1,248 matches
-
în mod esențial de judicativ, fiind constituite după normativitatea dictaturii judicativului? Și nu cumva judicativul funcționează în cazul lor nu doar într-un sens regulativ, așa cum a fost ilustrat în cele stabilite până acum, ci chiar în unul propriu-zis constitutiv? Reducția operată nu este ea însăși dovada acestei apartenențe la orizontul de constituire judicativă? Pentru a răspunde, nu este altceva de făcut decât să reconstituim reducția în cauză. Dar prima operație a acesteia trebuie să fie, dată fiind ordinea de discurs
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așa cum a fost ilustrat în cele stabilite până acum, ci chiar în unul propriu-zis constitutiv? Reducția operată nu este ea însăși dovada acestei apartenențe la orizontul de constituire judicativă? Pentru a răspunde, nu este altceva de făcut decât să reconstituim reducția în cauză. Dar prima operație a acesteia trebuie să fie, dată fiind ordinea de discurs a reconstituirii, raportarea sensurilor heideggeriene ale acestor doi "existențiali" (verbul și Dasein-ul) la elementele din structura dictaturii judicativului, evidențiate în primele capitole ale acestei lucrări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dată fiind ordinea de discurs a reconstituirii, raportarea sensurilor heideggeriene ale acestor doi "existențiali" (verbul și Dasein-ul) la elementele din structura dictaturii judicativului, evidențiate în primele capitole ale acestei lucrări precum și în celelalte două aplicații desfășurate până aici. Totuși, fiindcă reducția se face la verb ("este"), iar nimicul, ca opus ființei, ființării și "existenței", ne-a apărut, în toate aceste aplicații de până aici la Aristotel și Kant, parțial și la Heidegger ca fiind "conceptul" cu resursele non-judicative cele mai puternice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și Kant, parțial și la Heidegger ca fiind "conceptul" cu resursele non-judicative cele mai puternice și mai deschise către o rostuire propriu-zis non-judicativă, ne-am putea limita, pentru a testa determinarea judicativ-constitutivă a verbului și "Dasein-ului", la refacerea modalităților de reducție a nimicului, din ontologia fundamentală, la "este". Dacă reducția funcționează în aceasta și poate fi refăcută aici, atunci cele două concepte aparțin constitutivității judicative, împreună cu întreaga analitică existențială a Dasein-ului. Aceasta nu înseamnă nicidecum că sunt anulate sensurile non-judicative pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu resursele non-judicative cele mai puternice și mai deschise către o rostuire propriu-zis non-judicativă, ne-am putea limita, pentru a testa determinarea judicativ-constitutivă a verbului și "Dasein-ului", la refacerea modalităților de reducție a nimicului, din ontologia fundamentală, la "este". Dacă reducția funcționează în aceasta și poate fi refăcută aici, atunci cele două concepte aparțin constitutivității judicative, împreună cu întreaga analitică existențială a Dasein-ului. Aceasta nu înseamnă nicidecum că sunt anulate sensurile non-judicative pe care le-am scos în evidență până acum. O
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
observații, dacă este gândit după ceea ce Heidegger are a spune despre el în Ce este metafizica? Astfel de sensuri depășesc scopul interpretării judicativ-constitutive la Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce Heidegger are a spune despre el în Ce este metafizica? Astfel de sensuri depășesc scopul interpretării judicativ-constitutive la Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el în Ce este metafizica? Astfel de sensuri depășesc scopul interpretării judicativ-constitutive la Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Astfel de sensuri depășesc scopul interpretării judicativ-constitutive la Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci doar despre un moment pregătitor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci doar despre un moment pregătitor pentru reducția la verb ("este"), poate despre un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci nu poate fi vorba încă de ființa a cărei constituire propriu-zis ontologică urmează analizei pregătitoare a ființei Dasein-ului, ci doar despre