673 matches
-
al semnelor iconice (cu excepția umbrelor și reflexelor în oglindă) și indiferența animalelor față de aceste simulacre" (D. Bougnoux, 1991:51). Semnele se constituie ca metonimie a persoanei (personajului), contribuind la configurarea și stabilizarea identității. Pe termen scurt, identitatea fizică este ușor recognoscibilă (cineva care intră, iese și reintră în aceeași sală în interval de o jumătate de oră); în schimb se insinuează dubii, ezitări cînd confruntăm o percepție recentă (recunoașterea agresorului dintr-o mulțime de suspecți) cu o amintire incertă, pentru că traumatizantă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avea o fată deosebită, "că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mod liniar a paginilor de text, începând întotdeauna din colțul din stânga sus; generația net are alte obiceiuri: "Ei încorporează simbolurile și iconițele de pe ecran în procesul de căutare a informației. Ei au ajuns să cunoască înțelesul unei multitudini de iconițe, recognoscibile în diferite medii virtuale, toate acestea spunându-le rapid unde să meargă. Au învățat faptul că iconițele și simbolurile au valoare informațională și sunt funcționale în procesarea informației, iar culorile adaugă o valoare similară". (Veen/Vrakking, 2011, p. 64) Liniștea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul de SEME recognoscibile într-un anumit cuvînt sau morfem (Pottier). 2. O accepție particulară a unui anumit cuvînt (Greimas). Cuvîntul cavaler, de exemplu, aduce la un loc mai multe sememe, întrucît înseamnă "nobil", "posesor al unei decorații", "tînăr necăsătorit". ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
l-a reprezentat o anecdotă despre alaiul carnavalesc al Crailor de Curtea-Veche, că topos-ul acțiunii îl reprezintă un București care este și al lui Kir Ianulea dar nu s-a comentat suficient un posibil model al lui Gore Pirgu, recognoscibil în portretul pe care Caragiale îl realizase lui C. A. Rosetti (Epoca, 1897): "Un om care a exercitat în adevăr o puternică înrîurire în vremea lui a fost C. A. Rosetti. Ca toți oamenii de felul acesta, el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
explicite și îndrăznețe, pentru epocă, implicații politice. Tocmai abordarea unor asemenea aspecte, ca și denunțarea lor cu vervă caustică au stârnit interesul publicului. Dramele personajelor, nu o dată victime ale regimului comunist, ca și specimenele din fauna morală a vremii erau recognoscibile, de aici succesul cărții. SCRIERI: Pretexte critice, București, 1973; Caruselul, București, 1974; Ipostaze ale prozei, București, 1977; Prețul singurătății, București, 1981; Vară vrăjmașă, București, 1985; Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001. Ediții: Hortensia Papadat-Bengescu, Teatru, pref. edit., București, 1965, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
luxul, petrecerea timpului liber și notorietatea constituie regulile de aur93. Parizienii se caracterizează prin singularitate existențiala. Există, cu certitudine, un univers parizian o lume coerentă, cu o ideologie, o metafizica și cu strategii de acțiune specifice fiecărui domeniu, toate fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare". Această formulă antinomică are șanse recognoscibile doar în planul particularului. Kant afirmă: "Deoarece admitem că omul este scopul creației numai ca ființă morală, avem în primul rând un motiv sau cel puțin condiția principală ca să considerăm că lumea este un întreg, care subzistă în virtutea scopurilor, un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a-și delimita un fel de "loc natural"; omul este mai degrabă un mod existențial (unitate de existență) care face din muncă mijlocul schimbării ordinii naturale. Fenomenul umanizării "intrate mai adânc în natură", despre care vorbea C. Rădulescu-Motru, este recognoscibil ca o consecință a extinderii finalității asupra naturii. Această operație schimbă principiul de ordine al existenței ca totalitate. Nu este vorba numai despre o reordonare "rațională" a lumii, așa cum aflăm la Kant, de exemplu, ci despre o