2,370 matches
-
filmele subțiri, se situează în clasa materialelor intermediare, între monocristale și materiale policristaline și au o textură fibroasă. Aceasta înseamnă că toate cristalitele au majoritatea planelor atomice paralele cu suprafața substratului, fiind de altfel întâmplător distribuite. Geometria Bragg-Brentano (metodă prin reflexie) [147-149] este utilizată pe scară largă pentru investigarea filmelor subțiri cu policristale orientate întâmplător. În această geometrie (Fig. 6.6a), fascicolul incident și cel difractat sunt trecute prin fante astfel încât contactul cu proba și apoi preluarea de către detector să se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
din perioada 1930-1937. A pregătit pentru tipar un volum de versuri, Hotare pentru vis, care, deși anunțat de mai multe ori înainte de război, va apărea doar postum (1998). Lirica sa, de o mare bogăție imagistică, dezvăluie o sensibilitate înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă
ANDERCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
poeților, București, 1969; „A urî”... „A iubi”. Puncte de reper în proza actuală, Cluj, 1971; Opinii. Prozatori și critici, Cluj-Napoca, 1975; Mențiuni, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal, București, 1989. Repere bibliografice: Adrian Marino, Virgil Ardeleanu, „Însemnări despre proză”, CRC, 1967,11; Felea, Reflexii, 187-190; Piru, Varia, I, 505-507; Tomuș, Răsfrângeri, 77-81; Felea, Secțiuni, 362-367; Zaciu, Lecturi, 180-184; Ion Vlad, Punctul de vedere al cronicarului, ST, 1976,1; Petru Poantă, Critica de caracter, ST, 1976, 1; Culcer, Citind, 48-53; Regman, Colocvial, 170-172; Constantin Hârlav
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
ști mai bine decât tine? Doar se privea, În fiecare zi, aplecându-se pe malul tău, spre a-și admira frumusețea În apele tale. Dacă-l iubesc, răspunse râul, e pentru că atunci când se apleca asupra apelor mele Îmi vedeam propria reflexie În ochii lui. O Întrebare: de ce un autor obsedat de originalitate, de anihilarea prin parodie a marilor teme acceptă confruntarea cu un mit a cărui expresivitate fusese stoarsă de marile nume ale culturii, de la Ovidiu la Balzac? Wilde Însuși vizitează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
facilitează efectuarea unor comparații asupra valorii bunurilor. Chiar înainte de realizarea tranzacțiilor unitatea de cont determină raporturile de schimb între bunuri..."315. Chiar dacă nu poate fi confundată cu însăși moneda 316, așa cum spune Keynes, putem spune că unitatea de cont este reflexia în mintea omului a valorii reale a mărfii în procesul schimbului. Dacă, să zicem, moneda erau vitele atunci unitatea monetară era o vită iar echivalențele altor mărfuri erau: 1 vită = 17 măsuri de grâu 1 vită = 10 măsuri de porumb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de scriitori care aderă
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
ambalate la standarde moderne, în ambalaje de unică folosință (sticlele și borcanele din epoca ceaușistă au dispărut!). În interiorul familiei produselor procesate este evidentă o înclinarea a balanței în favoarea produselor proaspete, iaurtul fiind cel mai vizibil, alături de brânzeturile proaspete, ca o reflexie a unei tendințe de natură culturală în alimentația actuală. În consecință, ponderea acestor produse a crescut și în cazul Covalact. De asemena, studiul situației vânzărilor de produse lactate arată că există o sezonalitate evidentă, în contratimp cu disponibilul de lapte
