684 matches
-
prin participări repetate, cum a fost cazul celor trei turnee în Spania pe durate de câte trei, patru săptămâni. Ca ajutoare periodic mentorul prestigioasei formații, Ion Pavalache a avut alături pe unii din foștii săi elevi de la Conservator. Mai întâi regretatul Anton Bișoc, timp de unsprezece ani, iar în ultima perioadă se bucură de colaborarea inimoasei Consuela Radu-Țaga și Adrian Ardeleanu, care alături de profesorul lor ne-au delectat cu reușite interpretări, în concertul de la aniversarea celor 35 de ani de activitate
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pun pe gânduri. CĂTĂLIN N-a ajuns om de știință s-ar zice că din prea mult orgoliu. Având calitățile unui cercetător - ușurință în speculație și un volum remarcabil de informație -, băiatul frecventa pe cercetătorii de la Academie și Muzeu, ca regretații Adrian Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
anexarea la Imperiul habsburgic, în anul 1775, toponimul capătă un sens precis. Această „Țară de Sus” a Moldovei - Bucovina - era partea cea mai bine cultivată a statului moldovenesc și cu ținuturile cele mai bine dezvoltate din Moldova întreagă. Nicolae Iorga, „regretatul și în veci neuitatul prieten al Bucovinei”, arată că „în întregul pământul locuit de români nu se găsesc alte ținuturi, relativ mici, ca acelea, care să cuprindă atâta frumusețe și atâta îmbelșugare în amintiri din trecut, așa de îndepărtate și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cele veșnice; ci ne lăsam mai bucuros cuprinși de nădejdea, că înaltul ierarh, mai înainte în destulă putere, va mai putea amâna trista întâmplare de a ne ruga azi la căpătâiul sicriului său [...]. Cine a cunoscut de aproape pe mult regretatul răposat, acela știe, că el n-a căutat asemenea slavă, ci - ca un credincios fiu și muncitor în via Domnului - s-a supus voinței celor ce i-au croit drumul spre ea și i-au așezat sarcini atât de grele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de Stațiune și pentru a solicita sprijinul necesar. Decan era domnul prof.dr. Adrian Bavaru, devenit apoi rector, timp de două legislaturi. De la domnia sa am primit un sprijin substanțial. Am fost delegat de domnul rector Călin Ignat să iau legătura cu regretatul prof.dr. Adrian Rădulescu care era, în același timp, rector al Universității „Ovidius” și prefect al județului Constanța. Am fost asigurați de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
un om este ceea ce este, incapabil de a-și depăși marginile. Altora le e deschisă putința de a repara 1. O insinuație vie susținea că autorul acestei istorii n-ar fi fost propriu unei atari întreprinderi din cauza firii sale susceptibile. Regretatul și marele E. Lovinescu cultiva, în bună credință, această falsă imagine. Într-un articol, în fond elogios pentru critic, dar care n-a fost publicat spre a nu se mâhni cu o polemică oricât de amabilă un om pe pragul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atribuit doctorului Tomescu. Să ne amintim că doctorul I.Vineș, în 1931, îl invoca pe fostul său coleg de două ori: când vorbea de o „endocardită veche” a lui Eminescu „diagnostic pus și de profesor N.Tomescu” și, mai explicit: „regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al Institutului”. Doctorul murise la 3 noiembrie 1918 (vezi Enciclopedia Predescu) dar George Potra crede că are în mână un raport al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai multe rânduri, Însă nu a mai binevoit să mi-l Înapoieze. Desigur, mai am Încă fotografii de familie ale socrului meu, soacrei, fiicelor, ginerilor, mai toate În grup. Scrisori de la el nu prea am, cum am foarte multe de la regretatul Prof. Vasile Ciurea. Am un autoportret al lui Aurel Băeșu (acuarelă), un portret al meu de Băeșu (creion) și alte amintiri care ar putea interesa „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dar, ar trebui să le fotografiați aici. Nu le
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acum de la D nii prof. Popa (despre poetul Labiș) și Gorovei (Diverse). Aș dori să se mai Înscrie și alți colaboratori fălticeneni. Mă gândesc la Dl. prof. V. Ciurea (Ă). Aveți acolo pe D-na Apetroaiei, folcloristă mult apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dacă cei mai mulți au prețuit serviciile aduse de Junimea limbii române și literaturii românești, prea puțini au în țeles concepțiile ei politice. Greșit judecate au fost aceste concepții, nu numai de adversarii politici, dar chiar de unii intelectuali, ca spre pildă regretații Ibrăileanu și Zeletin, sau d. Lovinescu. În lipsă de cunoștințe exacte despre originea liberalismului de la noi, pornit de sus în jos, de la clasa conducătoare care, aproape în unanimitate, la adoptat în vre mea divanelor adhoc, el a fost confundat de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
