1,648 matches
-
pare că s-a înscris la Institutul Politehnic. Debutează la șaptesprezece ani în revista „Alge” (1930), al cărei colaborator este alături de Aurel Baranga (director), Jules Perahim, Sesto Pals ș.a. Scrie în continuare la „unu”, „Muci” (număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
să reprezinte numai o specialitate...”; „trebuie să facem politică, o politică de morală și de știință aplicată”, în vederea sprijinirii frumosului, a dreptății și progresului. Primul număr e scris în întregime de directorul ei, care publică poezii, nuvele, știri artistice și redacționale. În numerele următoare sunt prezente și alte nume ori pseudonime, între care Aurel Rațiu, Mihail Răstoacă ș.a. Tot lui I. C. Vissarion îi aparțin articolele Prin noi înșine ori noi prin alții?, Moartea zeilor în sufletul popoarelor și Nepotriviri de vremuri
STELUŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
, revistă care apare la Cluj, lunar, din aprilie 1954, editată de Uniunea Scriitorilor; în perioada 1971-1974 este bilunară. S. continuă „Almanahul literar”, publicat tot la Cluj, din 1949. Inițial redactor-șef este A. E. Baconsky, iar din colegiul redacțional fac parte Ion Agârbiceanu, Ion Breazu, Teofil Bușecan, C. Daicoviciu, Aurel Gurghianu, Dumitru Isac, Létay Lájos, Dumitru Mircea, George Munteanu, Liviu Onu, Iosif Pervain, Aurel Rău (secretar general de redacție), Tiberiu Utan. De la numărul 4/1957 apar doi redactori-șefi adjuncți
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
avut loc puține schimbări de-a lungul timpului (Victor Felea, Aurel Gurghianu, Dumitru Ghișe, Virgil Nistor, Dumitru Radu Popescu, Virgil Ardeleanu, Mircea Tomuș, Adrian Popescu, Viorel Cacoveanu, Constantin Cubleșan; Vasile Pop-Silaghi și Octav Bour - cei doi graficieni), iar din colegiul redacțional au mai făcut parte, temporar, Octavian Fodor, Crișan Mircioiu, Dumitru Dumitrașcu, Hadrian Daicoviciu, Eta Boeriu, Leon Baconsky, Paul Sima, Ion Vlad, Ștefan Aug. Doinaș, Viorica Guy Marica, Valentin Tașcu, Caius Dragomir, V. Fanache, Petre Stoica, Camil Mureșan, Nicolae Șarambei, Gheorghe
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
coordonatăă împreună cu Ioan Lupu (I-III, 1980-1985; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române, 1982). Va participa, în calitate de colaborator, și la elaborarea altor cinci volume ale lucrării, care privesc perioada 1919-1944 și au apărut în intervalul 1997-2003. Face parte din colegiul redacțional al revistelor „Synthesis” și „Jurnalul literar”, la cea din urmă fiind și titulara rubricii „Traiectorii”. Mai colaborează la „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” / „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară” (unde din 2002 va susține rubrica
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
Chelariu. O antologie din versurile lui Mircea Ivănescu, other poems, other lines (1983), la care a asigurat selecția, traducerea și prefață, fusese propusă pentru Premiul Uniunii Scriitorilor. După stabilirea în Statele Unite face parte, încă de la înființare, în 1997, din colegiul redacțional al revistei „Origini - Romanian Roots”, editata de poetul Gabriel Stănescu. Aici îi apar eseuri, recenzii și, sub pseudonimul Crazy Horse, susține rubrică „Prima verba”, cu îndrumări pentru tinerii poeți români. În paginile publicației inițiază și rubrică „Texte paralele”, unde, în
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
citați ca exemplu de mîndrie națională la turci, adică suporterii de mînă forte din România ar fi elogiați pentru că au comis crime, în numele explicațiilor pe care le-ar da ulterior la poliție. Cu alte cuvinte, Azi a încercat să umfle redacțional știri care s-au aflat la îndemîna celorlalte ziare, întrebuințînd în acest scop fie ideea de mîndrie națională, fie un fel de fals, precum cel despre manipularea presei internaționale. Dacă tragem linie, într-o singură apariție a unui ziar descoperim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
și cercetări de istorie literară și folclor”. Redactor responsabil este G. Călinescu, iar redactori sunt Ion Vitner (până în 1956), Perpessicius, Mihai Beniuc, Mihai Novicov, I.C. Chițimia, apoi Zaharia Stancu (1955-1963), Teodor Vârgolici fiind secretar de redacție (1956-1963). În 1964 comitetul redacțional e format din G. Călinescu (redactor responsabil), Mihai Novicov (redactor responsabil adjunct), Mihai Beniuc, Al. A. Philippide, Al. Dima, I.C. Chițimia, Iosif Pervain, D. Micu, T. Vârgolici. După stingerea din viață a lui G. Călinescu, de la numărul 2/1965 redactor
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
