1,351 matches
-
mișcare discursivă (sau al unui implicit)" (1987, p.115). Subliniem importanța parantezei din [P10]: intervenția principală este legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil de stabilit dacă reformularea trimite la un constituent anterior sau la un implicit. Nu este incomod pentru interpretare, căci adesea reformularea urmărește mai mult să marcheze o schimbare a perspectivei enunțiative față de discursul anterior decît să reformuleze (în sensul restrîns al termenului) un constituent
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
legată de schimbarea perspectivei enunțiative indicate, implicit, de conector. E. Roulet insistă asupra schimbării operate prin ORICUM: [...] adesea este dificil de stabilit dacă reformularea trimite la un constituent anterior sau la un implicit. Nu este incomod pentru interpretare, căci adesea reformularea urmărește mai mult să marcheze o schimbare a perspectivei enunțiative față de discursul anterior decît să reformuleze (în sensul restrîns al termenului) un constituent determinat de acesta (1987, p. 116). În cazul de față, ORICUM se bazează pe un enunț implicit
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
P1'] anulează această inversare prealabilă restabilind orientarea argumentativă (ironică) propusă de editor: este vorba despre albume fără text pentru toți copiii. [P11] se deschide prin conectorul ÎN SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de perspectivă apărută dintr-un implicit inițial; marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează sintactic reformularea propriu-zisă. [P11] devine astfel o concluzie pe care temele cărților (Sexul; Puterea; Banul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
SFÎRȘIT care apare singur pe primul rînd. Îl considerăm drept o marcă a reformulării nonparafrastice care indică și o schimbare de perspectivă apărută dintr-un implicit inițial; marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează sintactic reformularea propriu-zisă. [P11] devine astfel o concluzie pe care temele cărților (Sexul; Puterea; Banul) o vor putea defini clar. Cît despre funcția unei asemenea reformulări, ea orientează receptarea propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea locutorului este întotdeauna dirijată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un implicit inițial; marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează sintactic reformularea propriu-zisă. [P11] devine astfel o concluzie pe care temele cărților (Sexul; Puterea; Banul) o vor putea defini clar. Cît despre funcția unei asemenea reformulări, ea orientează receptarea propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea locutorului este întotdeauna dirijată către un partener, pentru ca acesta să poată face interpretarea dorită și organizată în funcție de posibilele sale reacții (1983, p. 58). Am amintit de punerea în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
poate spune tot, ci doar selectează elementele pe care le consideră cele mai pertinente pentru scopul urmărit: să construiască, pentru cititor, o lume cu oameni și locuri care să trezească dorința de a cunoaște și mai mult. Să studiem ultima reformulare din tema-titlu: (12) Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît un roman: este o enormă cronică africană, plină de bonomie și de poezie, evocarea unei lumi arzătoare, violente, naive și pasionante. Constatăm că nu este vorba doar de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este nucleul cărții [...] însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou"; sau chiar "Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît un roman: este o enormă cronică"), modificarea temei-titlu de la stabilirea ei (1) pînă la ultima reformulare (12). Ultimele adjective afective "arzătoare, violente, naive și pasionante" cu care se încheie textul de prezentare a cărții realizează o analogie între lumea descrisă și cartea scrisă. Să vedem în continuare nota biografică prezentă pe spatele supracopertei: (13) Descendentă dintr-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
27, 28, 30 Pastișă 128, 129 Peritext auctorial 22, 51 Peritext editorial 22, 23, 25, 36 Polifonie/polifonic 71, 102, 115, 121 Prefață 72 Propoziție 37-39, 41, 42, 101 Publicitate 25, 36, 48, 140 Referință 37, 70, 148, 153, 174 Reformulare 31, 32, 90, 100, 138 Relație (punere în) 52, 55, 71, 85, 89 Reprezentări 37, 72, 108, 121, 138, 143 Rezistență 45, 46 Schematizare 83, 85 Strategie editorială 45, 46 Supracopertă 23, 36, 135 Temă-titlu 85, 87, 89-91, 99, 100
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
variabile (de exemplu, în cazul unui fluid ideal - inviscid - ele demonstrează faptul că accelerația, adică rata de modificare a velocității este proporțională cu gradientul presional (vezi și http://en.wikipedia.org/wiki/Navier Stokes equations). Acestea sunt ecuații ale momentumului, o reformulare a relației velocitate presiune și au următoarele avantaje: velocitatea și presiunea (mărimi fizice) pot fi direct calculate; metoda este aplicabilă în 2-D și în 3 D; condițiile de contur sunt ușor de intodus în problemă. Dezavantajele sunt reprezentate de faptul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
