2,285 matches
-
pe impresiile ce ne parvin de la cele cinci simțuri. Și dacă este așa, asta se întâmplă din cauză că acestea sunt adaptate pentru percepția lumii materiale, iar această lume este de fapt o permanentă sursă de iluzii senzoriale, parte integrantă a arcului reflex corporal de adaptare a noastră la mediul terestru. Mai mult, informațiile ce ni se transmit sunt înainte de orice bazate pe felul în care noi interpretăm senzațiile ce ne vin din exterior. Deci, chiar și ceea ce avem ca receptare onirică poate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
permițându-ne astfel să ne abținem la unele dintre ele. În ce privește pipăitul, el ne este cu adevărat indispensabil pentru a ne proteja corpul față de numeroase pericole. În afară de faptul că ne permite să distingem ceea ce este nociv, el este suportul actului reflex care ne protejează. Cele cinci simțuri ale noastre și forma de conștiență ce le este asociată joacă un rol esențial întru bucuria vieții. Datorită acțiunii lor conjugate, noi putem, nu numai să luăm cunoștință de lumea ce ne înconjoară, ci
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
datorează țesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculară. Respirația de tip brahmanic duce la o capacitate crescută de apărare la agresiunile exterioare, diminuarea percepției dureroase. Iată de ce acest minunat organ este sediul gândirii, al sufletului, răspântia arcurilor reflexe, locul de unde începe calea pe care pășim în inițierea de o viață de a fi oameni. Toate au fost căutate în asociere cu misterele religiei și credințelor care transmit din secretele strămoșilor. Căutarea Țării Făgăduinței, a paradisului pierdut sunt imagini
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
gândului zburat e răsturnarea roții clopotit... și eu, eu cine-aș fi să nu fii Tu, aripă?... Trecerea aceasta e un vis1305. În somn se percep diferențele dintre judecata cortexului cerebral și ale rețelei de comunicare cu universul prin arc reflex noetic. Subconștientul nostru este adevăratul responsabil pentru toate funcțiile involuntare ale corpului nostru fizic și, în această calitate, dirijează toate activitățile specifice inconștientului. El este cel ce reglează temperatura internă a organismului, dă un ritm regulat respirației, veghează ca toate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care ar trebui mai curând s-o desemnăm prin cuvântul amintire, memoria subconștientului nu este limitată de rememorarea trecutului recent. Ea conține amintirea tuturor momentelor vieții pe care am străbătut-o în această lume, inclusiv percepțiile realizate prin arcul reflex senzorio-motor al celor cinci simțuri care fac parte integrantă din cunoașterea noastră. Astfel se explică de ce retrăim în vis evenimente pe care credeam că le-am uitat. În vis apar persoane pe care le-am cunoscut cu foarte mult timp
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
plenară este certă, cuvintele fiind instrumente ale îngrijirii și înțelegerii ideilor, ele premerg și urmează gândirii. Exegezele hermeneuticii sunt mai sigure în doctrina bisericii atunci când este folosită metoda interpretării sau tălmăcirii literale. Și acesta ar putea fi un alt arc reflex. 217 Interpretarea morală nu a fost necesară din punctual de vedere al credinței cât mai mult ca o conduită. În legea cărții sacre se găsesc învățătura și adevărul (Rom 2:20), care și ele au trebuit să adapteze codurile din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1688-1772. 411 prin foc natura va renaște în întregime. 412 Incursiuni în diverse doctrine secrete, considerații despre labirint, peșteră și moarte, despre relațiile știință-mister ori despre cuvânt, despre oglindă și Dumnezeu, despre Marele Arhitect și Marele Anonim, grupate în Arcul reflex noetic, vorbesc despre orizonturi interferente în acțiune. Eseistul cu voluptăți de constructor subiectiv se simte un personaj liber. Călător prin halouri cosmice, dar și prin Eul neliniștit, poet operând cu sublimități, cu halucinații de timp și spațiu și savurând asemenea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oaie pierdută", Sfântul Augustin, Confesiuni, Liber duodecimus, caput XV: 21, Editura Nemira, București, 2003. 796 Proverb chinez 797 neuronii seamănă cu niște stele 798 Galileo Galilei 799 Charles Darwin, On the Origin of Species 800 Vechiul Testament 801 Liviu Pendefunda, Arcul reflex în tripla sa ipostază, în vol. Caietele de antropologie Simposionul Fr.I.Rainer, Academia Română, 2009. 802 rămâne bine stabilit din prelegerile anterioare că unul din numeroasele nume pe care oamenii l-au atribuit Creatorului este și Natura, o încununare a principiului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
feminin reprezentat de zeițele pământului, fertilității, înțelepciunii, Gaea, Shekina, Isis, etc. conștiențele naturii, zânele Tradiției, fiind totuna ca îngerii sau devai. 803 Noul Testament, In 15:1-6. 804 Platon, Complete Works, Easton Press, 2001. 805 William Shakespeare 806 Liviu Pendefunda, "Arcul reflex noetic", Profetul la marginea imperiilor, Editura RAO, București, 2001 807 Noul Testament, Ap 19, 9. 808 Liviu Pendefunda, "Poezie și Haos", Poezia, XIV, 3(49), 2009. 809 George Bacovia, Pulvis 810 Ion Alex. Angheluș, Cai de lut, Contact Int'l 1992