o vină a intelectualilor în general pentru că ei mai puteau opta pentru alte trei atitudini, păstrându-și astfel demnitatea. E vorba despre tăcere, împotrivire sau exil, toate trei fiind forme eroice de rezistență. Personal, sunt întru totul de acord cu regretatul M. Nițescu, inclusiv cu părerea sa despre lipsa de valoare autentică în cazul autocenzurării reflexe, precum și cu cea în legătură cu răspunderea majoră ce revine „intelectualilor de prestigiu care aveau și au datoria de a apăra libertatea de conștiință”. De asemenea, susțin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-ul lui propriu și personal... A.V. Vă întreb pentru că cineva care scrie, vorbește despre un actor, despre un cântăreț în ziare, în reviste, la radio și televiziune, trebuie să aibă acces la astfel de documente. Vă dau un exemplu, regretatul istoric Adolf Armbruster, soțul Vioricăi Cortez, a realizat un volum impozant, "Enciclopedia unei cariere", sursă de informație de mare folos oricui vrea să afle cât mai mult despre un mare cântăreț și actor de teatru liric. Același lucru ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
e decât confuzia logică a autorului, dar un ochi atent și exersat poate să găsească oriunde..., vorba lui Heraclit, "sunt zei și în bucătărie". Deci, aș fi pentru o relaxare în privința judecății de gust. De pildă, m-a iritat cândva regretatul George Pruteanu, care într-o emisiune la televiziune cu Adrian Copilul Minune, dădea cu el de toți pereții și-i explica că Beethoven e mai mare. Chestia asta e inutilă, iar în dialogul acela, aveam de-a face cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
antialcoolică“, condusă de A.D. Xenopol, că în 1900 au avut loc „înscrierea în programul școalelor a învățământului antialcoolic obligator, săvârșită de marele dispărut Sp. Haret“ și „înlocuirea prin cafea și ceai, a rachiului ce se dă trupelor, măsură luată de regretații miniștri de războiu, generalii Budișteanu și Lahovary“ și că, în fine, în 1904, a fost propus un „proiect de lege pentru înfrânarea beției“. Luptătorii noștri n-au pierdut vremea, după cum se vede, dar am impresia că, de pe la 1918 încolo (ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Cronicar Scandalul ultimelor trei săptămâni a fost iscat de conducerea Muzeului }ăranului Român care a decis fără un motiv întemeiat desființarea a două săli, Ferestre și Timp, expoziții gândite și amenajate de regretații Horia Bernea și Irina Nicolau. De mult Cronicarul n-a mai constatat o asemenea mobilizare la unison a presei culturale și nu numai (v. Gardianul, Ziua, Evenimentul zilei). Conflictul merită privit îndeaproape. Puțină istorie Istoria MȚR-ului începe cu Titu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
nu va tolera personalități compromise politic și moral, îi va demasca pe toți cei care au asasinat în închisorile comuniste elita politică și intelectuală românească, inclusiv pe social-democrați, și va condamna mineriadele în aceiași termeni în care a făcut-o regretatul Sergiu Cunescu. Deocamdată - și nu am speranțe că lucrurile se vor schimba - PSD este centrul de comandă al unei teribile plase de păianjen care a cuprins toată țara tinzând să o stăpânească în fapt sub aparențe democratice. Ne aflăm într-
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
cunoscute. Ele vin din partea lui Iosif Vulcan. Deși ne-am fi așteptat la mai multă intimitate, scrisorile nu fac decât să amplifice preocuparea de totdeauna a redactorului revistelor "Familia și "Umoristul, cât și a membrului Academiei Române. În toate cazurile, editorul, regretatul Lucian Drimba, verifică apariția revistelor, este atent la evidența publicării corespondenței, corectând și completând numele apărute în scrisori, veridicitatea respectării datelor puse în circulație de scrisori. Verifică cine este adresantul scrisorii și motivează de ce o scrisoare, existentă în evidența Bibliotecii
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
