1,126 matches
-
era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în secolul al XIII-lea (Floru, 1923, p. 38), iar întemeierea Moldovei este interpretată ca făcându-se prin decret al regalității maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei istorice naționale, și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922). 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) 3.4.1. Cadrul politic Urmările teritoriale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxia a încetat să definească spiritualitatea colectivă a poporului român, care era acum concepută pe liniile umanismului socialist. Corrigendum: epurarea componentei monarhice a memoriei naționale românești. În trena evenimentelor politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii de regalitate, evoluată apoi în cea de dinastie ca addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a memoriei colective, care a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii de regalitate, evoluată apoi în cea de dinastie ca addendum al memoriei naționale românești. Legea actualizării politice a memoriei colective, care a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul 30 decembrie 1947 când Partidul reușește abolirea monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul monarhic al României. Regalitatea română, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio secțiune a lucrării de Istoria RPR. Mențiuni disparate la Casa regală, la Carol I ori la Carol II apar cu totul răzleț, împrăștiate în cuprinderea lucrării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 intrarea lui Carol în București, 1877 proclamarea de către Carol a independenței, 1881 ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii temporale construite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această manevră, independența națională a fost efasată de orice element monarhic. Înlăturând ultimele rămășite monarhice, regalitatea a fost complet eliminată din memoria națională. Data de 9 mai a fost consolidată în statutul său de pilon al ordinii temporale prin adăugarea încă a unui strat semantic: sărbătorirea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, 9 mai 1945
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fotescu, 1979, p. 156; Petric și Ioniță, 1983, p. 119). Aceste condensări de semnificații într-o singură dată aruncă lumină asupra procesului de construcție politică a memoriei naționale. La fel cum ordinea politică monarhică a încercat să consolideze simbolic instituția regalității prin concentrarea a trei straturi semantice în data de 10 mai, tot așa a procedat și ordinea național-comunistă în sensul aglutinării a două semnificații în data de 9 mai. Merită subliniată în acest context legea halbwachsiană a concentrării temporale, de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii. Tema regalității, evoluată în timp în ideea dinastică, ilustrează cu elocvență regulile de funcționare ale legii actualizării politice a memoriei colective. Totuși, dacă avem o invarianță structurală la nivelul categoriilor formale de bază în care este configurată memoria istorică românească, nu același
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur nu. Regalitatea absolută a intereselor străine asupra țărilor noastre e pe deplin asigurată; orice reacție e cu neputință. Câțiva franci și câteva masalale împărțite la primărie vor produce oricând simpatiile necesare unui guvern atât de onest și vor închide gura nemulțumiților. Trei sute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noastre epoce gospodărești și spornice cu epoca în care Caradelele și Cariagdii au găsit rațiunea de-a fi? De ce epoca Mihălescu - Stroussberg și a lui Matei Basarab să aibă aceleași titulaturi? Jos vechiul nume românesc, al unei instituții române, sus regalitatea Palestinei și a Greco-bulgariei! Pentru onoarea trecutului trebuie să ne pară bine că se trage în sfârșit o mare linie de hotărnicie între Basarabi și Mușatini pe de-o parte și între elementele determinante ale epocei Stroussberg - Brătianu pe de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu peste 20 metri de tabia Medjidie [i]. Fără însă a avea ce în arta militară se numește un cap de pod nimeni nu va fi naiv a ridica pod în bătaia tunurilor de la Medgidia. Iată condeiele independinței. Condeiele prețului regalității vor fi credem: prefacerea Dunării într-un râu străin; noi joncțiuni de drumuri de fier; apanage patriotice. Astfel, în schimbul unor titluri, unor vorbe goale ce se aruncă, praf în ochii mulțimii, guvernul patrioților sacrifică însăși esența viitorului național!... [5 martie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
loc de mirare daca în vremi mai blânde, dar totuși în momente în care țara are nevoie de reînviarea tuturor instinctelor ei morale, unii membri influenți, mai ales din cei bătrâni ai partidului conservator, deși au aclamat cu bucurie principiul regalității, au evitat totuși de-a se 'ntîlni față în față cu cel care a căutat, în ciuda lumei, de-a fi inițiatorul acelei idei. [18 martie 1881] ["ÎNTRE LEGENDELE NOASTRE... "] Între legendele noastre naționale e una (în colecția Ispirescu ) de străveche