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mecanisme nervoase și umorale, ambele realizându-și controlul prin eliberarea unor substanțe biologic active (mediatori, hormoni) care acționează asupra inimii prin intermediul receptorilor membranari. Controlul nervos al activității inimii Realizează adaptarea promptă la necesități a activității cardiace, pe baza unor arcuri reflexe având ca și eferență sistemul nervos vegetativ. Receptorii nervoși Receptorii sunt mai ales receptori de întindere și nu baroreceptori (așa cum de multe ori sunt numiți), răspunzând la distensia unor structuri cardiace sau vasculare ca urmare a modificărilor de presiune la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
lor de centri cardiovasomotori. Sunt localizați la diferite niveluri ale SNC, cei mai importanți fiind cei din trunchiul cerebral. Centrul cardiovasomotor. Corespunde unei zone difuze din formațiunea reticulată din porțiunea inferioară a trunchiului cerebral, fiind centrul principal care controlează activitatea reflexă cardiovasculară. La nivelul centrului vasomotor se distinge o arie presoare și una depresoare. Aria presoare (cardioacceleratoare) este situată în porțiunea laterală și superioară a centrului vasomotor. Neuronii acestei arii prezintă o activitate tonică, descărcând impulsuri chiar în condițiile înlăturării tuturor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de bază și un punct de pornire indispensabil, deoarece, după cum arată A. Ionescu, vorbind despre educarea neuromotoare, bazele acesteia se pun în primele luni după naștere, iar procesul de educare începe prin dirijarea primelor manifestări motorii: mișcările organice și instinctive reflexe și expresive, și, mai ales, cele de creștere sau impulsive. Reeducarea medicală nu este posibilă decât în serviciile de ortopedie sau în centrele de reabilitare a deficienților motori, dotate cu toate compartimentele de investigație și terapeutică necesare. Durata ei depinde
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Această definiție indică mai multe caracteristici ale unei deprinderi, în folosirea termenului: • • • avem de a face cu un obiectiv de îndeplinit, ceea ce înseamnă că deprinderile au un scop. deprinderile sunt executate voluntar, acest fapt indicând că deprinderile nu sunt considerate reflexe. Deși clipirea ochilor poate avea un scop și poate fi clasificată drept act motor, nu este o deprindere motrică în sensul în care folosim termenul. deprindere motrică necesită mișcarea corpului sau a unui segment pentru îndeplinirea scopului acțiunii sau sarcinii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
difuză. Este ceea ce se poate observa în instabilitatea psihomotrică sau în sindromul hiperkinetic. În acest caz funcția de reglare are un rol eficient. Totul are loc ca și cum informația senzorială nu ar putea fi analizată la nivel cortical, pe măsură ce reacția motrică reflexă și declanșează în maniera explozivă și necontrolată. Un sistem de control permite cantității de energie să rămână îndeajuns de stabilă și să fie orientată în vederea ajustărilor menținerii echilibrului homeostatic. 2.3.4.Componenta energetică și cognitivitatea Sistemul de control Pentru
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
aceeași forță în încercări succesive, acest lucru nu este posibil. Există o variabilitate dată de procesul zgomotos care transmite impulsurile SNC către unități motrice musculare, în exercitarea forțelor pe os prin tendon și variabilitatea în contracțiile generate de diferite activități reflexe. Experiența demonstrează că „procesele zgomotoase” nu sunt constante, ele se măresc odată cu creșterea forței de contracție, până la 70 % din maximul realizat de subiect. Apare o relație „U” întors: la o contracție aproape de maxim eroarea scade, iar la contracții moderate ea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acțiuni. La diferite nivele de învățare motorică, am subliniat importanța punerii în relație a împrumutului informațiilor cu realizarea motrică, acompaniată de informațiile compensatorii. Acestea sunt reprezentate prin feed-back proprioceptiv inconștient sau conștient și prin constatarea rezultatului obținut prin acțiune. Modul reflex este integrat în ansamblul informațiilor senzoriale, dar două submodule ne vor reține atenția în învățare: de ele depind reflexele echilibrului care pretinde intervenția creierului mic, pentru a menține stabilitatea posturală și cea responsbilă de coordonarea oculosegmentară a cărei coordonare oculomanuală
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care pretinde intervenția creierului mic, pentru a menține stabilitatea posturală și cea responsbilă de coordonarea oculosegmentară a cărei coordonare oculomanuală este un caz particular. Funcția sa este permiterea bunei adaptări a mișcării în condiții spațiale puse de mediul înconjurător. Ajustările reflexe permit să facă față imprevizibilului, ei corespund punerii în jocul global al ansamblului modulului, grație nivelului neuronilor intermediari interconectați. Automatismele sunt programate, stuctura lor fiind adaptată global condițiilor în care acestea au fost priceperi, pentru că primele încercări ale mișcării sunt
