947 matches
-
Regimentului 504 de infaterie parașutată de la Wijchen, germanii au încercat să atace podul dinspre capul lui nordic. Infanteriștii aliați au luat legătura cu Divizia 101 cerând ajutor. Divizia 101 s-a îndreptat spre Wijchen, i-a ajutat pe infanteriști să recucerească localitatea Edithbridge, iar germanii au trebuit să se retragă. Aliații au păstrat controlul podului Wijchen. Germanii, după mai multe atacuri eșuate, care le-a provocat pierderi importante, nu au mai declanșat noi atacuri de infanterie fără o pregătire corespunzătoare de
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
din punct de vedere numeric în proporție de 4:1. Trupele poloneze de la Driel, în ciuda faptului că nu au reușit să traverseze râul, au provocat o redistribuire a forțele germane. Germanii s-au temut ca polonezii să nu încerce să recucerească podul Arnhem și, mai mult chiar, că să nu izoleze Divizia a 10-a Panzer SS, care în acel moment ținea piept Diviziei blindate de gardă britanice. De aceea, germanii au retras 2.400 de oameni de la Oosterbeek, care au
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
traversare a râului. Pe celălalt mal au trecut 150 de parașutiști polonezi. Spre sud, mai multe atacuri germane date asupra Șoseaua 69 au fost respinse, dar porțiunea de drum cucerită de germani cu o zi mai înainte nu a fost recucerită de aliați până când în zonă nu au intervenit blindatele Diviziei blindate de gardă. Celelalte blindate ale Corpului al 30-lea au rămas blocate în continuare la câțiva kilometri sud de Arnhem. Germanii au atacat din nou Șoseaua 69 la sud
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
înaintat spre nord și vest. Au cucerit estuarul Scheldt în nord și au curățat malurile fluviului Meuse în vest. Printr-un atac neașteptat, aliații au cucerit capul de pod la vest de Meuse lângă Venlo. În februarie 1945, aliații au recucerit înălțimile Groesbeek, care fuseseră ocupate pentru prima oară de parașutiști în timpul Market Garden. În timpul Operațiunii Plunder, aliații au forțat cursul Rinului în martie. În acel moment însă, Înaltul comandament aliat adoptase deja strategia atacului pe un front larg, ordonând traversări
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
vreme exista doar la câțiva cărturari, poporul știind bine ce limbă „rumânească" vorbea, dar neavând ideia unirii într-un singur stat). Oricum, intervenția Poloniei și întoarcerea lui Sigismund Báthory pe tronul Transilvaniei au pus capăt încercării, și când Mihai a recucerit Transilvania a fost asasinat din ordinele generalului italian Gheorghe Basta. La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania au devenit părți ale Imperiului Austriac (Habsburgic), după înfrângerea turcilor care transformaseră peste 150 de ani Ungaria în pașalâc turcesc. Tot atunci apare
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
de către varegii aflați în serviciul lui Iaroslav. Iaroslav a repurtat o victorie asupra lui Sviatopolk în prima lor bătălie din 1016 și Sviatopolk a fost nevoit sa fugă în Polonia. Cu trupe noi furnizate de socrul său Boleslav, Sviatopolk a recucerit Kievul și l-a înpins pe Iaroslav înapoi în Novgorod. În 1019, victoria decisivă și râvnitul tron al Kievului i-au revenit lui Iaroslav. Una dintre primele sale acțiuni ca Mare Cneaz a fost răsplatirea locuitorilor Novgorodului care îl slujiseră
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
Niprului ce aveau capitala la Cernigiv. Mstislav a domnit în Cernicov până la moartea sa în 1036. În ceea ce privește politica externă, Iaroslav s-a bazat foarte mult pe alianțele sale scandinave încercând totodata să slăbească influența bizantină în Kiev. În 1030 a recucerit de la polonezi Ruthenia cea roșie, dar ulterior a încheiat o alianță regele Cazimir I al Poloniei, cu care de altfel și-a și căsătorit sora, Maria. În același an a construit o cetatea Yuriev, se pare după distrugerea în urma unui
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
dintre tancuri spre zona de sud a frontului, unde Înaltul Comandament German se aștepta la declanșarea următoarei ofensive majore sovietice. Operațiunea "Bagration", în combinație cu Operațiunea "Lvov-Sandomierz", lansată câteva săptămâni mai târziu în Ucraina, i-a permis Uniunii Sovietice să recucerească toate teritoriile care fuseseră pierdute la începutul războiului în această zonă a țării, să avanseze în Prusia Răsăriteană și să obțină controlul asupra Poloniei la est de Vistula. Această bătălie a fost descrisă ca un triumf al teoriei sovietice a
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
