1,139 matches
-
studiilor: Ovidiu Pecican și Gheorghe Iancu. De asemenea, le mulțumesc domnilor Dodo Niță și Virgil Tomuleț pentru solicitudine și dispoziția de a-mi oferi consultanță și asistență în procesul de documentare. Le sunt profund îndatorat domnilor profesori Grigore Ilea și regretatului Valeriu Bota, pedagogi desăvârșiți. Ideea acestei lucrări nu s-ar fi concretizat fără sprijinul moral și logistic al ilustrului istoric Charles-Olivier Carbonell, un colos intelectual si un spirit generos, primul care m-a încurajat în acest proiect. Cele mai calde
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
monografie Jules Cazaban - mai trebuie multe investigații. Ceea ce s-a scris în revista „Teatrul”, voi găsi la Suceava. V-aș ruga să-mi spuneți dacă aveți fotografii ale familiei în albume. Mă refer la tatăl, mama Dv., sau fotografii ale regretatului Dv. frate, din perioada copilăriei, a liceului sau a studiilor universitare. De asemeni, dacă există actul de naștere, de studii etc. În fine, scrisori către Jules Cazaban. Toate vor trebui completate cu amintiri despre artist, evocate de membrii familiei, ceea ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ultimei plenare a Comitetului Județean de Cultură și Educație Socialistă, conducerea Muzeului din Fălticeni a propus ca la parter să se facă o expoziție permanentă Șoldănescu Băeșu, deoarece nar fi timp suficient pentru punerea la punct a exponatelor adunate de regretatul profesor Vasile Ciurea. Rugându-vă să transmiteți Doamnelor respectuoase sărutări de mâini, vă doresc noi satisfacții în munca artistică. La mulți ani! Eugen Dimitriu 93 ISTRATTY, Ella 1 Suceava, 8 noiembrie 1972 Mult Stimată Doamnă Istratty, A trecut mai bine
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Totuși, sub presiunea timpului, a trebuit să facem un tur de forță. Îmi exprim nădejdea că-mi voi concretiza recunoștința, prin Monografia pe care o văd conturată, în lumina valoroaselor date pe care mi le-ați oferit. Am parcurs scrisorile regretatului profesor I. Roman, în care am descoperit multă sensibilitate. De asemeni, ale Elenei C. Meissner 160, înzestrată cu un profund spirit de dăruire în acțiunea de emancipare și de câștigare a drepturilor femeilor între cele două războaie mondiale. De asemeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
2 Fălticeni, 28 august 1974 Mult Stimate Domnule Profesor, Răspunsul Dv. din 26 iulie crt., mi-a adus multe știri îmbucurătoare. În primul rând am avut deosebita onoare de a cunoaște pe calea scrisului, pe unul din distinșii prieteni ai regretatului profesor Vasile Ciurea. Între timp am făcut diverse investigații, motiv pentru care am întârziat răspunsul. Prin învățătorul emerit Al. Arșinel 199 din Dolhasca, am aflat că Dl. Uglea 200 lucrează la o monografie a fostei Școli Normale „Vasile Lupu” din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
246. D-sa m-a sfătuit să vă scriu, pentru că sunteți cel mai în măsură să satisfaceți această rugăminte. D-na Ungureanu dorește să le folosească în studiul introductiv al volumelor de folclor ce vor apare la „Minerva”, sub semnătura regretatului Dv. părinte 247. V-aș rămâne recunoscător dacă ați avea amabilitatea să trimiteți cele cerute, D nei Maria Luiza Ungurean în str. Aurel Vlaicu nr. 125, București, Sector 2. Cu rugămintea de a transmite soției Dv. respectuoase sărutări de mâini
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și eseistului G. T. Niculescu-Varone, autor a peste 40 de volume. D na este din Burdujeni, prietenă cu D-na Maria-Luiza Ungureanu și autoarea Monografiei Burdujenilor. A răsfoit cu admirație, la București, volumele de folclor (în manuscris), ale ilustrului și regretatului Dv. părinte. Am prins o zi splendidă. După ora 1 am coborât pe str. Maior Ioan, cu gândul să trecem pe la familia Dv. Plecaserăți cu puțin înainte și ne-a părut rău că nu v-am putut întâlni. Cu acest
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a fi incluse în publicațiile respective. Conducerea liceului va pregăti deasemeni un „Album al Universitarilor”, în care vor figura personalitățile ce au ajuns pe treptele corpului didactic universitar. O fotografie foarte reușită a Dv., se află la dispoziția liceului, oferită de regretatul profesor A. G. Stino. La rugămintea directorului, voi expedia pe adresa liceului bibliografia Dv., spre a fi inclusă în „Albumul Universitarilor”. Am avut deosebita plăcere de a asculta cântecul pentru centenar, după versurile pe care le-ați scris și puse pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Domnule Tomozei, A trecut aproape o lună de la vizita Dv. la „Galeria oamenilor de seamă”, când am avut plăcuta ocazie de a vă cunoaște personal. Sunt un admirator al creației Dv. literare și al tenacității cu care luptați pentru memoria regretatului Nicolae Labiș. La întâlnirea noastră, v-am rugat să publicați în revista „Argeș”287 unele comori aflate în „Galerie”. Pentru început, vă trimit trei scrisori inedite de la Anton Holban, Mihail Sadoveanu și Eugen Lovinescu. La acestea, alătur și fotocopiile respective