Nestorescu (secretar de redacție), I. Oprișan. Până în 1991, când redacția revistei va fi complet schimbată, au mai apărut în caseta tehnică Mihaela Constantinescu-Podocea, Eva Catrinescu și Mircea Vasilescu. În 1991 redactor-șef devine Al. Săndulescu (până în 1995), iar în caseta redacțională figurează Laurențiu Hanganu, Mircea Anghelescu, Al. Ciorănescu, Paul Cornea, Dan Grigorescu, Klaus Heitmann, Nicolae Manolescu, Dan Mănucă, Mihai Moraru, Liviu Petrescu, Eugen Simion, Emil Turdeanu, Stan Velea ș.a. Ultimele numere, din 1996 și 1997, au ca director pe Dan Grigorescu
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Constantă, lunar, din februarie până în aprilie 1940, sub conducerea unui comitet redacțional format din F. Carp, Pavel Chihaia, V. Georgescu, Ion Sasu. Revista de literatură, R.n. publică proza scurtă, poezie, cronici, informații. Colaborează cu versuri Constantin Cionea, Ion Dumitrescu (ambii fiind autori de poeme în cheie romantică minoră, elegiaca), Niculae Martin. Proza
REVISTA NOASTRA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289240_a_290569]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la Craiova, neregulat, între octombrie 1891 și decembrie 1892. În aprilie 1892 e indicat ca redactor-șef Gr. D. Pencioiu, iar numărul ultim anunță ca editor și proprietar pe C.N. Iovipale. Prospectul face cunoscut un program redacțional cu totul nou pentru anii ’90 ai secolului al XIX-lea și, totodată, promițător. R.i. se dorește a fi o revistă de literatură, urmând să tipărească traduceri și informații privind viața culturală și artistică din toată lumea. Redactorii vor să
REVISTA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289220_a_290549]
-
fapte și personalități importante, ca în Amintiri de la „Viața românească” (1956), cât și relatările autobiografice intitulate Din copilăria lui Ionel (1962), reluate și amplificate în 1970. Începuturile marii reviste ieșene sunt reconstituite prin citate din întemeietori, apoi este descrisă viața redacțională. În prim-plan se află G. Ibrăileanu, al cărui portret expresiv, viu, se întregește în capitolele dedicate lui, dar și prin referințele din alte episoade. Îi sunt puse în evidență felul de a fi, delicatețea, inteligența, spiritul, cultura, eforturile de
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială i-ar fi revenit lui Ion Vinea. Singurul indiciu cert este o notiță inserată în numărul 3, ca o punere la punct: „Cu toată partea redacțională a revistei noastre e însărcinat numai d-l S. Samyro”, acesta fiind, în toate variantele, personajul principal și Tzara însuși vorbind în mărturii biografice târzii despre S. ca despre „revista sa”. În orice caz, numărul speculațiilor denotă cota crescândă, retrospectiv
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
cu un caracter filologic mult mai larg cultural decât cel strict lingvistic. Revista „România Orientalis” trebuia să apară în anul următor în Belgia, pe lângă Centrul de Studii Istorice și Lingvistice Române de la Universitatea Catolică din Louvain, sub direcția unui consiliu redacțional din care inițial făceau parte Gheorghe Caragața, Dumitru Găzdaru, Virgil Mihăilescu, Grigore Nandriș, Sever Pop, Ion Popinceanu și Eugen Lozovan. Statutul prevedea, de altfel, că principala formă de activitate a societății manifestările editoriale, deoarece întrunirile științifice erau proiectate să se
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
numele prozatorului și îl consacră, fiind considerat chiar atunci „anul lui Sadoveanu” (N. Iorga). În 1905 dă la lumină Povestiri din război, Comoara dorobanțului..., romanul Floare ofilită, iar alte câteva culegeri de proză scurtă sunt datate 1906. Neagreând însă munca redacțională și nici mediul literar bucureștean, S. revine la Fălticeni, unde își clădește, în 1906, o casă cu pridvor, înconjurată de livadă și grădină, și ia hotărârea să trăiască exclusiv din scris. E cel dintâi exemplu, la acea dată, de scriitor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
SOLIDARITATEA, publicație apărută la Pitești, lunar, din ianuarie 1928 până în iunie 1929, având subtitlul „Revistă culturală și pedagogică pentru preoți, învățători și popor”. Din martie 1929 include și un supliment intitulat „Miorița culturală și socială”. Comitetul redacțional: Radu Petre, Ghica Popescu, D. Udrescu, C. Mocanu, I. Cosmescu, Gh. Păuna, Petre Niță. S. își propune să apere și să propage valorile naționale, „comorile ascunse ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
