913 matches
-
implică asumarea responsabilității tuturor celor angrenați în acest proces. Al doilea argument se referă la faptul că orice proces de reformă, inclusiv procesul de reformă educațională, presupune parcurgerea unui algoritm concretizat în următorii pași: elaborarea politicii de reformă, implementarea măsurilor reformatoare, monitorizarea și evaluarea reformei. Aceste etape sintetizează în realitate principalele operații sau funcții ale unui management al reformei. De asemenea, așa cum am subliniat în primul capitol al analizei noastre, majoritatea măsurilor de reformă adoptate în plan educațional după 1989, dincolo de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Ritmul alert al vieții actuale obligă la o reconsiderare a valorilor și cadrelor de referință, la o (re)construcție a personalității individului prin prisma noilor oferte și cerințe ale societății, ceea ce solicită flexibilitate, adaptabilitate, perseverență și un demers formativ și reformator pe măsură. Analiza fenomenului schimbării nu ar fi completă ori posibilă fără o încercare de circumscriere a demersului nostru unui cadru logic, interogativ. Prin urmare ne interesează să stabilim care sunt cauzele ce ar determina acceptarea și promovarea schimbării în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
social global, educația se află într-un raport de interdependență directă cu celelalte subsisteme. Prin urmare, orice intervenție la nivelul sistemului social în ansamblu atrage după sine modificări la nivel educațional, și invers. De asemenea, inițierea și reușita oricărui demers reformator în materie de educație implică obligativitatea unei proiectări judicioase a pașilor ce trebuie parcurși, dar nu într-o manieră aleatorie, ci pe baza unor obiective ce decurg din analiza diagnostică a unei stări de fapt și din anticiparea viitorului. Nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
implicat în procesul de dezvoltare socială. Sunt puține subiectele care se bucură astăzi de un interes similar schimbării, cu atât mai puțin în actualul context al reformei sistemului de învățământ în care schimbarea reprezintă un vector important pentru materializarea elementelor reformatoare la nivelul școlii. Ea devine simultan cauză și efect al procesului de dezvoltare a școlii românești. Deși recunoscută ca importantă și necesară, abordarea problematicii schimbării educaționale implică uneori, așa cum era de așteptat, declanșarea unor polemici referitoare la gradul de profunzime
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reprezintă un proces de durată ale cărui rezultate se vor materializa în timp. Deși supărător, acest balans între acceptarea și respingerea schimbării este oarecum justificat, dacă e să ne gândim că mulți dintre cei chemați să susțină astăzi un demers reformator în câmpul educației sunt la prima întâlnire cu schimbarea, tatonează și evaluează procesul în termeni de riscuri și avantaje. Pentru a înțelege acest comportament suntem nevoiți să reanalizăm trecutul, aspect destul de dificil, deoarece a discuta despre schimbare la timpul trecut
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unor propuneri de ameliorare a unor aspecte ale procesului instructiv-educativ etc. h) La nivelul părinților: * Renunțarea la stereotipiile de gândire și acțiune prin reconsiderarea rolului școlii în formarea și dezvoltarea individului; * Conștientizarea importanței și necesității schimbării în educație; * Susținerea eforturilor reformatoare ale școlii; i) La nivelul comunității: * Renunțarea la susținerea strict declarativă a nevoilor școlii; * Materializarea parteneriatului școală-comunitate în proiecte comune de dezvoltare; * Asigurarea resurselor necesare dezvoltării școlii etc. Acestea reprezintă doar o parte dintre imperativele schimbării educaționale. Cert este că
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
încercările largi de reproducere mecanică a determinismului cauzal existent în natură, care a debutat cu perioada Renașterii și a luat avânt în cea Iluministă. Cu deosebirea că oportunitatea soluțiilor de acest fel s-a schimbat, au pierdut din nota lor reformatoare, se recurgea la ele doar pentru că erau confortabile, deși doar parțial satisfăcătoare. Viața reprezenta ceva mai mult decât o simplă cauzalitate fizică și chimică. Depășirea acestei viziuni a fost realizată pentru prima dată de Charles Darwin (1809-1882), dintr-o nouă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