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
toate amintirile vieții trăite acolo începând cu anul 1911. Mă bucur mult când aud că se vorbește sau se publică câte ceva despre orașul ce găzduiește un bogat tezaur cultural artistic. Dacă Creatorul l-ar fi ținut în viață pe mult regretatul Vasilică Popa, astăzi eram stabilit în Folticeni, căci era un om de cuvânt când își lua un angajament. M-a bucurat vestea Dv. despre frumoasa vârstă pe care a ajuns-o Domnul Tempeanu și i doresc multă sănătate, cu putere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Și-apoi, în ciuda travaliului și a sacrificiilor făcute, nu există la nivel local vreo brumă de interes, darămite felicitări și răsplată. Pur și simplu, nu merită să continui, chiar dacă ar fi să mai trăiesc o sută de ani. După dispariția regretatului Alexandru Deștiu ai primit misiunea, deloc ușoară, de a prelua revista făurită de acesta, Pro Saeculum. Ai primit-o ca pe o provocare sau ai considerat că experiența câștigată ca redactor șef la Oglinda literară și, ceva mai devreme, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu mă înșel, „I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la Roma, la organizarea vernisajului și, apoi, la închiderea expozitiei I Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica. Expoziția, cuprizând valori excepționale, beneficiind de un catalog amplu, tipărit în condiții grafice remarcabile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în această parte a Europei. Ați fost, încă de la început, colaborator al revistei „Carpica” și, pentru cinci numere, chiar redactor responsabil. Ce resorturi v-au îndemnat să editați propria revistă de istorie, „Zargidava”? Apariția revistei Carpica, în 1968, din inițiativa regretatului Iulian Antonescu, a stimulat cercetarea, îndeosebi în domeniul arheologiei și istoriei vechi la Bacău. În timp, au apărut mulți tineri istorici, cu aptitudini în cercetarea știintifică, majoritatea lucrând în învățământ. Revista de istorie Zargidava, care apare anual, din 2002, este
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
sens poate fi susținută de indianism, ca unul din intertextele cele mai acceptate. Amita Bhose arată în cărțile ei consubstanțialitatea eminesciană la spiritul înțelepciunii indiene, care umbrește teza influenței și încurajează legitimarea conferită de afinități. Ceva mai recent, o (deja) regretată tânără cercetătoare din India a operei lui Mihai Eminescu face apropieri între texte poetice eminesciene și scrieri indiene, dar se menține în spațiul intertextualității. Se pare că nu a avut timpul necesar să acceadă în intratextu alitatea eminesciană, unde ar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Chiar și-n tăcere, / Când urc o treaptă în rugăciune, / Ispita mă linge, păcatul mă cere...” (Caut umbre). Eroina lirică, „hoinară-ntre pământ și cer” (Voi levita), se află în „ căutare de umbre”, chemând fantoma iubitului și un „ieri” mereu regretat. P. scrie despre iubire, moarte, ispită și frustrare, în reverberația unei melancolii potențate de motive recurente: toamna, noaptea, vântul, ploaia, ceața, configurând un sugestiv peisaj al reveriei: „Noapte de toamnă și vânt / Pe străzi / Frunze multicolore. / Stele și lună.// În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
reflectă viața locuitorilor comunei Oșești în acea perioadă extrem de grea. Extrapolând, la nivelul întregului județ, dacă nu cumva la nivelul întregii Moldove. Pe lângă aceste documente, am reușit să intrăm și în posesia a 25 de file de amintiri scrise de către regretatul învățător Neculai Croitoru (03.XII.1907 - 30.VIII.1998) care a slujit la școala din satul Muntenești, comuna Ștefan cel Mare, aproape două decenii după care a fost transferat în 1950, din motive politice, la școala din Codăiești unde a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de păguboasă și falimentară. Casa lui Costache Frimu (tatăl lui Ion) mai există și acum în satul Bârzești fiind, poate, cea mai veche casă răzășească funcțională din județ. Conform memoriilor regretatului Neculai Croitoru (1907-1998), învățător din satul Muntenești (care în scrierile sale s-a bazat pe s fost construită în jurul anului 1840, de către Ion Frimu polcovnicelul, special pentru fiul său Costache. A meritat sacrificiul suprem al lui I.C. Frimu? Sub nicio