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un spirit teoretic. Sunt reflexiile inteligente și de bun-simț ale unui om - „om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi conservatoare. Dacă arta oglindește realitatea, viabilitatea ei este asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
răzbate la suprafață, mai ales în fața stihiilor naturii și a genunii timpului, devenind mai frecventă în partea a doua a călătoriei, unde se renunță la călăuzele prestigioase. Mai atent la mișcările interioare iscate de contemplarea peisajului indian, mai personal în reflexia colorată de scepticism, C. prinde acum câte ceva și din spectacolul uman. Din „misiunea” ce-l însoțește pe prințul Carol se conturează bine „doctorul Ali” și „polițistul” C., iar dintre ocazionalii tovarăși de drum - un ansamblu de operă rus, cu un
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
325-329; Streinu, Pagini, I, 236-246, II, 292-296, V, 314-316; Șuluțiu, Scriitori, 334-343; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 63; Sebastian, Eseuri, 472-483; Călinescu, Ist. lit. (1941), 830, Ist. lit. (1982), 914-915; Negoițescu, Scriitori, 349-356; Regman, Cărți, 88-93; Piru, Panorama, 503-506; Felea, Reflexii, 227-233; Vlad, Analiză-sinteză, 55-62; Cesereanu, Ipostaze, 116-128; Râpeanu, Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255; Săndulescu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
studiul, cu romanul. Impresioniștii credeau că critica e romanul anex al sensibilității la opera de artă; intelectualismul vede în critică un roman al facultății creatoare, prin inteligență. Opera e un excitant al creației, prin inteligență interpretativă” (Despre critică și critici. Reflexii pe paragrafe). Ideile despre „critica literaților” (în special a poeților), despre critica în viziune comparată (dincolo de „hotarele strict naționale”), reflecțiile despre portretistică din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Cioculescu). Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 289-291; Perpessicius, Opere, VIII, 107-115, IX, 379-380; Sebastian, Jurnal, 422-424; Călinescu, Ist. lit. (1941), 829-830; Negoițescu, Scriitori, 357-360; Regman, Confluențe, 288-300; Regman, Cărți, 312-331; Streinu, Pagini, II, 297-310, IV, 233-235; Felea, Reflexii, 202-203; Piru, Panorama, 500-503; Vlad, Convergențe, 114-122; Cioculescu, Aspecte, 615-618, 718-720; Bucur, Istoriografia, 515-519; Piru, Varia, II, 512-513; Constantin, Prozatori-critici, 14-19; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 196-199; Crohmălniceanu, Literatura, III, 173-186; Mihăilescu, Conceptul, I, 397-401; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Acte originale / Copii legalizate (1982; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). Îi urmează Compunere cu paralele inegale (1988) și Frumoasa fără corp (1993). Primul roman elimină din spațiul său virtual orice distanță sau fisură unde s-ar fi putut manifesta reflexia (auto)parodică. Dintre toți optzeciștii, C. își revelează cel mai limpede înrudirea cu scrisul lui Radu Petrescu, la fel de transparent, de solemn și de calm. În rest, obsesia și tema principală nu diferă de fixațiile care dau timbrul comun prozelor lui
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive poetice circulate în literatura antică și medievală, ca fragilitatea vieții, lumea înșelătoare, fugit irreparabile tempus, extincția universală de aspect apocaliptic, timp și divinitate, norocul, ubi sunt..., egalitatea în fața morții ș.a.
