7,241 matches
-
comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit acestui principiu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1) locul geometric al valorii nu este doar individul ca atare, ci, mai degrab(, individul social și chiar comunitatea sau societatea al c(rei membru este; 2) trebuie subliniat( importan(a unor valori ce au fost neglijate de filosofiile individualiste: reciprocitate, (ncredere, solidaritate, tradi(ie etc. În fine, a treia teză este una metodologic(: modalitatea de a elabora etici (( principii politice nu este aceea a deducerii (( aplic(rii unor principii fundamentale universal valabile, ci trebuie interpretate (( rafinate ca valori care sunt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
absența sentimentului obligațiilor reciproce. La rândul lui, cuvântul comunitate a fost parte a limbii engleze cel puțin începând cu secolul al XIV-lea, referindu-se de atunci la un sens al identității comune și împărtășite a oamenilor, și sentimentele de reciprocitate și apartenență. Spre deosebire de individualism, comunitatea pare a nu fi folosită cu conotații nefavorabile, în pofida faptului că oamenii părăsesc comunități particulare incluzând mici orașe, mânăstiri și secte religioase deoarece sunt prea restrictive și parohiale. Peter Kivisto (1988) arată că este în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
autoritate, muncă, timp, moralitate etc. Termenul german gemeinschaft are conotația de unitate morală, înrădăcinare, intimitate și rudenie. Deși uzual tradus prin "comunitate", el se referă în realitate la un tip de comunitate, unul care realizează în întregime valorile istoricității și reciprocității, făcând aceasta chiar la un cost considerabil raportat la mobilitatea și autonomia personală" (Selznick, 1992: 365). La Tönnies, lumea socială este creată de intenționalitățile oamenilor acționând în concert cu alții. Suportul acestor acțiuni este reprezentat de două tipuri de voință
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
decât clipa experienței pure. Conștiința sa imediată nu este Încetinită de nici o formalizare sau grijă de a-și precupeți viața! A considera budo fără a-l situa În cadrul societății de clan Înseamnă compromiterea Înțelegerii unui element relațional esențial, ce organizează reciprocitatea angajamentului dintre războinic și stăpânul său. Samuraiul se poate dedica trup și suflet artei sale, pentru că daymyo asigură responsabilitatea definirii șefului și a menținerii intereselor casei pe care o reprezintă. Cazul lui Musashi, autorul tratatului Gorin-no-sho, este particular, fiindcă, În calitate de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de experiențe și reflecții, de interpretări și sugestii rezolutive, de opinii și convingeri, de impresii și atitudini, pe interacțiunile sociale care se stabilesc În interiorul clasei de elevi ori al microgrupurilor sau Între perechi. Este vorba de schimburi și influențe de reciprocitate care, În cele din urmă, se structurează prin procesarea În comun (prin implicarea membrilor grupului), prin elaborarea Împreună a unor noi achiziții Împărtășite În comun (constructivismul social). Este vorba, În același timp, de participarea fiecăruia la un exercițiu al interactivității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor personaje, lucruri etc.); iau atitudine, Își asumă răspunderi, propun alternative, iau decizii pe baza unei strategii proprii fiecărui jucător (plan de joc, de acțiune) etc. Interpretarea de roluri Îi obligă să intre Într-o rețea de relații interpersonale, de reciprocitate, În sensul că jocul (reacția) fiecăruia depinde de comportamentul celorlalți. De fiecare dată, interpretarea solicită „titularului de roluri” anumite comportamente efective, specifice, În funcție de cunoștințele de referință, de Înțelegerea obligațiilor și a drepturilor care intervin Între cei care iau parte, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
schimburilor legale. Aceste schimburi nu sunt întărite de contracte protejate prin lege, pe de o parte, iar descoperirea lor poate duce la sancțiuni aspre pentru părțile implicate din partea instituțiilor represive, pe de altă parte. Doar relațiile bazate pe încredere puternică, reciprocitate verificată și norme ce prevăd sancționarea celor care încalcă termenii înțelegerilor pot reduce în mod semnificativ riscurile pe care le incumbă actele corupte. Prin urmare, este nevoie de un capital social puternic pentru ca schimburile corupte să fie inițiate. Este vorba
