limita se găsește obligatoriu În natura fizică, Dreptul se preocupă Înainte de toate de elementul fizic al acțiunilor umane și chiar pleacă de la acel punct adică, de la elementul intern și psihologic. Chestiunea atât de discutată a raporturilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pretindă respectul ca un Început al ieșirii din starea de pură violență. Clarificarea acestui aspect este de cea mai mare importanță. Atâta vreme cât nu se diferențiază aceste amândouă părți ale judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă, nu se poate Întrezări sfârșitul acelei Îndelungate controverse Între filosofia morală formalistă și cea teleologică. Cea formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
orice persoană În general, fiind vorba de o ființă umană, atât timp cât este concepută ca persoană În drept și În morală, căci ideea de persoană nu-și poate schimba esența În funcție de circumstanțe, de la un caz la altul. Să examinăm deci corespondența reciprocă a ideilor de drept și de obligații, În primul rând În drept, unde este ușor de constatat. Într-adevăr, a spune că cineva este obligat, din punct de vedere juridic, Înseamnă a Înțelege că altcineva are un drept cu același
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
premerg tuturor celorlalte legi”. Asfel, filosoful francez contestă lui Hobbes ideea dorinței de stăpânire și dominație ca fiind originară, deoarece gînditorul englez „atribuia oamenilor dinaintea constituirii societăților, ceea ce nu poate apărea la ei decât după constituire”. Dacă procurarea hranei, teama reciprocă, plăcerea de a se apropia unii de alții sunt legi valabile și pentru animale, a patra lege este proprie numai omului, prin cunoaștere acesta „dovedește dorința de a trăi În Societate”. Immanuel Kant va urma, și el, În Scrierile morale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la libertatea de mișcare și de emigrare; Dreptul la admitere la funcții publice fără excludere și fără privilegii, după singurul criteriu al meritului personal. Datoriile corespunzătoare acestor drepturi, arată cu claritate că din afirmarea lor Însăși „decurge necesitatea unui respect reciproc (Ă) ele nu pot fi exercitate decât În conformitate cu Însăși rațiunea lor (În latinește: quatenus juris ratio patitur). Astfel, de exemplu, prohibiția actelor de emulație, adică a acelor acte care - În dreptul de proprietate - „nu au alt scop decât pe acela de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Primul Război Mondial, când În fața forțelor muncitorești revoluționare, a Început să se simtă, tot mai accentuat, „o parțială paralizie a organelor de stat”. Asociațiile sindicale - În special - au căpătat, adesea, un caracter de organisme juridice, edictând norme care reglau raporturile reciproce dintre ele, care aveau efect obligatoriu, fiind, materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii și să le aplice, exercitând
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
bunurile patrimoniale ale Statului are o mare importanță. 3. Legătura juridică și suveranitatea Acesta este elementul care, cu adevărat, dă forma și caracterul propriu al Statului. „Toți indivizii unui Stat sunt uniți, legați de o serie de drepturi și datorii reciproce, determinate de o putere supremă unitară, care e tocmai subiectul ordinii juridice”. Dacă Dreptul implică Întotdeauna un comandament, se pune Întrebarea: cine e cel care comandă? Și cine exercită coercițiunea (constrângerea)? Se răspunde: Statul este acela care Îndeplinește aceste funcții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cuvinte calitatea sa de membru al unei Societăți posibile de State, pe care nu poate să o nesocotească, fără ca prin aceasta să-și nege Însăși natura sa.” Așadar, există, În ordinea rațională, o Societate necesară a Statelor, constituită din obligația reciprocă de recunoaștere și coordonare. „Există, de asemenea, În ordinea istorică sau empirică o convingere general răspândită a acestei necesități, cu alte cuvinte un sens mai mult sau mai puțin obscur, dar Întotdeauna adânc, al obligativității coordonării internaționale. Această convingere juridică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne pune zi de zi pe tavă noi dovezi că așa este. Gândurile noastre influențează decisiv starea noastră de sănătate. Deci, schimbând mentalitatea vom putea schimba traiectoria în viață. Important este să înțelegem cât mai bine uimitoarea legătură de determinare reciprocă dintre gândurile noastre și starea de sănătate, în acest sens este nevoie să facem pașii necesari pentru a ne fi mai bine din toate punctele de vedere și a ne regăsi echilibrul interior. O comutare totală a drumului vieții nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Întrupare prin VirtualEve, În timp ce dreapta Înmănușată articula un „cioc! cioc!