1,999 matches
-
Cernăuți când era zăpadă și am ajuns în aprilie când iarba era mare. Tata a rămas pe frontul Iași Chișinău. La oprirea trenurilor în gările mari, doamnele de la Crucea Roșie, voluntare din elita orașelor, erau în gară și dădeau familiilor refugiate ceai cald, lapte, salam, pâine și apă. Ca prin minune am scăpat de bombardamentele din Ploiești, București și Craiova. Alte trenuri cu refugiați au fost bombardate. În Oltenia am fost cazați în curtea unui om ce avea o casă bătrânească
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
erau pline cu refugiații scăpați din acel iad. După 23 august tata a venit la noi în permisie pentru un timp. Buna organizare a mareșalului Antonescu s-a văzut și în administrație. La biserică s-a făcut loc pentru preotul refugiat. La școli au fost încadrați învățătorii refugiați. La fel funcționarii din instituțiile statului: primării, poliție, jandarmerii, bănci, prefecturi și judecătorii. Îmi amintesc câteva episoade tragice. În armistițiul încheiat în septembrie cu U.R.S.S. guvernul român se obliga să înapoieze refugiații
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
iad. După 23 august tata a venit la noi în permisie pentru un timp. Buna organizare a mareșalului Antonescu s-a văzut și în administrație. La biserică s-a făcut loc pentru preotul refugiat. La școli au fost încadrați învățătorii refugiați. La fel funcționarii din instituțiile statului: primării, poliție, jandarmerii, bănci, prefecturi și judecătorii. Îmi amintesc câteva episoade tragice. În armistițiul încheiat în septembrie cu U.R.S.S. guvernul român se obliga să înapoieze refugiații care nu au plecat în 1940, fiind
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
mare jale: trenuri întregi bombardate, drumurile pline de refugiați. Cu toate greutățile am răzbit. Mulți am învățat la licee și universități, alții în școli de meserii. Ne ajutam între noi. Refugiații care au ocupat posturi de conducere încadrau cu prioritate refugiați. Cunosc cazuri în care directorii de spitale au înființat școli de surori medicale pentru fetele refugiaților. Și am ajuns să avem o situație relativ bună. Când făceam armata în Hunedoara, mi-a atras atenția un cartier frumos din marginea orașului
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
Această întrebare mi-a amintit de celebrele cuvinte ale revoluționarului francez Danton care spunea că: “ nu poți lua cu tine pământul patriei pe vârful pantofului”. Noi, cei născuți în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța vom continua să rămânem refugiați atât timp cât între NOI și ținuturile noastre natale vor exista Hotare.
SUNTEM, ÎNCĂ, REFUGIAŢI.... In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1711]
-
prin forța Armatei Roșii, înghițind o parte din trupul țării care nu a aparținut niciodată rușilor și nici Basarabiei sau Bucovinei. Din acel ceas al zilei de 29 iunie 1940 a început calvarul familiei mele și a miilor de familii refugiate sau rămase sub cizma bolșevică. Astfel, la 14 ani am început să am responsabilități, să înțeleg viața, să mă maturizez. Mă reculeg un minut în fața crucii și rămășițelor pământești ale eroului Cpt. Boroș Ioan, unul din primii căzuți în crâncenul
AMINTIRI DUREROASE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Mihail Malaşincu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1690]
-
etc. Așadar, țarul Rusiei nu primea ca principele de Battenberg să rămână pe tronul Bulgariei, iar Germania și Austro-Ungaria au fost nevoite să-l părăsească, spre a împiedica izbucnirea unui crâncen război. În timpul acesta Bucureștiul începe să se umple de refugiați bulgari. Evenimentele din principatul vecin nu s-au petrecut fără vărsare de sânge, bulgarii, cum sunt ușori la asasinate, au săvârșit represalii, au executat și au ucis pe adversarii politici. În restaurantele din București apar doamne în doliu, ai cărora
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mică și robustă, cu adorabilul său surâs. El s-a acomodat imediat cu Ducky și cu Colinette, iar Boiky (fiul lui Doiky) este supraîncântat să-l aibă”. După amiază Ducky și Regina Maria oferă un garden party unui grup de refugiați ruși. „Mihai și Boiky au fost marile atracții”. Marți, 29 aprilie. Vegetația din parcul Castelului Fabron proteja copiii, pe Mihai și Boiky, de aerul fierbinte și de praful purtat din Sahara de vântul sirocco. Șederea le priește. Regina Maria îi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
