3,091 matches
-
din punct de vedere estetic și mai „ordonat” din punct de vedere funcțional. Fiecărei zone Îi corespunde o singură activitate sau o serie de activități foarte apropiate: munca În cartierul de afaceri, viața de familie În cel rezidențial, cumpărăturile și recreerea În cel comercial. Din punct de vedere administrativ, această separare funcțională minimizează riscul de a avea mulțimi dezordonate și impune populației o uniformitate de mișcare și conduită pe care numai planificarea fizică o poate Încuraja. O dată Înrădăcinată dorința de urbanism
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un anumit număr de metri pătrați de locuință sau de acri de teren cultivabil, de litri de apă potabilă, de unități de transport, de kilograme de hrană, de metri cubi de aer curat și de metri pătrați de spațiu de recreere. Cetățenii standardizați aveau necesități uniforme și erau chiar interșanjabili. Ceea ce este surprinzător, desigur, este că, În cadrul acțiunii de planificare, ei - ca și „cetățenii nemarcați” din teoria liberală - nu au gen, preferințe, trecut, valori, opinii sau idei originale, tradiții sau personalități
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulțime de activități interdependente, ce nu pot fi reduse la o descriere atât de sumară. Chiar și ceva atât de unifuncțional În aparență cum este drumul de la punctul A la punctul B poate funcționa, În același timp, ca loc de recreere, de socializare, de diversiuni interesante și de admirare a peisajului cuprins Între cele două puncte. Pentru orice astfel de loc, este bine să ne imaginăm două hărți de activitate. În cazul unui cartier urban planificat, prima dintre ele ar reprezenta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În Lawrence J. Vale, Architecture, Power, and National Identiy, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 125. Holston, The Modernist City, pp. 113-119. Ibid., p. 115. Comparați această tradiție cu intenția lui Le Corbusier, care scria: „Cafenelele și locurile de recreere nu vor mai fi ciupercile care erodează trotuarele Parisului. Trebuie să ucidem strada” (Towards a New Architecture, traducere de Frederick Etchells, Praeger, New York, 1959, pp. 56-59). Vezi analiza interesantă pe care o face Holston În The Modernist City, pp. 119-136
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
magazin de dulciuri În cursul unei singure dimineți și susține că multe dintre acestea Îi permit comerciantului să Își mențină clientela. Ibid., p. 56 (sublinierea aparține autorului). Ibid., p. 84-88. Jacobs citează un raport de urbanism regional din 1928 cu privire la recreere, raport În care se menționa că numai un sfert din populația cu vârste cuprinse Între cinci și cincisprezece ani folosește efectiv locurile de joacă special amenajate, acestora fiindu-le preferate străzile orașului, „pline de viață și de aventură”. În locuințele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
guvernamentale. Din aceste clădiri se pot intercepta numeroase apeluri telefonice la distanță, ca și din alte clădiri oficiale ale Rusiei din Statele Unite (consulate și reprezentanțe comerciale din New York, Washington și San Francisco; misiunea ONU din New York; facilitățile rezidențiale și de recreere din New York City, Long Island și de pe coasta estică din Maryland). Pe lângă faptul că oficialii guvernamentali folosesc telefoane nesigure, posibile ținte ale culegerii de informații prin astfel de mijloace pot fi și diverse companii de tehnologii avansate, comercianți de bunuri
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să luăm o decizie Relații sexuale .... .... Îmi vine greu să vorbesc cu partenerul meu despre sex .... .... Partenerul meu este prea mult interesat în sex .... .... Partenerul meu nu este interesat de dorințele mele sexuale .... .... Nu avem relații sexuale satisfăcătoare Activități de recreere și timp liber .... .... Nu petrecem atât timp liber cât am dori împreună .... .... Nu ne plac același activități recreative .... .... Partenerul meu petrece prea mult timp liber separat de mine În partea stângă a propozițiilor, evaluați frecvența cu care apar în relația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să conducă umanitatea la o conștiință globală, mai potrivită unei societăți interconectate și globalizate. În visul european au prioritate relațiile comunitare În raport cu autonomia individuală, diversitatea culturală În raport cu asimilarea, calitatea vieții față de acumularea de bogăție, dezvoltarea durabilă În raport cu dezvoltarea materială nelimitată, recreerea față de munca necontenită, drepturile umane universale și drepturile naturii În raport cu dreptul la proprietate și cooperarea la nivel global față de exercițiul unilateral al puterii. Visul european este la intersecția dintre postmodernitate și epoca globală În formare, este o punte de legătură