un moment pregătitor pentru reducția la verb ("este"), poate despre un moment în scenariul acesteia. Ceea ce înseamnă că revenim la enunț și la proprietățile lui existențiale. Și fiind vorba despre operații de constituire cu un sens clar în însăși constituirea existențial-ontologică a Dasein-ului, revenirea aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul unei rezolvări a "problemei" sale, fiindcă astfel preluată ea ne aruncă în plină dictatură a judicativului: nimicul este ființa, iar ființa este timp, acesta din urmă fiind, pentru judicativul constitutiv, "elementul" fundamental (originar). Urmarea ar fi, așadar, că o reducția a nimicului la ființă ar însemna, în ultimă instanță, o reducție a nimicului la timp; suntem, astfel, în plină dictatură a judicativului. Heidegger însuși, atunci când va constitui existențial timpul, va conduce demersul către regulativitatea și constitutivitatea judicativului, fiindcă, deși scopurile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aruncă în plină dictatură a judicativului: nimicul este ființa, iar ființa este timp, acesta din urmă fiind, pentru judicativul constitutiv, "elementul" fundamental (originar). Urmarea ar fi, așadar, că o reducția a nimicului la ființă ar însemna, în ultimă instanță, o reducție a nimicului la timp; suntem, astfel, în plină dictatură a judicativului. Heidegger însuși, atunci când va constitui existențial timpul, va conduce demersul către regulativitatea și constitutivitatea judicativului, fiindcă, deși scopurile analiticii sale sunt existențial-ontologice, opuse, susține el, metafizicii (ce poate fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
va fi redus la timp. Dar "ființa sa" este o unitate existențială în act, iar unul dintre momentele "activității" sale este tocmai acest "este" intermediar, verbul care condiționează sensurile existențialului "enunț". O lămurire a acestuia deschide calea unei înțelegeri a reducțiilor amintite mai sus. Până la urmă, întrucât toate sensurile construcției heideggeriene conduc către Dasein desigur, în măsura în care acesta, ca existență, își păstrează propriul ca fapt de-a-fi timpul însuși se dizolvă în structura factică a acestuia, metodologic având loc o reducție fenomenologică a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțelegeri a reducțiilor amintite mai sus. Până la urmă, întrucât toate sensurile construcției heideggeriene conduc către Dasein desigur, în măsura în care acesta, ca existență, își păstrează propriul ca fapt de-a-fi timpul însuși se dizolvă în structura factică a acestuia, metodologic având loc o reducție fenomenologică a întregii lumi filosofice (în esență, judicativ-constitutivă) la ființă, în fond, la verb (a fi), adică la Dasein. Tematic, însă ceea ce este cu totul semnificativ pentru constituirea fenomenală Dasein-ul se topește în timp: acesta din urmă este, în primă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
limbajul lui Heidegger, repotențarea gândirii non-metafizice (și non-enunțiative etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a celor doi termeni, în sensul că fiecare pare a fi scos dintr-o reducție la celălalt. De fapt, reechilibrarea trimite către regândirea rostului unei reducții a "lumii filosofiei" la ființă ceea ce se operase deja și nu la timp, conceput încă din Ființă și timp drept adevăr al ființei (conceput ca fiind condiționat de ființă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a celor doi termeni, în sensul că fiecare pare a fi scos dintr-o reducție la celălalt. De fapt, reechilibrarea trimite către regândirea rostului unei reducții a "lumii filosofiei" la ființă ceea ce se operase deja și nu la timp, conceput încă din Ființă și timp drept adevăr al ființei (conceput ca fiind condiționat de ființă). Echilibrul este ținut de un concept care revine el însuși în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființei (conceput ca fiind condiționat de ființă). Echilibrul este ținut de un concept care revine el însuși în gândirea târzie a lui Heidegger: eveniment (Ereignis). Desigur, nu acest din urmă concept ne este temă în contextul de față, ci sensurile reducțiilor pe care le operează filosoful și implicarea, în acestea, a celor doi termeni centrali, ființa