, publicație apărută la Satu Mare de la 10 ianuarie 1990 până în august 1993, cu subtitlul „Săptămânal de cultură”, apoi „Săptămânal de opinie și cultură”, „Publicație independentă” și „Săptămânal independent”. Din colectivul redacțional fac parte Dumitru Păcuraru (redactor-șef), Ilie Sălceanu (redactor-șef adjunct), Nae Antonescu, George Achim, Ion Baias, Cornel Munteanu, Ioan Nistor, Valeriu Nichitean, Gabriel Rațiu, Paul Emanuel Silvan, Ionel Silaghi, Dorin Sălăjan, Gheorghe Crețu, Paul Hărăguș, Vasile Nechita, Alexandru Pintescu
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
și literatura rusă (1992-1996), iar din 1997 profesor consultant. Efectuează specializări la universitățile din Moscova (1971, 1990), Sofia (1968), Zadar (1973) și Sarajevo (1973). Este membru al Comitetului Asociației Slaviștilor din România, al Asociației Internaționale a Slaviștilor și în colegiul redacțional al revistei „Romanoslavica”. I s-au acordat Medalia Muncii (1964) și Medalia Asociației Internaționale a Profesorilor de Limba și Literatura Rusă (1992), Diploma și Medalia „A. S. Pușkin” a aceleiași asociații (1999). Colaborează la mai multe reviste din țară („Analele Universității
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
1926-1931). În anul școlar 1927-1928 va beneficia de concediu, fiind senator de Sibiu, din partea Partidului Național Liberal. Din 1931 se transferă la București, la liceele „Sf. Sava” și „Mihai Viteazul”. S. desfășoară o prodigioasă activitate publicistică: face parte din colegiul redacțional la „Ramuri”, este redactor la „România Mare” (1917), la „Răsăritul” (Chișinău, 1918), la „Carpații” (Sibiu, 1919), la „Crai nou” (Roman, 1918-1919), „Renașterea română” (1919), redactor responsabil la „Cuvântul liber” de la Sibiu (1929) ș.a. Debutează cu versuri, la „Familia”, în 1904
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
ȘCOALA ARDELEANA, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, ca supliment al revistei „Vatra”, din octombrie 1991 până în martie 1993, având subtitlul „Revista de cultură”. Redactor-șef: Serafim Duicu; secretar general de redacție: Ioan Șulea. Colectivul redacțional: Cornel Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
, revistă apărută la Bârlad, lunar, din ianuarie 1929 până în octombrie 1931. Colectivul redacțional: G. Tutoveanu, Maria Grigorescu, Sylvia Pan (Natalia Pașa), D. Iov, G. Nedelea, D. Fărcășanu, G. G. Ursu, G. Ioniță, I. Mihail. În tradiția vechilor publicații literare apărute la Bârlad, S.n. cuprinde scrieri și interviuri ale scriitorilor bârlădeni și ale altor
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
SCÂNTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC, publicație editată la București, săptămânal, de la 20 septembrie 1981 până în decembrie 1989; cu titlul „Tineretul liber. Supliment literar-artistic” continuă până în mai 1992. Suplimentul nu a comportat o casetă redacțională proprie. De facto, cele douăsprezece pagini, care se vindeau și separat, sunt realizate de o echipă de redactori ai secției culturale a ziarului, coordonată de Ion Cristoiu, redactor-șef adjunct al „Scânteii tineretului” până în 1987, și de Victor Atanasiu, cuprinzând
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
, publicație care apare la Cernăuți, neregulat, din martie 1999, cu subtitlul „Revistă a scriitorilor români din Cernăuți”. Colectivul redacțional inițial este alcătuit din Ilie Tudor Zegrea (redactor-șef), Ștefan Hostiuc (redactor-șef adjunct), Arcadie Suceveanu, Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan ș.a. Trei articole din primul număr încearcă să definească statutul revistei: Sub steaua lui Eminescu de Ștefan
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
SENTINELA, publicație apărută la București, săptămânal, de la 25 decembrie 1939 până la 24 septembrie 1944, din inițiativa Ministerului Propagandei, condus de A. Bădăuță. Echipa redacțională nu este prezentată, doar într-un articol aniversar (din numărul 52/1941), semnat de I. Valerian, se menționează că ar fi alcătuită din „câțiva scriitori (dl. G. M. Vlădescu și alții)”. Periodic tipărit în scopul susținerii morale a soldatului român
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
o conștiință civică pe plan național și o conștiință națională pe plan universal - neamul românesc s-a angajat la timp într-o luptă de viață și de moarte, o luptă care, nedesăvârșită, trebuie să continue” ( Noi). Dispunând de o echipă redacțională provenind în parte de la Centrul Român de Cercetări și de colaboratori din întreg exilul românesc, S. se impune ca una dintre cele mai importante reviste literar-culturale românești. Nimic nu pare aici încorsetat de actualitatea de zi cu zi, faptele fiind
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]