transformare reală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale, ci, de asemenea, condiționări naturale, dispozițiile care fac posibil exercițiul muncii, fie în cadre date, fie în unele ce impun un nou fel al muncii. Omul are rosturi existențiale recognoscibile numai prin raportare la existență ca totalitate; el apare ca un mod de a fi, nu ca o simplă existență printre altele. Aici avem temeiul unei idei cu rol de concluzie în lucrare: modelul de reconstrucție antropologică la care participă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1989), ori prin specializare îngustă sau prin orientare cultural-ideologică iliberală - programatică sau inerțială. Poate, pur și simplu, cultura noastră e încă prea mică, prea izolată, prea dominată de literatură și raporturi personale pentru a se structura potrivit unor axe ideologice recognoscibile, susținute sistematic. Poate că, prin apariția a numeroase - prea numeroase? - periodice, fragmentarea și improvizația, endemice în sistemul nostru mediatic, au devenit și statistic inevitabile: dacă toată lumea scrie și publică, eventual la mai multe periodice în același timp, eventual trecând abrupt
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
clipe de tăcere, lumea bună începe să-l aplaude. Nebunul aplaudă și el. Doctorul, decupat parcă din Oul de șarpe al lui Bergman, un film despre zorii nazismului, dă replici făcând cu ochiul : „Nu atmosferele contează, ci compoziția aerului” (sunt recognoscibile și alte „citate” vizuale din Fellini, Tarkovski, Wajda, Visconti etc.). Nebunii deținuți aplaudă atletic la comandă, ocupând strada, o ambulanță-dric albă, în care s-a pus un coșciug, dezvăluie pe ușile din spate semnul stilizat al unei acvile, care apăruse
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V. Wertsch (2004, p. 72) a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dată și prin caracteristicile de ordin individual), recunoscută/recreată de către spectator 79 prin fenomenul receptării și interpretării spectacolului de teatru (ipostază în care spectatorul, ca și cititorul unui text literar, poate interacționa diferit cu personajul dramatic/literar 80); entitate reperabilă/recognoscibilă în planul real, în realitatea obiectivă (atestată sau nu istoric de exemplu, personaje istorice, personaje contemporane etc.), sau subsumată planului imaginar (vezi, de exemplu, personajele feeriei), în condițiile în care, în general, "un personaj este reprezentabil și teatral într-un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
manifestările vizibile, verbale/nonverbale, ale atitudinii interlocutorului 58. De exemplu (după Albu, 2008, pp. 163-164; Coman, 2008, pp. 112-113; Pânișoară, 2004, pp. 126-127; Marinescu, 2003, p. 39; Ezechil, 2002, p. 59; Șoitu, 2001, pp. 160-162 etc.): * ascultătorul activ 59 este recognoscibil printr-un comportament verbal de tipul: Poți repeta, te rog?; Ce înțelegi prin...?; Înțeleg ce vrei să spui... etc., dar și prin manifestări nonverbale de tipul: zâmbet încurajator, privire către locutor, capul aplecat înainte etc.; * ascultătorul pasiv este cel care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
epic cu tentă suprarealistă. În Ecran (1985) se păstrează formula poemului mai lung, epico-biografic cu inflexiuni livrești (Gauguin la Ermitaj) sau se revine, alternativ, la o expresie mai concentrată, în versuri care trădează filiera unui expresionism minor (Drum prin recoltă), recognoscibil, de asemenea, în pictură. Proza semnată de S., în special romanul Castelul de apă (1972), reluat și amplificat în Oblic peste lume (1979) și Viața prin hublou (1986), ambele scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a structurilor dilatate printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a elementelor lor componente, cuvintele compuse se diferențiază (după Zugun, 2000, pp. 132-133) în următoarele subclase: * cuvinte compuse analizabile (cu toate componentele recognoscibile): Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, binemeritat, de la, înspre etc.; * cuvinte compuse semianalizabile (cu o singură componentă ușor de reperat): cineva (< cine vrea), undeva (< unde vrea) etc.; * cuvinte compuse neanalizabile (ale căror componente nu sunt identificabile, în limba română actuală, de către vorbitorul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