fost W. Noomen, profesor la Groningen (Olanda), care în cabinetul de lectură al profesorului Emil Turdeanu de la Sorbona (Paris IV), citea cu nesaț Caietele de dor, revista de exil a lui Virgil Ierunca și care era în contact și cu regretatul Mihai Niculescu, de la Londra. Un altul a fost Louis Mourin, profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles, elev al profesorului Turdeanu, specialist în limba și literatura română veche. Tot astfel, profesorul englez E. Tappe de la Slavonic School din Anglia (v. Trecut
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
metodologie hermeneutică. Cartea oferă diverse răspunsuri la această întrebare. Rezum, din lipsă de spațiu, doar două, care mi s-au părut mai interesante, nu doar ca propunere teoretică, ci și prin pathosul lor, dacă pot apela la un termen retoric. Regretatul Ovid Crohmălniceanu evocă un episod straniu și tulburător, al revederii sale cu Paul Celan, la Paris, în 1966. Către finalul unei seri agreabile, petrecute în compania Georgetei Horodincă și a poetului André du Bouchet, Celan l-a întrebat, din senin
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
ne vin tocmai de la Lisabona, unde autorul lor se întîmplă să fie ambasador), critic și istoric literar, eseist, romancier, este unul dintre cei mai învățați oameni din cîți am cunoscut. în generația noastră (am fost colegi de facultate), el și regretatul Marian Papahagi merită cel mai mult acest titlu. Doar că Mihai Zamfir, ca de altfel Papahagi, este atît de bine crescut, încît erudiția nu se bagă de seamă. Nici vorbă de paradă de știință. Din contra, un firesc, un fel
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
în pijama, de unde nu ieșea niciodată. De plecat, a plecat singur acasă, odată ce-și încasase bursa pe 9 luni, cîte prevedea regulamentul. Urmarea acestui minunat gest de patriotism a fost că bursierii români care i-au succedat (între ei, regretatul Mircea Scarlat, recomandat de Al. Rosetti) n-au mai primit bursa întreagă de la început, ci în tranșe trimestriale. Înțelegeți dv. de ce. Ceilalți bursieri n-aveau această restricție. Iar cînd Fundația Herder a sărbătorit un sfert de veac de existență, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
câștigat. Dar în jur, ca o muscă zburând în preajma unei bucăți de brânză, sunt virajele circulare, serpentinele care duc la unul dintre cele mai spornice lucruri, pentru literatură: ocolișurile. Dacă nu ar fi ocolișuri, nu ar fi literatură. La început, regretatul Costache Olăreanu spunea că trebuie să fii lapidar, să ai gânduri limpezi, să mergi la țintă pe drumul cel mai scurt și să nu divaghezi. După care, cu o foarte frumoasă plecăciune prietenească, făcută în scris, pentru că altfel nu aș
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
tînără. Johnny Răducanu se arătă oripilat, la o emisiune T.V., de B.U.G.- Mafia (ce nume!) sau de nu mai știu ce formație ejusdem farinae. Pe drept cuvînt, el spunea că ăsta nu e muzică. Mulți îl ironizau pe regretatul Iosif Sava cînd refuză tot ce nu e clasic în muzică. Ce bine ar fi fost dacă era ascultat? De cîte ori vine vorba de cultură, aflăm că nu sînt bani. Dar pentru înfloritoarele reviste pornografice (nu le-am numărat
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
Cu profund respect și alese gânduri, Dr. Ioan Voicu, Visiting Professor, Assumption University of Thailand, Bangkok P.S.: Ne cunoaștem. Drumurile ni s-au întretăiat de două ori în viață: în august 1975 la Universitatea de vară de la Brașov, condusă de regretatul A. Piru, Dv. ați conferențiat despre romanul românesc, iar eu despre diplomația românească. În ianuarie 1994 ne-am revăzut la Cotroceni la dejunul oferit de președinte pentru d-na Madeleine Albright. Sunt autorul cărții "Nicolae Titulescu în universul diplomației păcii
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
și el, într-o descendență adesea marcată, sintaxa inflamată, gonflabilă și arborescentă". Un adevărat regal îl constituie textul intitulat Duelul sau gîlceava magistrului cu discipolul, închinat volumului Limitele puterii sau mituirea martorilor, scris la două mîini de către M. Ivănescu și regretatul Iustin Panța. Imaginea critică ia naștere din succesiunea unor secvențe epice, care mustesc de un haz derivat din ideea dedublării auctoriale - să recunoaștem, extrem de rară în universul poeticesc - exploatată cu o fantezie ce, gustîndu-și cu delicii progresia, nu-și pune
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]