și timpul, cu scopul de a sesiza, mai departe, sensuri ale constitutivității judicative. Dar ființa și timpul își pierd sensurile, pe măsură ce fiecare este lăsat (de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândit prin sine, pentru că el constă (este constituit) ca atare tocmai ca revelare a propriului. Orice raportare a sa, în sens condiționant, constitutiv, chiar și numai regulativ, la ființă, s-ar solda cu o pierdere a sa; iar în termenii reducției judicative a dictaturii judicativului: evenimentul nu este identic ființei ("nu este"), nici timpului ("nu este dat", timpul fiind, în reducția de acest tip, datul însuși). Dar trebuie să gândim negativul nu-ului din ambele expresii ale lui Heidegger: "nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens condiționant, constitutiv, chiar și numai regulativ, la ființă, s-ar solda cu o pierdere a sa; iar în termenii reducției judicative a dictaturii judicativului: evenimentul nu este identic ființei ("nu este"), nici timpului ("nu este dat", timpul fiind, în reducția de acest tip, datul însuși). Dar trebuie să gândim negativul nu-ului din ambele expresii ale lui Heidegger: "nu este", "nu este dat"; și, de asemenea, trebuie gândit negativul lui "nici", care pare a aneantiza și legătura despre care a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ul nu-și pierde sensul său ontologic, acela care îl exprimă ca ființare căreia îi este propriu faptul de-a-fi; numai că acest sens este circumscris, este de-limitat, este cumpănit și acreditat judicativ, fiind vorba, în ultimă instanță, despre o "reducție" a sa la ființă (sau la ființă și timp). Sensul "operațional" pe care îl capătă sub îngăduirea nonexistenței are însă toate șansele să fie semnificativ pentru judicativul regulativ (nu și pentru cel constitutiv), dacă nu cumva pentru non-judicativul însuși? Heidegger
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi luat în seamă de o conștiință care pare a fi îngrijorată de el? Fiind vorba despre gândirea, rostirea și făptuirea lui, nu putem avea în vedere decât logos-ul însuși. În felul acesta, însă, am trecut dincolo de granițele unei reducții ontologic-fundamentale a "lumii omului" la Dasein, a acestuia la timp și a timpului la ființă. De fapt, ființa nu este un "capăt de drum"; poate fi astfel, cel puțin atunci când intenția gândirii, rostirii și făptuirii vizează înseși rădăcinile dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
De fapt, ființa nu este un "capăt de drum"; poate fi astfel, cel puțin atunci când intenția gândirii, rostirii și făptuirii vizează înseși rădăcinile dictaturii judicativului, logos-ul. Pentru înțelegerea acestui fapt, care scapă "logicii" judicativului constitutiv, trebuie procedat printr-o reducție a ființei (care, esențialmente, este timp) la logos potrivit rosturilor discursului de față, a timpului la logos care nu-și mai poate asuma resursele constitutive ale dictaturii judicativului, ci puterile non-judicativului. Luând seama la toate acestea, înțelegem că Heidegger a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
esențial într-un sens non-judicativ prin acte specifice de constituire. Abia acum este străpuns orizontul în care capătă sens descrierea constitutivității existențiale a verbului, a primului "este" din structura existențial-ontologică a Dasein-ului. 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp 3.3.3.1. Introducere Pentru Heidegger, constituirea structurii existențiale a Dasein-ului nu reprezintă un fapt "teoretic"; ceea ce înseamnă că, cel puțin formal, analitica existențială nu poate fi socotită drept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este fenomenul de ceva-ca-ceva."184 Această reconsiderare, din perspectiva unei intenționalități factice, a celor trei instanțe de constituire fenomenală a obiectului înțelegerii și explicitării ca enunț, este, de fapt, o reconstituire a sensului pe care ele îl au în operarea reducției judicative. Ne-am putea întreba dacă reducția operează aici în mod legitim. Dar legitimitatea nu este ceva formal, ci ea însăși un aspect al operării ca atare a reducției, aspect ce iese în evidență oricând este vorba despre o constituire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]