parte din teritoriul pierdut și cu Ucraina pe rest, moștenitoare a unei proprietăți “transmise”. Dar problema umană? România are refugiați interni, dar și deportați supraviețuitori. La O.N.U., în 1997, nu se auzise că România sau Republica Moldova ar avea refugiați pentru că nu fuseseră declarați (Ce guvern să-i declare?). A denunțat Pactul Ribbentrop Molotov și Ceaușescu la ultimul Congres al P.C.R. (1989), cerând revizuirea lui, crezând că se mai poate salva prin naționalism. La Chișinău, o conferință internațională (26 28
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
înființat cantine care funcționau sub egida Crucii Roșii, a Consiliului de Patronaj, a primăriilor din județele respective. La acestea s-au adăugat donațiile populației, ale unor instituții, distribuite refugiaților în pachete. Astfel, pe raza județului Neamț se preparau zilnic pentru refugiați 14.000 de pâini, iar în cantinele din județul Bacău au luat masa în ziua de 3 aprilie 8.643 de persoane, în ziua de 5 aprilie - 10.115, iar la 7 aprilie - 9.605 persoane. Deși pregătită din timp
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
acei care au rămas în 1940-1941 sub stăpânirea sovietică. La sfârșitul anului 1944 și începutul anului 1945, autoritățile sovietice de ocupație au procedat la ridicarea forțată a numeroși basarabeni și bucovineni; până la 31 martie 1945, din totalul de 54.576 refugiați trecuți pe listele predate Comisiei Aliate (sovietice), au fost “repatriate” 50.050 de persoane. Numeroși români din Basarabia și Bucovina de nord au adresat oficialităților române și străine memorii din care rezultă clipele de groază trăite în acele zile, convinși
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
avut loc se pot distinge mai multe etape. Unul din primele argumente aduse de specialistul comisiei de drept internațional, Alexandru Danielopol, era dreptul la opțiune al cetățenilor atunci când un teritoriu este cedat altui stat. El cerea ca basarabenii și bucovinenii refugiați în România să se poată bucura de dreptul la opțiune potrivit prevederilor dreptului internațional, respectiv să poată opta liber pentru cetățenia română sau cea sovietică, după cum doresc. El aducea în sprijinul acestei susțineri numeroase texte și exemple din legislația și
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
din temelii. Așa a început cel de al doilea refugiu. Destinația finală, Zătreni, Râmnicu Vâlcea. Am fost cazați la casa unui gospodar, familia noastră și o mătușă, sora mamei. Două camere goale, cu pături de campanie. Satul era invadat de refugiați iar localnicii în marea lor majoritatea erau săraci. Nu ne-a fost ușor! Fratele a întrerupt liceul, eu eram elevă la școala din sat. Părinții se zbăteau să ne asigure, în special nouă, copiilor, un trai liniștit și cât de
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
ce merită a fi înțelese atât în literă, cât mai ales în spiritul de care sunt animate. Asociația Refugiaților din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța desfășoară o activitate devenită rodnică în slujba celor care se consideră în continuare refugiați, atât timp cât între ei și ținuturile natale mai există hotare impuse artificial. Bilanțul său este edificator și reprezintă o garanție sigură pentru continuitate și dezvoltare. Publicarea paginilor de memorialistică îi onorează pe autori, iar Asociația își îndeplinește o datorie de onoare
PREFAŢĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
și Onești, unde au fost distribuite ajutoare în haine, încălțăminte și hrană zilnică. De asemeni, s-au luat măsuri de încadrare în muncă a celor apți, potrivit calificării fiecăruia. După eliberarea Basarabiei și nordul Bucovinei din vara anului 1941, cei mai mulți refugiați s-au întors la casele lor. Refugiul din iarna și primăvara anului 1944, a fost un adevărat calvar, mai ales pentru cei care s-au refugiat din nordul Basarabiei și Bucovinei, unde toate drumurile erau aglomerate de convoaie civile și
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare comună să fie primiți între 5 și 30 familii, iar în orașele Bacău, Tg. Ocna și Moinești peste 200 de familii. Cei mai mulți dintre refugiați au rămas definitiv în județ, unde, cu toate greutățile firești unui nou început, cu sprijinul autorităților, dar și prin efort propriu, au reușit să se acomodeze la noile condiții, unii cu serviciul, alții cu munca în agricultură, iar copiii au
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
Română pentru aplicarea Armistițiului“. După încheierea Armistițiului din 12 septembrie 1944, dintre România și U.R.S.S., autoritățile sovietice insistau, făcând serioase presiuni asupra guvernului român, pentru repatrierea așa-zișilor “cetățeni sovietici“ dar și a refugiaților în general. Memoriile scrise de refugiați și publicate în cartea de față, sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de refugiați. “Răstignirea României“ și “Golgota Refugiaților