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În practica de zi cu zi, și anume: a) principiul umanitar - orice ființă umană, fără distincție de vârstă, sex, rasă, culoare, abilități fizice și mentale, limbă, religie, convingeri politice, naționalitate sau origine, posedă o demnitate inalienabilă, și irevocabilă; b) principiul reciprocității - fiecare, În relația cu celălalt, trebuie să se bucure de respect reciproc, responsabilitate, solidaritate, corectitudine și toleranță; c) respectul pentru natură - protecția mediului, sănătatea publică și securitatea la locul de muncă; d) Încrederea - transparență și onestitate În derularea proceselor și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
relație, de același tip, între simplul autor al unei acțiuni oarecare și omul care, în general, prin replica sa la acțiunea celui dintâi, se pregătește să instituie dreptatea. La începutul dezbaterii în jurul dreptății, când dreptatea este definită deocamdată doar ca reciprocitate („să spui adevărul și să dai înapoi ceea ce ai primit”), Platon găsește un contraargument la această teorie lansată de Cephalos. În fond, această definiție presupune că nici unul dintre cei doi parteneri ai actului just nu „stăpânesc” adevărul în numele celuilalt, ci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
găsește un contraargument la această teorie lansată de Cephalos. În fond, această definiție presupune că nici unul dintre cei doi parteneri ai actului just nu „stăpânesc” adevărul în numele celuilalt, ci se rezumă la simplul lui enunț și la confirmarea absolută a reciprocității. Dar contraargumentul invocă un exemplu în care unul dintre parteneri este nevoit să asume adevărul celuilalt, să decidă în numele lui, să preia asupra lui povara responsabilității individuale a celuilalt: ce se petrece, de pildă - se întreabă Platon - când armele împrumutate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trebuia să fie perfect reciprocă, și cum aceasta nu era posibil pe linia inegalităților de accident, avea să satisfacă posibilitatea pe linia egalității de substanță - raportarea la adevăr. Chestiunea aceasta ține de începutul platonismului, de Lysis mai cu seamă, unde reciprocitatea și dezinteresul definesc esențial prietenia. Căci tema centrală a dialogului este: cineva iubește, ține la cineva; care, atunci, dintre cei doi e prietenul celuilalt? Lysis lui Hippothales, sau invers? Și Socrate îi spune lui Lysis că toți îi vor fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
însă una fenomenologică, deși aceasta se constituie ca parte. De o reducție erotică este vorba. Într-o asemenea reducție se iubește în avans (iar avansul înseamnă „faptul de a iubi primul”). Și când iubești primul, adică anticipat, o faci fără reciprocitate. Invers iubește Don Juan, el iubește „puțin și slab, fiindcă avansul său e provizoriu și anulat: o dată ce celălalt se recunoaște sedus, cel ce iubește nu-l mai iubește în avans și în pierdere, ci calculat și în schimbul reciprocității”. Reducția, acolo
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
faci fără reciprocitate. Invers iubește Don Juan, el iubește „puțin și slab, fiindcă avansul său e provizoriu și anulat: o dată ce celălalt se recunoaște sedus, cel ce iubește nu-l mai iubește în avans și în pierdere, ci calculat și în schimbul reciprocității”. Reducția, acolo unde vreau să ajung, se însoțește cu Socrate; seducția, cu Alcibiade, cu precizarea că dacă Socrate rezistă ambilor termeni (și redus și sedus), Alcibiade nu rezistă niciunuia. Alcibiade e imun reducției erotice așa cum o vede Marion. Poate suporta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și alta erotice, sunt de acord în faptul că pun în lucrare același avans, aceeași anticipare - eu iubesc cel dintâi, fără nici o altă rațiune decât cel pe care risc să-l iubesc, fără să aștept răspunsul său, fără să presupun reciprocitatea, fără măcar să-l cunosc. Și una și alta procedează prin anticipare... Divergența lor începe însă tocmai în privința modului acestui avans. Într-adevăr, în seducție (s.m.) avansul rămâne provizoriu și sfârșește prin a se anula, fiindcă, odată celălalt sedus (condus să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acestui avans. Într-adevăr, în seducție (s.m.) avansul rămâne provizoriu și sfârșește prin a se anula, fiindcă, odată celălalt sedus (condus să mărturisească acest lucru), nu voi mai iubi nici în ascuns, nici în pierdere, ci cu întoarcere, în deplină reciprocitate: voi fi făcut pur și simplu un avans în iubire, care-mi va fi rambursat cu dobândă. Cum celălalt va sfârși inevitabil prin a-mi întoarce iubirea cu care-l voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile și pot fi schimbate pe considerente raționale, vizând utilitatea lor generală. Stadiul 6 Ă al moralității principiilor individuale de conduită. Se cristalizează propriul sistem de valori morale, prin semnificațiile personale acordate conceptelor de justiție, reciprocitate, egalitate, demnitate. Orientarea în universul normelor și valorilor morale se face după propria ierarhizare a acestora și pentru a evita autocondamnarea. Judecata de sine este percepută ca fiind mai puternică decât aceea care vine din exterior. Trebuie subliniat că modelul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