servească drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să crească la 75 numărul așa-numiților baillis [judecători] și a seneșalilor; dar rolul lor se reduce odată cu crearea de alte circumscripții mai vaste și mai specializate: militare cu guvernatori sau locotenenți-generali, sau fiscale numite "elecțiuni". Pretutindeni regele trimite comisari reformatori care anchetează și adesea decid. Crearea serviciului poștei de către Ludovic al XI-lea trebuie reașezată în această perspectivă: pentru ca ordinele regelui să ajungă mai bine și mai repede în tot regatul. Armata și impozitul. În acest regat mărit neîncetat (Dauphiné
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de lutheranism încă din 1520. Între 1525 și 1534, ideile noi se răspîndesc în toate mediile, fără ca întotdeauna să fie ușor de deosebit ortodocșii de eretici. Francisc I însuși, încurajat de sora sa Marguerite d'Angoulême, regina Navarrei, susține ideile reformatoare. Dar întărirea progresivă a pozițiilor duce la ruptura provocată de afacerea placardelor în octombrie 1534: inscripții injurioase împotriva liturghiei sînt afișate la castelul d'Amboise pînă și pe ușa camerei regelui. Doi ani mai tîrziu, Jean Calvin publică în latină
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acum înainte privirea fixată pe alegerile prezidențiale. Dezbinarea rămîne totală la stînga și nu este mai mică în tabăra majoritară. Raymond Barre continuă politica de redresare a francului și a comerțului exterior, fără să reușească să împiedice creșterea șomajului. Inițiativele reformatoare ale președintelui Republicii se estompează, în timp ce anumite orientări marchează voința de a liniști partea cea mai conservatoare a populației, cum ar fi votarea la sfîrșitul legislaturii a legii "securitate și libertate", criticată nu numai de opoziție. Președintele Republicii, foarte prezent
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a bisericii și perspectivele dualiste de sorginte orientală care încercau să domine creștinismul. Dar aceste direcții nu au fost diferite din punct de vedere dogmatic, în secolul al XIII-lea, mișcările eretice de origine catară au avut și un caracter reformator din punct de vedere social. Acestea sunt cele ce au deschis drumul spre reforma secolului al XVI-lea, deoarece fără ele nu ar fi existat niciodată un preambul critic cu privire la imaginea promovată de Biserica Catolică. 2.2.1. Ereziile Occidentului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
literare. Este preferabil să începem cu organizarea și ou funcția operei. Nu elementele componente, ci modul în care sunt îmbinate și funcția pe oare o au hotărăsc dacă o anumită operă este sau nu este literatură. *2 în zelul lor reformator, anumiți campioni mai vechi ai "literaturii pure" au considerat simpla prezență a unor idei etice sau sociale într-un roman sau într-un poem drept o "erezie didactică". Dar literatura nu este profanată de prezența unor idei folosite literar, folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
țină cont de o întreagă paletă de aspecte problematice în demersurile sale de închegare a unui învățământ românesc reformat și unitar. Viziunile exprimate de miniștrii implicați în reorganizarea învățământului secundar - comune sau divergente - s-au manifestat totuși într-un spirit reformator. Aflat la conducerea Instrucțiunii Publice imediat după război și exercitând funcția de ministru aproape 13 ani, dr. C. Angelescu a reușit să pună în practică unele dintre ideile sale reformatoare, atât prin construcția și întreținerea materială a unui număr însemnat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comune sau divergente - s-au manifestat totuși într-un spirit reformator. Aflat la conducerea Instrucțiunii Publice imediat după război și exercitând funcția de ministru aproape 13 ani, dr. C. Angelescu a reușit să pună în practică unele dintre ideile sale reformatoare, atât prin construcția și întreținerea materială a unui număr însemnat de școli, cât și printr-o legislație ce a transformat structura învățământului la toate nivelele 42. Principalele realizări ale ministrului liberal în domeniul învățământului secundar vizează dezvoltarea rețelei de școli
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