“GOLGOTA” REFUGIAŢILOR DIN BASARABIA, NORDUL BUCOVINEI ŞI ŢINUTUL HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
treaz, va încondeia fără cruțare această nouă năpastă căzută pe capul dramaturgului român. De altfel, capitolul se intitulează sugestiv Românii deplasați. Nici tracomanul Iosif Constantin Drăgan, nici George Uscătescu nu scapă de condeiul obiectiv al pamfletarului. Exilul numără nu numai refugiați, ci și deplasați. În Semnul mirării (1995), accentul este pus pe ceea ce criticul va numi marginalizații întru asumarea unui destin al adevărului, întemeiat pe o sintaxă etică: responsabilitatea. Criticul declarîndu-se un adept al "artei impure", al unei arte responsabile. Observatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trebuie rentabilizate. Speculațiile imobiliare și suprapopularea ar putea duce într-o zi la dispariția mozaicurilor bizantine și a zidurilor de apărare datând din epoca fierului. Acesta ar putea constitui un subiect de disertație pentru studenții de la științe politice. Tabăra de refugiați care a fost transformată în cea mai mare închisoare din lume (de trei ori suprafața Parisului intra-muros, 362 km²) a ajuns ce-a ajuns un loc unde oamenii trăiesc claie peste grămadă, suferă și mor pentru că ușile și ferestrele i-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Autorii PROLOG 1. SCURT ISTORIC Generalul Ivan NIchitici INZOV a fost desemnat cu organizarea refugiaților creștini-ortodocși fugiți din Balcani de sub opresiunea religioasă și culturală a Imperiului Otoman. Inzov a cerut Împăratului rus Alexandru I, să stabilească regimul juridic al acestor refugiați, altfel nu poate trece la îndeplinirea mandatului primit. Prin Ucazul Imperial din 19 decembrie 1819, refugiații din Balcani - bulgari, găgăuzi, sârbi, greci, albanezi, s.a. - au primit statutul de coloniști. Pentru organizarea așezărilor lor în raiaua tătăreasca a Benderului (Tighinei), tătării
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
anii războiului, în pofida permanentelor proteste și intervenții germane. Cu foarte mulți ani în urmă, când mă documentam pentru teza de doctorat, am avut șansa să cercetez o seamă de arhive ale prefecturilor și primăriilor unor orașe din Moldova care adăpostiseră refugiați polonezi. Am constatat atunci cu câtă conștiinciozitate au fost întocmite listele cuprinzând numele refugiaților, domiciliul ce li se repartizase, sumele de bani și cantitățile de alimente, lemne și petrol lampant, ce le erau alocate lunar. Semnăturile de primire a acestor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lampant, ce le erau alocate lunar. Semnăturile de primire a acestor ajutoare de către refugiați sunt cuprinse pe liste interminabile, care apoi au fost îndosariate și ordonate. Acțiunea aceasta poate fi urmărită lună de lună, an de an până la plecarea persoanelor refugiate. București, iulie 2013 Partea I ROMÂNII ȘI POLITICA EXTERNĂ RUSEASCĂ „L’histoire est la politique du passé et la politique est l’histoire de l’avenir” Comte de Saint-Aulaire (Ambassadeur de France) I. Pe urmele Testamentului lui Petru cel Mare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a vă găsi case, să nu fiți expuși a suferi de iarna aceasta îngrozitoare. V-am rugat pe toți la plecare a-mi scrie câte ceva - nu știu nimic; sânt expus să aud toate veștile care se aduc aici de noii refugiați care vin - unele vești mai imposibile ca altele - că trebuie să fiți foarte amărâți și ocupați, dar vă rog să însărcinați pe Cristescu - de la Secretariat - a-mi comunica pe fiecare săptămână de ce se face la Bancă și ce se mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nordul Ardealului În partea rămasă liberă. În Sibiu s-a refugiat Universitatea din Cluj și liceul "Gh.Lazăr" a fost atașat Universității și transformat În seminar pedagogic. Corpul didactic și clasele de elevi s-au completat cu profesori și elevi refugiați. Vechile relații dintre profesori și elevi s-au destrămat. Toți elevii aveau același statut. Mi se oferea astfel posibilitatea de a ieși din mediocritate și cu puțin efort să obțin o bursă cu ajutorul căreia să mi realizez visurile. Mi-am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
specialitate de mâna Întâia. Erau acolo prof. dr. Mihail Mihăilescu, prof. dr. Ilie Bădescu, dr. Ioan Borcilă, fost șef de secție la Institutul “Pasteur”, domnișoara dr. Constanța Găzdaru, domnișoara Ecaterina Geraniu, șefa de lucrări de la Chimie și alții. Era deci refugiată acolo toată disciplina și “Paulette” cum mă porecliseră ei, nu putea lipsi. Dr. P. Begnescu Înjghebase un centru de cercetări de medicină comparată, cu rezultate apreciabile. Mi s-a creat și mie un post de șef de echipă de necropsie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]