câteva principii au făcut epocă: emiterea determină recepția; mesajul circulă de la un pol preponderent activ (profesorul Ă în cazul comunicării didactice) spre un receptor pasiv; desfășurarea lanțului comunicativ are direcție liniară, etapele prezente le condiționează automat pe cele viitoare, fără reciprocitate; dacă în codare și decodare Ă a se citi repertoriul educatorului și cel al educatului Ă se folosește aceeași cheie lingvistică, mesajul își atinge ținta etc. Tendința actuală este orientată mai ales asupra cercetării comunicării orale, mult timp neglijată din cauza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că ele reclamă un comportament care, deși este benefic din punct de vedere social, pare a fi contrar intereselor indivizilor considerați în sine. Ca și convențiile, regulile morale apar spontan într-un proces de interacțiune reglat de o mână invizibilă. Reciprocitatea este un concept foarte relevant aici. Este o mare deosebire între situația prezentă în comunități, bazate pe legături personale, și cea a colectivităților foarte numeroase, în care mecanismul reciprocității funcționează mai puțin, în sensul că nu are caracterul obligatoriu existent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
spontan într-un proces de interacțiune reglat de o mână invizibilă. Reciprocitatea este un concept foarte relevant aici. Este o mare deosebire între situația prezentă în comunități, bazate pe legături personale, și cea a colectivităților foarte numeroase, în care mecanismul reciprocității funcționează mai puțin, în sensul că nu are caracterul obligatoriu existent în cazul comunităților. Dimensiunea grupului oferă mai multe sau mai puține posibilități de sustragere. Cu cât grupul este mai mare, iar posibilitățile sunt mai multe, cu atât comportamentul moral
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este marcat de momentul în care actorii implicați în proces se întâlnesc și stabilesc regulile pentru desfășurarea acțiunilor viitoare. După lansarea p., la un moment considerat oportun, este necesară dezvoltarea unei relații strânse între actorii implicați și rolurile acestora. Încrederea, reciprocitatea și cooperarea reprezintă un capital specific pentru acțiunile de p.. Actorii își asumă rolurile specifice și mobilizează resurse pentru îndeplinirea obiectivului respectiv. Dacă actorii nu reușesc să mobilizeze și să distribuie focalizat resursele în cadrul proiectului, există șanse foarte mari ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistemelor de asigurări sociale, contribuția este obligatorie pentru toți cei ce au venituri din muncă. Ele au la bază principiul solidarității sociale în fața riscurilor. Solidaritatea socială este definită ca o formă de interdependență, ce nu se reduce la o simplă reciprocitate bazată pe interesele imediate ale indivizilor. Aceasta, în funcție de expresia concretă pe care o dobândește, poate fi intrasau intergenerațională și s-a constituit, din punct de vedere istoric, ca reacție la riscurile și incertitudinile asociate economiilor moderne. Extinderea și generalizarea riscurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comune. Iar coaliția declanșată de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington este una împotriva unui fenomen internațional - terorismul -, care amenință securitatea întregului sistem internațional, nu a unui stat anume. Al cincilea element al definiției alianței este reciprocitatea - nu este un element obligatoriu, întrucât nu toate alianțele îl au la bază, însă marea majoritate îl are în centru, fiind considerat un mijloc de a crește beneficiile alianței. Acest principiu al reciprocității dă consistență și coerență mai mare unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Al cincilea element al definiției alianței este reciprocitatea - nu este un element obligatoriu, întrucât nu toate alianțele îl au la bază, însă marea majoritate îl are în centru, fiind considerat un mijloc de a crește beneficiile alianței. Acest principiu al reciprocității dă consistență și coerență mai mare unui alianțe, bazându-se pe o condiționare fundamentală a beneficiilor alianței respective. Alături de caracterul formal al alianței, principiul reciprocității conferă și o obligativitate legală și morală a respectării angajamentului asumat prin alianță. Un al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]