“ suav pe ușa care-mi apăruse În față. Enter! Încăperea respira tinerețe și morală. Mobilierul, o minune Într-un Art Déco Întârziat, mixat cu un rustic stăpânit, Îmbia la cunoaștere reciprocă și la schimb fertil de idei. O privire furișă aruncată spre cartea uitată pe așternutul roz mi-a dezvăluit titlul: De ce iubim femeile, roman introspectiv de mare succes la acele vremuri. Apoi, perdeaua de un verde-aprins s-a dat la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sunt cercuri. De fapt, sunt elipse. Nu sînt chiar simetrice, dar sunt foarte aproape de a fi cercuri. Întrebarea este: de ce sunt ele foarte aproape de a fi cercuri? De ce oare sunt aproape simetrice? Din cauza unui îndelungat și complicat efect de fricțiuni reciproce - o noțiune foarte complexă. Este posibil ca natura în sinea ei să fie absolut asimetrică în aceste privințe, dar să ajungă să arate aproximativ simetric din cauza complexității realității, și astfel elipsele să arate aproape ca niște cercuri. Este și asta
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
să-i spun lui Brejnev că am o insulă În Pacific... NIXON: (mirat) - Cum adică, Brejnev nu știe? CEAUȘESCU: - Bineînțeles că nu. Dacă ar fi știut, Armata Roșie ar fi fost de multă vreme acolo. Degeaba lupt eu pentru respectul reciproc al independenței și suveranității? NIXON: - Nici să nu-i spui! Te rog din tot sufletul. Îți dau clauza națiunii celei mai favorizate și aranjez pentru un Împrumut la FMI. Pe de altă parte... (scurtă ezitare) Știu că-ți dorești foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Cercului, căruia Îi dăruia pe furiș mici sume de bani, sperînd fără nici un temei că În acest fel l-ar ajuta să meargă. Însă, dincolo de toate neajunsurile sale, Cercul Ascultătorilor Fideli dezvoltase, În timp, o formă de solidaritate și compasiune reciprocă printre membrii săi, ceva foarte asemănător afecțiunii, cu diferența că, În afara cadrului organizat al ședințelor, acest sentiment se evapora ca prin farmec. Dacă, să presupunem, doamna Delilah ar fi zărit pe stradă căruțul de infirm În care se afla favoritul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se referise Gerald Ford. Noi stăteam de o parte, iar americanii de cealaltă parte - și ne uitam cu atenție unii la alții, dar niciunul nu știa ce meșterea celălalt pe la spate. Ceea ce nu ne Împiedica să colaborăm, pe baza avantajului reciproc. CÎnd au aflat de existența proiectului de creare a omului nou, cu o conștiință superioară omului obișnuit, au insistat și au făcut chiar presiuni să aibă acces la rezultatele cercetărilor noastre, dar noi am rezistat presiunilor, pînă cînd trădătorul Pacepa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
probabil de la același magazin, semănau perfect Între ele, Împodobite fiind cu panglici albe de hîrtie cartonată pe care, printr-o regretabilă coincidență, era scris, cu același tuș negru, același text: Regrete eterne. Sicriul, pus la dispoziție de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), al cărei membru cotizant doamna Agneta fusese În ultimii cinci ani, era de asemenea simplu și auster. Celelalte lucruri, necesare În astfel de situații, fuseseră ori găsite prin casă, ori cumpărate cu banii găsiți În casă. Un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Nu ești genul de femeie care să-și piardă timpul. Și eu tremuram și, în chip irațional și aproape cu exasperare, simțeam că doar o barieră subțire și fragilă stă în calea torentului care ne-ar fi împins spre capitulare reciprocă. Numai de-aș găsi gestul care să rupă acea barieră. — Întoarce-te în realitate, spuse ea. Întoarce-te la soția ta, la Antonia. Nu am nimic pentru tine. Căsnicia mea cu Antonia e sfârșită, am spus. Palmer are dreptate. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
imprimat o mișcare de du-te-vino și ți-a curs apoi sămânță din ea. Și-atunci, Jake, ce mare lucru ai făcut? Cât a durat totul, ca să trebuiască să-nduri blestemele cu care te-mproașcă - ca să-nduri povara vinovăției, a acuzațiilor reciproce, sila de propria-ți făptură! Tăticule, de ce trebuie să le tratăm pe femei cu atâta considerație dublată de un sentiment de vinovăție, tu și cu mine - când, de fapt, nu trebuie! Nu avem voie! Noi ar trebui să stabilim regulile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de viitor, ei bine, e treaba ei - n-are încotro! Nu e cazul, desigur, și nu-i o scuză pentru nimeni să mă amenințe cu sinuciderea numai pentru că sunt suficient de înțelept ca să-mi dau seama câte necazuri și reproșuri reciproce se întrezăresc la orizont... Scumpo, te rog, nu mai urla așa, o să mai creadă cineva că te-am luat la gâtuit. Ah, scumpo (mă aud pledând anul trecut, anul ăsta, în toți anii!), ai să-ți revii, zău, pe bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]