debutează atunci când încep să fie recunoscute drepturile civile și politice aflate la baza oricărei ordini democratice. Ea poate fi considerată încheiată atunci când devine evidentă direcția luată și când este clară posibilitatea concretă de instaurare a unei democrații. Această realitate este recognoscibilă odată cu primele alegeri libere, competitive și corecte, ținute în țară; uneori, însă, chiar înaintea alegerilor, poate fi evidentă schimbarea democratică. Figura 4.2 Modalitatea tranziției democratice Continuitate/ discontinuitate Actori Reguli Instituții Participare: scazută → ridicată Violență: scăzută → ridicată Durată: scurtă → lungă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Grupului celor Zece v-a influențat scrierile? H.A. Participanții erau departe de a fi niște imbecili. În consecință, chiar cînd au existat influențe și a fost cazul erau întotdeauna influențe digerate, metabolizate, transformate și care apăreau astfel încît uneori erau recognoscibile, alteori nu. Semnele influențelor evidente erau vi-zibile în ultimii ani, cînd multe ședințe erau dedicate discutării manuscriselor pentru viitoarele cărți ale membrilor grupului. Era interesant, o dată sau de două ori, devenea plictisitor la sfîrșit, căci recunoșteam în aceste manuscrise ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și complementară locuită de scriitoare, ajungând prin cititori și în exteriorul social al peisajului cultural românesc. Știm ce poate însemna asta, aici, pe Bahlui și pe Dâmbovița, unde influența franceză despre care vorbea odinioară un ilustru înaintaș, a lăsat tipare recognoscibile și în larghețea piețelor ieșene populate cu palate occidentalizante de la sfârșitul sec. al XIX-lea, și în senzația de déja-vu din zona Arcului de Triumf de pe Dâmbovița. "Le Petit Paris" rămâne însă o formă mimetică, pe când eseurile Simonei Modreanu creează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stereotipurile etnice ale celor doi versanți se împle tesc pentru a contribui la edificarea unei lumi singulare, autonome, reprezentativă pentru un no man's land și o no man's langue care dobîndesc existență și își afirmă statutul diferit, dar recognoscibil. Iată, într-un rezumat în același timp ironic și tandru, care spune multe despre mentalitatea și realitatea romînească contemporane, cîteva din cele 19 motive identificate de Marius Daniel Popescu pentru a rămîne în "țara de dincolo", cum îi spune el
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
personalizată, mama care apără/veghează somnul copilului, îndrăgostita care își descoperă vârsta. Romanele semnate de G.-M. impun în primul rând prin darul povestirii, firească, adesea captivantă. Scriitoarea imaginează situații foarte aproape de realitate, creează realist-mimetic un fundal al cotidianului lesne recognoscibil, pe care proiectează mici drame sentimentale care mobilizează atenția unui cititor nepretențios, obosit ori mai degrabă indiferent față de prea numeroasele complicații moderne ale narativității. Condiția femeii, în toate ipostazele - adolescentă, matură, prea matură, îndrăgostită, înșelată, dezamăgită, resemnată, în curs de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
sine: "25 dec. 1935. Ziua 1 Crăciun. Nimeni (afară de Monica în treacăt). De la 8 dim. 12 noaptea, singur. Nu ies deloc. Citesc Firu'n patru excelent stil. Reiau cu pasiune Diana". 43 După Peter Brooks, structura melodramei are câțiva topoi recognoscibili: spațiul închis, în care pătrunde un personaj negativ sub masca prieteniei sau a curteniei; sărbătoarea întreruptă de intervenția personajului negativ; triumful temporar al răului; salvarea/fuga pe muchie de cuțit; căutarea; legământul tăcerii; termenele-limită inexorabile (moira din tragedie); recunoașterea erorii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]