după culegerea tipografică, Heidegger consideră necesar să intervină în profunzime: s-a trecut mai ales la o articulare mai detaliată pe capitole, ale căror titluri fuseseră formulate în mare parte de Pögeller, fapt ce a atras așadar numeroase modificări și reformulări, amplificări și tăieturi. În aceste săptămâni îi scrie Heidegger Elisabethei Blochmann la 12 aprilie 1961 închei obositoarea corectură la cele două volume "Nietzsche". Însă cea mai istovitoare a fost parcurgerea încă o dată a tuturor acestor căi de gândire ce reprezintă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
eschiva și de a se scuza; p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textuală) garantând progresia. Lucrările de lingvistică devenite de acum clasice descriu pe larg fenomenele de pronominalizare (Pisica.... Ea...), articularea (O pisică....pisica...), referențializarea deictică contextuală (O pisică.... Această pisică...), nominalizarea (O pisică intră.... Intrarea pisicii...), substituția lexicală (O pisică...Animalul...), reformularea (Această pisică este o felină), cadre presupoziționale și alte reluări inferențiale (Lucky Luke s-a lăsat de fumat: deci el fuma înainte)4. Pentru a ilustra, putem spune că, în poemul lui Desnos, conexitatea morfo-sintactică este corect realizată, însă progresia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
extragere (o mustață, o pălărie) la o referință specifică (mustața și pălăria lui Charlot). Există însă și alte procedee de descriere posibile. Precum în acest exemplu, un text foarte scurt din Histoires naturelles de Jules Renard, dominat în întregime de reformularea metaforică: (4) PURICELE Un fir de tutun prevăzut cu arc. Descrierea-definiție nu se mai referă la culoarea, la mărimea sau la forma obiectului respectiv, ci se bazează pe asemănarea dintre obiectul descris cu unul de altă factură ("firul de tutun
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-a vorbit (ATRIBUIREA) c) sau, combinând cele două procedee, reia tema-titlu inițială, modificând-o însă (REFORMULAREA). Această din urmă operație poate fi aplicată și în cazul altor unități ce apar pe parcursul descrierii (reformularea unei proprietăți sau desemnarea unei părți a obiectului analizat). În exemplul cu puricele din Jules Renard (4), datorită amplasării, chiar la începutul secvenței
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-a vorbit (ATRIBUIREA) c) sau, combinând cele două procedee, reia tema-titlu inițială, modificând-o însă (REFORMULAREA). Această din urmă operație poate fi aplicată și în cazul altor unități ce apar pe parcursul descrierii (reformularea unei proprietăți sau desemnarea unei părți a obiectului analizat). În exemplul cu puricele din Jules Renard (4), datorită amplasării, chiar la începutul secvenței, a unei teme-titlu, cititorul poate să facă apel la cunoștințele sale enciclopedice și să confrunte așteptările sale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stilisticii specifice genului (definiții de tip poetic). Exemplele (2) și (3) evidențiază gradul de înrudire care există între atribuirea unei teme-titlu unui obiect al discursului și modificarea temei-titlu dată prin operația de re-ancorare pe care o desemnăm cu termenul de reformulare 19. În (2), ancorarea oferă mai întâi tema-titlu: "acest apartament", reformulat la sfârșit prin forma "garsoniera noastră" și mai ales "un adevărat cuibușor de îndrăgostiți" căruia i se atribuie trei proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar (este) N 2 N 1 într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
N 1 într-un cuvânt / astfel spus / mai exact / mai bine spus / cu alte cuvinte, adică N 2. La rubrica "definiții" din Leçons de littérature française et de morale (1842), Noël și De la Place aleg câteva texte construite pe principiul reformulării. Astfel, în acest discurs funebru al lui Fléchier la moartea lui Turenne, întâlnim: (5) Ce este o armată? Un trup animat de o infinitate de pasiuni dintre cele mai diferite, pe care un om abil îl pune în mișcare în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez structura de bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc care mistuie și usucă tot ce-i stă în cale, care pârjolește, în furia lui, și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
arată paiul din ochiul vecinului, și ne ascunde bârna dintr-al nostru [...]. Bârfa este un rău care n-are stare, care tulbură oamenii și seamănă ura în mulțime [...]. În sfârșit, este izvor de venin dătător de moarte [...]. De cele mai multe ori, reformularea indică o secvență descriptivă ajunsă la final ca în acest exemplu din Lucien Bodard, în a cărui analiză nu vom intra în detaliu aici: (7) Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc la el! Cât de mare ne-a fost surpriza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat Cavaler de război. Lucien Bodard, La chasse à l'ours, Grasset, 1985: 39. Reformularea poate fi integrată în structura narativă, precum în această fabulă a lui La Fontaine. Reformulăgrile asumate pe rând de către narator (C' était un crochet [era un cocoș vers eliminat din varianta în limba română]) și de către mama șoricelului (Vai, fiule
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]