echivalat cu "o măsură antipedagogică, nepractică și demoralizatoare", diminuând credibilitatea profesorilor secundari, împovărând universitățile și rezultând într-o selecție neobiectivă a liceelor 46. În final, atât cât această structură a funcționat, anul pregătitor a intrat în sarcina universităților. Apoi, directivele reformatoare ale ministrului Angelescu au vizat și conținutul învățământului secundar: cele trei secții - clasică, reală și modernă - sunt și ele desființate, pe considerentul că o eventuală specializare se va realiza în facultate, în timpul liceului elevul trebuind să beneficieze de o cultură
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el va fi acceptat, asimilat și premiat, fără riscul de a fi evaluat ca deviaționism. Un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el va fi acceptat, asimilat și premiat, fără riscul de a fi evaluat ca deviaționism. Un caz istoric special este cel al regimurilor comuniste din statele Europei de Est care au pretins că oferă un nou tip de societate în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
criză a papalității, care readuce în discuție edificiul teocratic al secolelor XII și XIII. Ieșită victorioasă din lungul conflict cu puterea imperială, papalitatea putea să pretindă dreptul de a aduna lumea creștină în jurul autorității sale și să-i transmită suflul reformator capabil să unească Occidentul în jurul valorilor morale și politice ale Bisericii. Lupta împotriva ereziei dusă de Inchiziție, succesul Ordinelor de călugări cerșetori care depind direct de papă și fondarea universităților care, sub controlul dogmei, fac să triumfe știința, sînt tot
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Odon Colonna, care se va numi Martin al V-lea. Criza pare rezolvată și se întărește poziția celor care plasează sinodul deasupra papei. Înainte de a-1 alege pe Martin al V-lea, părinții sinodali au adoptat o serie de decrete reformatoare, dintre care cel al frecvenței, care fixează periodicitatea sinodului. Cu toate acestea, noul papă și mai ales succesorul său, Eugeniu al IV-lea, se grăbesc să revină asupra acestor hotărîri și contestă această tutelă impusă Sfîntului Scaun. Sinodul de la Bâle
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a-i găsi un răspuns. Ea își are rădăcinile în gîndirea lui Luther, care consideră că numai Dumnezeu asigură mîntuirea păcătoșilor, datorită credinței și nu faptelor lor. În ciuda excomunicării pontificale, Reforma cuprinde Germania și Europa de nord. Și alte mișcări reformatoare se manifestă acum, dintre care cea mai importantă este calvinismul. Centrul său de predilecție este Geneva, dar acesta este introdus și în Franța, în Ungaria și în Scoția și se află la baza anglicanismului 45. Străduindu-se să combată reforma
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o "reînnoire a Bisericii", el realizează la Florența, o teocrație model dar efemeră. Peste tot se aud voci care declară necesitatea urgentă a unei reforme a Bisericii. Dar lipsește voința. Sinoadele generale de la Constanz și de la Bâle promulgă multe decrete reformatoare, dar papalitatea, care vrea să-și mențină supremația asupra sinoadelor, refuză să le aplice. Dacă Iulius al II-lea convoacă sinodul de la Latran (1512), o face doar pentru a le pune bețe în roate lui Ludovic al XII-lea și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să refacă unitatea religioasă a imperiului , reforma este consolidată de pacea de la Augsburg (1555) care afirmă celebrul principiu cujus regio, ejus religia: religia prințului trebuie să fie cea a tuturor supușilor săi. Reforma lutherană atrage după sine și alte mișcări reformatoare. Plecînd de la aceleași premise ca și Luther, acestea acceptă o mare parte a concepțiilor sale, dar se îndepărtează de reformă în anumite puncte ale dogmei și ale cultului. Este cazul reformei propăvăduite la Zürich de umanistul și elenistul Ulrich Zwingli
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În 1523, Consiliul orașului Zürich îi adoptă poziția și reforma sa se răspîndește în cantoanele Bale și Berna. Cu excepția cîtorva nuanțe, principiile lui Zwingli se impun și în orașele de pe Rhin, mai ales la Strasbourg. Anabaptismul este un alt curent reformator. Inspirat direct din iluminismul medieval, el se bazează pe credința în apropierea Judecății de Apoi. Aspirație mistică spre cunoașterea lui Dumnezeu prin intermediul Sfîntului Duh, acest curent nu are nici teologie, nici teoretician și respinge Bisericile, lumea, regulile și autoritățile. Înființat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]