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
o anumită traptă de plasticitate variabilă potrivit nivelului de funcționare al ajustării. Memorizarea lor în momentul ajustării implică tratamentul informațiilor senzoriale la nivelul structurii limbice, ea implicând dimensiunea afectivă. Denumirea noastră tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
prezența unei situații deja trăite, punerea în centrul praxismului implică corespondența cu un tratament al informației la nivel de sistem limbic și nu la nivel neo-cortical (al treilea nivel ierarhic).Reglajele în curs de executare sunt asigurate prin ansamblul modulelor reflexe. Toate aceste reglaje inconștiente au ca și funcțiile esențiale cea mai bună adaptare în condițiile date, exterioare funcționării experiențelor trecute. Funcțiile cognitive nu intervin în acțiunea motrică cu care subiectul este confruntat în situațiile noi. Aceste “situații problemă” implică punerea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
până la 120 ms, când membrul este în mod neașteptat blocat din punct de vedere mecanic. Chiar dacă programul motor este responsabil de cazurile majore în tipul de mișcare, există o interacțiune considerabilă cu procesele senzoriale, cum ar fi organizarea unor procese reflexe variate pentru a genera corecții rapide, făcând mișcarea flexibilă în cazul modificării cerințelor conjuncturale. În final se poate generaliza că programele motorii explică o clasă de acțiuni (precum aruncarea), iar parametrii trebuie să fie supliniți pentru a defini modul în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
contractare și activitate a mușchilor variază continuu, atât în starea de veghe cât și în starea de somn. Ca urmare, sistemul nervos central primește în permanență excitații de la receptorii din mușchi, tendoane, articulații și alți receptori, determinând astfel în mod reflex tonusul muscular. În mecanismul de întreținere a tonusului muscular întervin în afara excitațiilor culese la nivelul propriilor receptori din mușchi, tendoane și articulații, care ajung la sistemul nervos central, și alte impulsuri nervoase. Aceste impulsuri vin astfel de la aparatul vestibular, de la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Toate aceste impulsuri se însumează și ajung la mușchii scheletici prin intermediul neuronilor motori din măduva spinării. Tonusu 1 muscular este un fenomen complex de intensitate variabilă, care există în tot cursul vieții. Pe această stare bazală de contractură musculară reflexă, permanentă și involuntară se grefează contracțiile musculare, care pe de o parte asigură menținerea atitudinii unor segmente ale corpului sau a corpului în ansamblul său, prin așa numita activitate statică a mușchilor, iar pe de altă parte realizează mișcarea, prin
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mușchii scheletici. Cântatul la vioară nu implică însă numai menținerea unei anumite atitudini în spațiu ci este legat în special de mișcările brațelor, grefate pe această poziție a corpului. Intervine deci, activitatea musculară dinamică. Indiferent dacă este vorba de mișcări reflexe involuntare sau de mișcări voluntare elementare și complexe, totdeauna intră în activitate un număr mare de grupe musculare. Într-adevăr pentru mișcarea oricărui segment osos este necesar ca mușchiul care o execută să aibe un punct de inserție fix, aceasta
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
central al analizatorului motor. Acesta descompune actele motorii complexe în elementele lor componente și le sintetizează în diferite combinații, datorită cărui fapt se obține uriașa varietate și precizie a mișcărilor specifice execuției instrunentale. Analiza mecanismelor mișcărilor arată că spre deosebire de mișcările reflexe care reprezintă reacții nemijlocite la excitațiile provenite de la diverși agenti externi, actele voluntare nu sunt provocate direct, ori în mod mijlocit, pe cale asociativă prin intermediul proceselor superioare, conștiente. Astfel, actul voluntar nu este provocat în ultima instanță pur și simplu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
activitate nervoasă superioară a individului; la rândul său, aceasta determină calitațile motrice ale fiecărui individ: viteza, îndemânarea, rezistența, precum și calități morale și de voință: voința, dârzenia. Aceste activități pot fi modificate și îmbunătățite în decursul timpului, potrivit legilor activității reflex condiționate. 4. Deprinderile motoare Deprinderile motoare sunt părțile componente ale mișcărilor voluntare sau ale acțiunilor mai complexe. La baza formării lor se găsesc noile coordonări ale activitații centrilor nervoși, realizate prin mecanismul fiziologic al legăturilor temporale. Din punct de vedere
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]