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
oaspetele nostru ilustru ne-a fost confiscat. În oraș, vestea explodase. Prefectul, primarul și alții l-au înconjurat, cu o politețe umilă, urcându-l într-o mașină. * Peste mulți ani cincizeci și mai bine am avut ocazia să-i vorbesc regretatului Iosif Sava de această întâlnire. Nu știa nimic, auzise ceva, foarte vag, m-a somat să fac un articol despre "singura conferință a lui Enescu" după cum spunea el. Dar Iosif Sava a murit peste vreo săptămână și, iarăși neglijența mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Basarabia și v-ați arătat dezgustat de felul cum văd unii democrația pe malurile Dâmboviței. Când ați avut timp să faceți toate aceste lucruri? Și la care dintre ele țineți mai mult? E ceva ce, totuși, n-ați făcut și regretați? D.T.: Aș începe cu un lucru care îmi stă foarte aproape de inimă de multă vreme - democrația. Se întâmplă că sunt unul dintre cei care, pe de o parte, sunt convinși că democrația este cea mai preferabilă formă de guvernare, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
textul Domniei sale, „faptele”, „amănuntele” despre ceea ce numește o „disidență curajoasă” nu apar. Numite sunt mai ales așa-zisele erori ale disidenței mele. Este felul perfid în care dl Breban „recunoaște” și meritele altora. Exemplul cel mai cutremurător este cel al regretatului Dan Deșliu, despre care, înainte de a spune câteva cuvinte de bine, înșiră o lungă listă de păcate. Insolent numit „disident paradoxal”, dl Deșliu este adus în pagină drept versificator modest, stalinist, propagandist. Motivul disidenței sale ar fi fost, chipurile, scoaterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cam după ureche. Damblaua noului roman - dacă nu scriai în linia Robbe-Grillet, Rebreanu să fi fost și tot erai expediat la „și alții”, alături de Aurel Mihale. Ce să mai spun de onirism? Nu dictai în somn, erai un conformist. Demersul regretatului Laurențiu Ulici de a împărți debuturile literare cărora le-a fost contemporan pe decenii a fost transformat cu timpul într-o caricatură greu de imaginat de critic. Mai subtilă - la început, grosolană - astăzi, o fraudă transformă întâmplări biografice în criterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Hollywood, unde a fost distribuit imediat În filmul Amadeus, pentru care a primit un Oscar! În urma acestui workshop lucrat cu un buget extrem de modest, dar cu o angajare totală a unui colectiv Îndrăgostit de magia hipnotică a poveștii, Jean Mercure, regretatul director al Teatrului de la Ville, mi-a propus să montez la Paris o versiune mai dezvoltată a romanului. După ce am aflat că Jean-Claude Carrière era interesat să rescrie adaptarea, am apelat la Radu Boruzescu și Heti Stürmer, doi prieteni vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
speranței c... reformele sunt posibile și în România. Drumurile noastre s-au întâlnit cu decenii în urm..., când am ocupat un post de cercet...tor în același institut. Discuțiile informale la care am participat al...turi de un alt mare regretat al SOREC-ului, Ihor Lemnij, au fost repere de atitudine profesional..., de școal... pentru mine, pentru cei mai tineri. Înzestrat cu o inteligent... sclipitoare, cu o capacitate analitic... prodigioas... și cu un simț deosebit al construcției raționamentelor, Vasile Pilat excela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
continuat afar..., în întâlniri cu un alt amic, Ilie Șerb...nescu. Discutăm și cu Aurelian Dochia, cu Costea Munteanu sau cu Alexandru Olteanu (care tr...ieste acum la Londra) în laboratorul profesorului Buium Cotigaru la ASE sau în cel al regretatului profesor Constantin Pintilie. De Vasile Pilat m-a legat și studiul semnat împreun... în 1984 privind nevoia de reform... economic..., analiz... care a stârnit interes în str...în...țațe și a fost evocat la Europa Liber.... Dup... 1989, scena s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
o istorică vizită de lucru la Giurgiu. Uzanțele, în astfel de cazuri, nu admiteau derogări de la regulă, Horea obținându-le totuși prin diligențe de care nimeni din redacție, în acel moment, nu ar fi fost în stare. Evocat și de regretatul nostru coleg Valeriu Cristea, episodul acesta le apare memorabil celor care l-au trăit, iar celor care nu l-au trăit le apare, probabil, ca o ciudățenie. Ferice de aceștia din urmă. La aniversarea celor șaptezeci de ani ai lui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]