forță yorkistă. Turnul a fost avariat de artilerie, dar a capitulat doar după ce Henric al VI-lea a căzut prizonier în bătălia de la Northampton. Cu ajutorul lui Richard Neville, al XVI-lea Conte de Warwick (poreclit „făcătorul de regi”) Henric a recucerit tronul pentru scurtă vreme în 1470. Edward al IV-lea a revenit însă rapid și Henric al VI-lea a fost închis în Turnul Londrei, unde a fost probabil și omorât. În timpul războaielor, Turnul a fost fortificat pentru a rezista
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
stabilește o frontieră între Danelaw și Wessex, danezii rămân stăpâni în est și nord iar Alfred domnește la sud de această frontieră. Pactul a fost încălcat. În 878 i-a invins pe danezi în Bătălia de la Edington. În 886 a recucerit Londra. Alfred reorganizează armata de uscat și marina, justiția și educația. Înființează școli unde se poate învăța latina, engleza, călăria și vânătoarea cu șoimi. Din ordinul său se înceape o "Cronică anglo-saxonă" unde sunt notate anual principalele evenimente. El însuși
Alfred cel Mare () [Corola-website/Science/310787_a_312116]
-
și urmașul lui Seleucos al III-lea. A primit porecla „Regele cel Mare” (Megas Basileus) fiind unul dintre cei mai importanți regi din această dinastie în Siria antică. În anii 223-213 a consolidat imperiul, a înăbușit revolta din Mesopotamia, a recucerit o parte din Asia Mică, învingănd pe vărul și rivalul său Achaios. A inițiat un război încununat de succes contra Armeniei, Bactriei și Parthiei, și a incheiat o înțelegere cu India. Între anii 204-196 Antioh al III-lea a cucerit
Antiohie cel Mare () [Corola-website/Science/310786_a_312115]
-
din locuitorii acestui oraș erau români în secolul al XVIII-lea. În 1455 pe timpul lui Petru Aron, pirații moldoveni vor cuceri castelul construit aici de către frații Senarega, alipindu-l principatului Moldovei. Aceștia au încercat, în anii următori, fără succes, să recucerească acest castel. Orașul ce se va forma în jurul castelului era descris în sec. XVI-XVII de către diplomații polonezi ca fiind „cel mai mare târg al Moldovei” sau „cel mai mare târg moldovenesc”. Pentru o scurtă perioadă de timp, cetatea a fost
Oceac () [Corola-website/Science/309327_a_310656]
-
de Tony Michael nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, astfel că a intervenit rezilierea contractului, în conformitate cu prevederile statuate la art. XII din contractul de concesiune. În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb, a declarat că instituția pe care o conduce va întreprinde toate demersurile legale pentru desemnarea acestui spațiu drept arie naturală protejată, deoarece, spunea ea, „Zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Noi vrem să ne asigurăm că natura este repusă în drepturi, dar în același timp să reparăm și să protejăm, pentru ca acest loc să devină o destinație turistică a Bucureștiului și a României”. Încă un an mai târziu
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
arabă, "tawayf"); 1030 - începând cu acest an mai mulți „regi ai unor facțiuni” (reyes de Taifas; în arabă, "muluk al-tawayf") se războiesc între ei și nu ezită să se alieze cu creștinii; 1085 - fărâmițarea favorizeză înaintarea Reconquistei creștine; Toledo este recucerit de către aceștia; 1086 - almoravizii ajung în Spania; 1145 - almohazii ajung și ei în Spania; 1212 - creștinii îi înfrâng pe almohazi la Las Navas de Tolosa; 1236 - căderea Cordobei; 1248 - căderea Sevilliei; 1492 - căderea Granadei. Puternicul stat musulman creat în Spania
Al-Andalus () [Corola-website/Science/309447_a_310776]
-
războaie de zece ani, dovedindu-se cel mai mare împărat seleucid după Seleucus I Nicator. Trecând în India, acesta se împrietenește cu regele indian, Sophagasenus, de la care va primi elefanți de război și provizii pentru trupele sale. În vest, Antioch recucerește Siria-Coele de la Egipt, redându-i gloria pierdută Imperiului Seleucid. Încurajat de exilul generalului cartaginez Hannibal și de încheierea păcii cu Liga Etoliană, acesta pornește o invazie în Hellespont, creând din Imperiul Seleucid o putere în lumea greacă. O viitoare confruntare
Imperiul Seleucid () [Corola-website/Science/309464_a_310793]
-
mai multe formațiuni statale. Dar moștenitorul de drept al fostului imperiu a devenit Imperiul bizantin de Niceea, numit așa după numele noii sale capitale, Niceea. Orașul a servit drept capitală provizorie între 1204 și 1261, după care Constantinopolul a fost recucerit de bizantini, prin împăratul Mihail al VIII-lea Paleologos. Capitala Imperiului Bizantin a redevenit Constantinopolul, Niceea rămânând o capitală de provincie. Orașul se află într-un bazin fertil, la capătul estic al Lacului , delimitate pe categorii de dealuri la nord