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
din nici [o] experiență. Explicarea modului în cari noțiuni apriorice se pot referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea, ci numai actul din care a rezultat posesiunea. Avem deci pîn-acuma două soiuri de noțiuni, de speție cu totul diversă, cari cu toate astea convin în punctul că din amândouă părțile se referă apriori la obiecte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poloneză WZ 63. Alți ucigași folosesc arma germană Heckler și Koch MP 5 exact ca și forțele speciale guvernamentale. O marcă foarte bine cunoscută încă de acum 50 de ani și favorită a bandelor teroriste, este Kalashnikov-ul. Popularitatea sa este reflexia mărimii compacte, cadenței ridicate, simplității, rezistenței și prețului mic. Faptul că nu este foarte precisă nu este o problemă pentru cei care folosesc această armă, cele mai multe atacuri teroriste executându-se de la mică distanță. Ușor de mânuit de către un bărbat sau
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu le putea înțelege cuvintele și simți deodată că nici nu-i păsa de ceea ce ar fi putut să-i spună. Era ușor, de parcă lepădase într-o singură secundă poverile adunate în decursul unei vieți întregi. Cu coada ochiului prinse reflexia unei lumini puternice. Se îndreptă spre ea, convins fiind că moare și că numai câteva clipe îl despărțeau de întîlnirea cu Dumnezeul său. Dădu să pătrundă în norul luminos, dar acesta i se refuză și, când el încercă să intre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
necunoscut. Era un bărbat mic de statură, cu gluga mantiei trasă peste față, așa încît nu i se putea vedea decât vârful unei bărbii despicate. Nu purta barbă precum majoritatea bărbaților de pe Kyrall, iar Xtyn nu reuși să detecteze nici măcar reflexii vagi ale gândurilor sale. Era într-o armonie perfectă cu vocea mantiei și se blocase în genul acela de apărare despre care copiii de pe Kyrall învățau încă de mici că e bine să o folosească atunci când sunt atacați în câmp
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
multe altele în marele tren al iluziilor și delirurilor care alcătuiesc istoria lui sapiens, dacă nu ar exista o reflectare teoretică în interiorul doctrinei înseși. Creștinismul și-a anticipat într-un fel succesul, asimilînd de la început principiul-resort al expansiunii sale. Această reflexie a medium-ului în mesajul însuși face din creștinism poarta de intrare obligatorie a disciplinei noastre. Raționalismul modern, care ridică probleme acolo unde nu există decît evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin care organismul este în raport cu lumea exterioară, voința organică corespunde obișnuinței; la nivelul activităților mentale voința organică ia forma memoriei, adică acea capacitate de a reproduce actele corespunzătoare atingerii anumitor finalități specifice. Voința reflectată se prezintă sub trei forme simple: reflexia considerarea intenției sau a scopului; conveniența căutarea motivelor când scopul este ales; conceptul care este reprezentarea rațională și generală a obiectelor sau scopurilor. Există de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate. Cele două tipuri de voință se află
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au revendicat din învățătura sa orală. Socrate nu căuta discipoli, elevi, emuli, ci prieteni, participanți la discuții. A aruncat sămânța cunoașterii adevărului. Genialitatea sa ca dascăl rezidă în faptul că a acționat ca un ferment, a incitat la gândire și reflexie proprii. A fost tipul ideal al înțeleptului antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și n-a învățat pe nimeni. Atunci ce-i atrăgea pe tineri? Le plăcea cum sunt cercetați cei care
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mai frecvente, au și probabilitatea cea mai mare de a fi alese. De asemenea, cum ne îndepărtăm de centru frecvența observațiilor scade, scăzând și probabilitatea de a fi alese. Distribuția normală este simetrică, astfel încât jumătatea dreaptă a curbei este o reflexie a jumătății stângi. Media, modul și mediana coincid, astfel încât punctul de echilibru (media), punctul de mijloc (mediana) și valoarea cea mai frecventă (modul) a distribuției sunt toate în același punct. Distribuția normală este continuă, încât teoretic vorbind, numărul valorilor variabilelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În felul cel mai frumos. André Malraux De obicei, vederea unui obiect scânteietor ne provoacă o anumită indispoziție [...] Nu numai că avem o prejudecată Împotriva a tot ceea ce strălucește, dar unei străluciri superficiale și Înghețate, noi i-am preferat Întotdeauna reflexiile profunde, un pic voalate. Junichirô Tanizaki Introducere AMERIZARE În Europa, În vorbire se cere claritate și se evită echivocul. În Japonia, vorbirea cea mai apreciată este aceea care Întreține echivocul. Ea este cea mai prețuită 3 În august 2001, Încercam
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
două probleme: prima este aceea a ascensiunii sufletului în sfera perfectului care îl împlinește dându-i o perspectivă coerentă asupra lumii comune (care se mișcă - neuniform - sub incidența unor principii imuabile) și aceea a derelicțiunii lumii care, ea însăși, e reflexia neîngrijirii sufletului. Ceea ce caracterizează sufletul este mișcarea, însă această mișcare nu e una aleatorie, ci una orientată - ea descrie parcursul de la doxa (domeniul lumii indeterminate) la episteme (domeniul principiilor și al clarității). În măsura în care parcurge acest traseu, sufletul „participă” la ordinea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]