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpul liber salariul ca măsură a nivelului de trai, americanii sunt cu 29% mai bogați decât europenii 54. Dar dacă luăm ca măsură a calitatea vieții, europeanul mediu poate dedica de la patru la zece săptămâni pe an mai mult timp recreerii 55. Întrebarea este atunci, dacă un venit cu 29% mai mare cumpără mai multă plăcere și fericire - cel puțin atâta cât să justifice renunțarea la două-trei luni de timp liber În plus În fiecare an? Soției mele Îi place să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la război. Erau necesare standarde pentru a reglementa orice, de la calitatea mâncării și a medicamentelor, până la calitatea mediului Înconjurător. Chiar reproducerea culturii Însăși nu putea fi lăsată la voia Întâmplării sau capriciilor comunităților locale. Trebuiau construite muzee și parcuri pentru recreere și distracție, trebuiau finanțate memoriale, iar datele istorice trebuiau recunoscute și comemorate. Lista este aproape fără sfârșit. Instituțiile politice medievale erau mult mai puțin precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de săptămână Într-un centru comercial, În timp ce europenii se plimbă pe poteci și drumuri de țară. Desigur, sunt și mulți americani care preferă să-și petreacă timpul liber În natură, cum de altfel există și mulți europeni care preferă comfortul recreerii urbane. Totuși, oricine petrece suficient timp atât În America, cât și În Europa știe foarte bine că europenii au o mare afinitate pentru ieșirile la țară. Aproape toate persoanele, din mediul profesonal și de afaceri, pe care le cunosc În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce În ce mai izolați. După cum arată o anchetă condusă de Kaiser Family Foundation și intitulată „Tinerii și media În noul mileniu”, copiii americani petrec În medie cinci ore și jumătate pe zi, șapte zile pe săptămână, interacționând cu diverse medii electronice pentru recreere. Tinerii peste opt ani petrec chiar mai mult timp liber cu televizorul, Internetul, jocurile video și alte medii, Însumând aproximativ șase ore și patruzeci și cinci de minute pe zi. Ce este și mai Îngrijorător, studiul a găsit că majoritatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a cărui inventivitate narativă, superior livrescă, amintește de Jorge Luis Borges și de Umberto Eco. A mai realizat versiuni la poeme de Dusan Govedarica și Risto Vasilevski, precum și o antologie de proză slovenă (2002). Pentru transpunerile sale, adevărate izbânzi în privința recreerii adecvate a tuturor palierelor lingvistice, de la cel cronicăresc la cel postmodern, a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2003). Traduceri: Slavko Vesnić, Maluri neguroase, București, 1983; Vacanță în sud. Nuvela sârbă contemporană
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
de educație fizică Educația fizică constituie o activitate cu un preponderent caracter practic specific care are la bază exercițiile fizice practicate de oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite. Asociația Americană pentru Sănătate, Educație Fizică și Recreere (A.A.H.R.E.R.) citată de Dragnea A. și colaboratorii (2006) afirmă că: „educația fizică este o parte integrantă a educației totale, care contribuie la dezvoltarea fiecărui individ prin intermediul mișcării umane.” Conform Legii nr. 69 - Legea Educației Fizice și Sportului, educația
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unei dezvoltări fizice generale multilaterală și armonioasă; 4. contribuie la dezvoltarea motricității generale a celor care îl practică; 5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale și în interdependență, „regimul” lor de manifestare în fotbal fiind diferit; 6. este un mijloc important de recreere și agrement. Valențele formative ale jocului de fotbal școlar Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2. Obiective compensatorii și de refacere; 3. Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Recreerea, sportul și cultura trebuie să facă parte din viața unei persoane cu handicap În aceeași măsură În care fac parte din viața unei persoane sănătoase. În acest sens, locurile de recreere și de practicare a sportului trebuie să fie accesibile
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
Recreerea, sportul și cultura trebuie să facă parte din viața unei persoane cu handicap În aceeași măsură În care fac parte din viața unei persoane sănătoase. În acest sens, locurile de recreere și de practicare a sportului trebuie să fie accesibile persoanelor cu handicap. Hotelurile, plajele, arenele sportive trebuie să fie construite În așa fel Încât să poată fi folosite și de persoanele cu deficiențe fizice. Personalul care lucrează În aceste instituții