İznik () [Corola-website/Science/309465_a_310794]
-
și nu s-au predat. Prezența lor a fost semanlată chiar și în deceniul al nouălea, în anii în care deja în statele baltice renăștea mișcarea națională pentru redobândirea prin mijloace pașnice a independenței. Cele trei republici baltice și-au recucerit independența în 1991. O motivație puternică pentru continuarea luptei „fraților pădurii” a fost speranța că neînțelegerile războiului rece dintre occident, (care nu a recunoscut niciodată oficial încorporarea statelor baltice în URSS), și Uniunea Sovietică ar fi putut degenera într-un
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
de Hobiceni-Uricani, este menționată într-un document datând din 1818, numele venind de la locuitorii a două sate, Hobița și Uric, situate la nord, dincolo de munți, în zona localității Pui. În toamna anului 1916, pe perioada Primului Război Mondial, orașul este pierdut și recucerit de trei ori de către armata română, în cinstea eroilor existând un monument pe vârful Tulișa. După unirea Transilvaniei cu România în 1918, numele orașului se schimbă în Uricani, iar în componența acestuia intră și satele vecine Câmpu lui Neag și
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
comanda cavaleriei. Acest lucru nu se întâmplă, Napoleon considerând că mareșalul l-a trădat și că deci nu mai poate avea încredere în el. Mareșalul Murat a fost capturat de trupele loiale regelui Bourbon al Neapolelui, în timp ce încerca să își recucerească regatul. Pe 13 octombrie 1815, mareșalul Murat a fost executat la Pizzo, în Calabria. Deși există un monument în memoria mareșalului la cimitirul parizian Père Lachaise, locul unde se află rămășițele lui Murat este necunoscut, cel mai probabil fiind că
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
greu de Angle, el face atunci o foarte bună impresie. În 2004, statutul de vedetă al lui John Cena se dezvoltă. El câștigă Campionatul Statelor Unite, detronându-l pe Big Show. Nu după mult timp, pierde titlul, dar la fel de repede îl recucerește. Peste o vreme Cena pierde din nou titlul în fața colegului de la WWE - Carlito. Se spune ca în acea perioadă Cena a fost înjunghiat în rinichi de unul din bodyguarzii lui Carlitos. Asta l-a făcut să stea pe tușă o
John Cena () [Corola-website/Science/306192_a_307521]
-
sfătuit pe cruciați să se alieze cu aceștia împotriva dușmanului selgiucid comun. Fatimizii, conduși în acea perioadă de califul al-Musta'li (deși puterea se afla de fapt în mâinile vizirului al-Afdal Shahanshah), pierduseră Ierusalimul în fața selgiucizilor în 1076, însă îl recuceriseră de la ortoqizi în 1098, când cruciații erau pe drum. La început, ei nu i-au considerat pe cruciați o amenințare, presupunând că erau trimiși de către bizantini, și că se vor mulțumi cu recucerirea Siriei, neatacând Palestina; nu au trimis o
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
timp, împăratul bizantin nutrea speranța de a putea prelua controlul asupra cruciaților, pe care aparent îi considera o forță auxiliară bizantină. În schimbul proviziilor, Alexius le-a cerut conducătorilor cruciați să-i jure supunere și să cedeze Imperiului Bizantin orice teritorii recucerite de la turci. Lipsiți de alimente și provizii, cruciații au trebuit să respecte aceste condiții, după mai multe compromisuri și după ce aproape au izbucnit lupte în oraș. Doar Raymond a evitat să depună jurământ, preferând în schimb să se alieze cu
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
îmtâmpinat o rezistență puternică, mulți dintre conducătorii locali preferând să le ofere alimente, furaje și bani decât să se angajeze în conflicte costisitoare. Pe 7 mai, cruciații au ajuns la Ierusalim, care era acum în stăpânirea fatimizilor egipteni, care-l recuceriseră din mâinile segiucizilor cu doar un an mai înainte. Unii dintre cruciați au izbucnit în lacrimi când s-au văzut ajunși la capătul lungului lor drum. La fel ca și în cazul Antiohiei, cruciații au asediat orașul pentru o lungă
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
fratelui lui Henric I al Angliei, conflictul dintre interesele celor doi devenind de neînlăturat. ("Vezi și": Bătălia de la Tinchebray din 1106). Înființarea statelor cruciate în Orientul Apropiat a ușurat presiunea selgiucidă asupra Imperiului Bizantin, care a reușit în schimb să recucerească unele dintre posesiunile din Anatolia, cu sau fără ajutorul cruciaților. În plus, Imperiul Bizantin a avut parte de o perioadă de relativă pace și prosperitate în secolul al XII-lea. Influența dinastiilor musulmane din răsărit a crescut treptat. Musulmanii au
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]