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
având înainte-le perspectiva aurită în adevăr de-a deveni reversibili, se vor prosterna dinaintea tronului și vor concede că viața lor se încoronează printr-un decret de numire în funcție sau printr-o pensie. Poate că toată manifestarea contrarie regalității nu e decât o apucătură bizantină pentru a-și da relief și a cere cu atât mai mult (în piese sunătoare) pentru renunțarea de la pretinsele principii republicane. La noi în țară vorba, fraza "libertate, egalitate, fraternitate " a ajuns o marfă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a umplut c-un post de guvernator la Banca Națională; republica din Ploiești s-a monarhizat prin postul de adiutant și prin funcția de cămăraș la saline; deci se poate prea bine ca telegramele cătră Rochefort și manifestațiile contra regalității să fie numai preambulul, menajat de timpuriu, pentru intrarea pe calea monarhică a directoratelor de bănci și de drum de fier, căci singurul mod de-a face carieră la noi în țară e pe de o parte lesne de învățat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cel dendîi către cei de-al doilea. - "Ba, daca eu sunt cauza tuturor relelor, nu primesc nici eu această sarcină", ar fi răspuns d. Rosetti. C-un cuvânt majoritatea actuală s-arată incapabilă de - a - și aplica în mod organic regalitatea pe care a votat-o, atât de incapabilă încît nici nu simte esența lucrului, nici nu pricepe ce i se cere. E drept că în fața căderii, în fața pericolului pierderilor materiale, esențiale pentru masa roșiilor când cade de la guvern, ei s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un șir de dificultăți diplomatice ce întîlnise deja cu ocazia arestării lui Hartmann. Prințul Orloff însă a dat conferinței Calligari importanța ce a meritat și nu s-a plâns guvernului francez; prin urmare mandatul a fost pus la dosar. Proclamarea regalității în țară nu a plăcut lui Calligari și câtorva prieteni ai săi. D-nii Calligari, Radovici, Vintilă Rosetti și încă doi-trei a găsit de cuviință să protesteze contra proclamării regalităței și, pentru a da o mai mare întindere protestărei lor, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că-l calomniem. Cu toate acestea avem pe masă dinainte-ne revista sa "Republica rumână " și colecția "Romînului", cu penegirice la adresa tuturor revoluționarilor și republicanilor din lume, sfârșind cu comunistul Blanqui. Ei bine, ce dovedesc astea pentru public? Nimic. Proclamarea regalității rămâne încoronarea vieții d-lui C. A. Rosetti, deși în același moment fiu său Vintilă protesta contra regalității și bea în sănătatea viitoarei Republice române. Ce nenaturală devine chiar discuția de față când ținem seamă de o împrejurare. Discutăm în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu penegirice la adresa tuturor revoluționarilor și republicanilor din lume, sfârșind cu comunistul Blanqui. Ei bine, ce dovedesc astea pentru public? Nimic. Proclamarea regalității rămâne încoronarea vieții d-lui C. A. Rosetti, deși în același moment fiu său Vintilă protesta contra regalității și bea în sănătatea viitoarei Republice române. Ce nenaturală devine chiar discuția de față când ținem seamă de o împrejurare. Discutăm în acest moment cu o foaie al cărei prim redactor e membru al Clubului dreptei și-a subscris o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încoronare, zgomotoase și splendide, ascundeau poate cu focul lor bengal sâmburul unui eveniment tăinuit cu discrețiune, însă mult mai însemnat, concesiile ce d-nii Brătianu - Boerescu făcuseră vederilor Austriei în cestiunea Dunării. Independența costase Basarabia, modificarea art. 7, răscumpărarea căilor ferate; regalitatea costase poate Dunărea. Orice succes poreclit politic se plătește peșin, titlurile de nobleță ale țării se cumpără ca boieriile sub Vogoridi. Nu știm în adevăr și nici nu voim să știm în ce consistă acele concesii pe cari cabinetul Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care puținele puncte de protecție a meseriei naționale au fost introduse de unii din colegii săi. Tot în urmărirea acestei independențe formale d-sa s-a făcut ministrul de externe al Tractatului de la Berlin și, pentru dobândirea recunoașterii repezi a regalității, s-a făcut ministrul cestiunii dunărene. Nu-i facem o acuzație dintr' aceasta. Fiecine face ceea ce se pricepe. A pune moșia părintească amanet pentru a câștiga un rang a căruia mărime să n-aibă pereche decât în goliciunea lui e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a făcut concurs. [31 mai 1881] ["A INTRAT VULPEA 'N SAC... "] A intrat vulpea 'n sac. "Romînul" se zbate ca-n gura șarpelui spre a scăpa din încurcătura în care l-a pus evenimentele parlamentare a celor din urmă zile. Regalitatea putea fi proclamată de țară, e foarte adevărat, căci liberă e orice țară neatârnată de a-și pune titlul pe care-l găsește mai potrivit cu poziția ei; dar libere rămân pe de altă parte toate țările neatârnate de-a recunoaște
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]