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
dintre instituții și individ; îmbunătățirea condițiilor de locuit, a nivelului de trai și a condițiilor de muncă pentru membrii societății; facilitarea mijloacelor de transport, a comunicațiilor, a mijloacelor de comunicare în masă (mass-media); accesul liber al cetățenilor la cultură, odihnă, recreere. În a doua fază se va proceda la instituirea unor măsuri directe de protecție a stării de sănătate mintală, care succed faza anterior descrisă (de educație sanitară). În sensul acesta, se va efectua un control al populației comunității respective prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școlile-internate etc.; școlile, căminele de copii școlari, care pot constitui obiective de interes pentru acțiunea de igienă mintală privind următoarele aspecte: durata timpului de studiu, încărcarea programelor de învățământ, motivarea elevilor, relațiile profesori/educatori - elevi / familiile acestora, timpul liber, distracțiile, recreerea, activitățile culturale și sportive; supravegherea mijloacelor mass-media și a influenței acestora asupra sănătății mintale a populației: ziare, reviste, programe radio, TV, conferințe publice, adunări etc.; acest aspect este de o importanță deosebită, avându-se în vedere faptul că mijloacele mass-media
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stilul de muncă al individului; normarea corectă a timpului de activitate, în funcție de capacitățile psihofizice ale subiectului, ca durată, intensitate etc.; evitarea conflictelor, a stărilor de epuizare și a traumatismelor emoțional-afective; derularea activității în alternanță cu pauzele, activitățile distractive, perioadele de recreere, vacanțele etc.; depistarea precoce a factorilor nocivi, morbigenetici, cu valoare de suprasolicitare, care pot apărea în cursul desfășurării activității subiectului; pregătirea corectă a instruirii subiectului în vederea desfășurării unei activități; prevenirea apariției factorilor traumatizanți, printr-o pregătire prealabilă, în cazul schimbării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se bazează pe o serie de măsuri de protecție socială, de ordin psihoprofilactic, medico-psihiatric și psihosocial. Se urmărește plasarea și protejarea bătrânilor în mediul familial sau în instituții special organizate, ateliere protejate dacă este posibil, crearea unor condiții speciale de recreere etc. După Ch. Müller, măsurile de protecție socială care se impun sunt următoarele: măsuri de securitate socială; măsuri de ajutor social; acțiunea socială implicând o colaborare cu serviciile publice și antrenarea globală a societății. Recuperarea în pedopsihiatrie Deficiențele psihice ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fizice privează bolnavul de îndeplinirea unor activități fizice și fiziologice la parametri normali dar și de exercitarea atribuțiilor profesionale care pentru majoritatea poate reprezenta o sursă de satisfacție intrinsecă, pe lângă asigurarea mijloacelor de existență. Sunt de asemenea suprimate activitățile de recreere, pe o durată limitată sau pentru tot restul vieții. Multe din afecțiunile locomotorii necesită spitalizarea bolnavilor, părăsirea mediului habitual, a ambianței familiale, de fapt a microuniversului personal și înlocuirea lui, cu atmosfera gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
bună cunoaștere a copiilor de către părinți; observarea copiilor în activitatea de zi cu zi a grădiniței ; îmbunătățirea relațiilor dintre preșcolar și părinți; îmbunătățirea relațiilor educatoare-părinți, părinți-copii, copii-educatoare; însușirea unor aspecte teoretice privind educația copiilor (managementul conflictelor, activitatea de relaxare și recreere a copiilor, tipuri de recompense); implicarea directă a părinților în activitatea instructiv educativă (activități curente, jocuri, activități extracurriculare, manifestări cultural-artistice); creșterea interesului față de copii (criterii de apreciere a activității copiilor). Activitate permanentă: Consiliere pe teme educative legate de evoluția fiecărui
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
Joacă, cântec, veselie Odihna ne întărește. VARA E prima zi de vară. Zilele tot mai calde ne anunță că îndată sosește vacanța. Ce bucurie! După un an de luptă cu literele și cifrele, cu adunările și cu scăderile, odihna și recreerea zilelor de vacanță sunt mult așteptate. Ne vom juca toată ziua! Ne vom plimba împreună cu frații și surorile noastre, cu părinții sau bunicii noștri. Vom dormi mai mult, vom crește mai mari și ne vom reîntâlni la toamnă, în clasa
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]