1,381 matches
-
fost spus de un autor, ci doar intuit, lăsat în suspensie de un anume gânditor conferă enunțului valoare în măsura unui nou spus diferit de cel precedent. Din perspectiva pluralității cunoașterii moderne, ceea ce spune un text sau un discurs este relaționat cu ceea ce cunoaște fiecare individ în parte în contact cu respectivul text sau discurs! Nu le poți spune pe toate și nu într-un mod absolut. Cunoașterea se completează de la o perioadă la alta, cărțile sunt revizuite de la o ediție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de aici ideea de produs, prin analiza practicilor discursive (sociale, științifice, politice) din cadrul unei societăți. Societatea modernă poate fi sceptică, naivă, politic interesată, dar nu "de gata". Foucault urmează adevărul-corespondență, unde un spus nu are nicio valoare dacă nu este relaționat cu un fapt real, cu un real palpabil. Această teorie a adevărului-corespondență, simplă și logică, există încă din Evul Mediu. Un enunț istoric nu se poate întemeia decât dacă el corespunde unei evidențe date, iar scrierile istoricilor sunt raportate la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un clasic al gândirii europene moderne. Istoriile sale "dificile", "neplăcute", "enervante", abstracte nu au vreo legătură cu empirismul istoriografic, nici cu o manieră filosofică de a viza perenitatea și problemele eterne ale filosofiei, ci sunt în actualitate, vorbesc despre imediat, relaționează trecutul cu prezentul imediat. Un fel de jurnalism istoriografic și filosofic, poate "radical", dar oricum util. O cronică foucauldiană a imediatului cu problemele sale. Foucault se considera un soi de jurnalist radical, iar filosofia sa este mai mult o modalitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în fond, ale deficitului educațional pentru că, iată, Alin, Cornel, Radu și Marcu pendulează între modelele virtuale ale supereroilor din filmele video și ale mafioților din gașca de cartier. Copiii sînt ca niște atomi evoluînd pe orbite paralele, iar atunci cînd "relaționează" nu fac decît să repete ceea ce văd la televizor ("Vezi cîte cazuri sînt la televizor. Iei briceagul și-l înfigi în gîtul ăluia, cînd e atent în altă parte. Intră mai ușor în carne decît în lemn. Sau îi pui
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o grilă de evaluare pe care au completat-o periodic. Am observat, în cadrul orelor de matematică majoritatea elevii participă activ, numără corect crescător și descrescător, citesc numere naturale cu mai multe ordine și clase, scriu cu ușurință numere după dictare, relaționează între ei, lucrează cu plăcere și ușurință pe grupe, prezintă atitudini pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Zița -, încrederea totală în unii subalterni - ca de exemplu Chiriac -, persecutându-i în mod inexplicabil pe alții - Spiridon, cel mereu urechiat și tras de păr - și manifestându-și servitudinea față de cei pe care îi consideră superiorii săi - Rică. Toate personajele relaționează, cel puțin pe un plan. Astfel, pe Chiriac stăpânul intenționează să îl facă tovarăș la parte și să-i devină naș de cununie; faptul că Chiriac își înlocuiește stăpânul, în patul consoartei, în lipsa acestuia, nu este doar un detaliu picant
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
grele de simboluri și povestea personală de dragoste care-l marchează ca individ și-l pun în situația de a se redefini prin experiențele pe care le traversează, în funcție de ceilalți și de sine însuși. Filmul creează ciudată impresie că, deși relaționează / intra în contact prin personaje, limba vorbită de acestea, obiceiuri lumea orientala și cea occidentală rămân două jumătăți diferite care nu pot face parte din același întreg, două note discordante care nu pot completa aceeași gamă, două registre diferite care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
1968, pp. 247-248. 9 Ne referim, în special, la scenă à l'italienne, în cazul scenei elisabethane sau în al celei circulare, situația fiind diferită. Trebuie avut în vedere că fiecare tip de scenă are propriul său mod de a relaționa cu publicul (iluzie, participare etc.). 10 Béla Balasz, Arta filmului, traducere din limba maghiară de Raoul Șorban, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1957, p. 31. 11 Noel Burch, Un praxis al cinematografului, traducere din limba franceză de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
când ...”. Astfel am sesizat structurile motivaționale ale tinerilor. Propozițiile au fost astfel grupate, încât răspunsurile elevilor să pună în evidență motivele învățării care erau în legătură cu personalitatea 87 profesorului, altele care aparțineau de elevi ca persoană și a treia grupă care relaționau cu diferiți factori externi. Iată concluziile la care am ajuns privind motivația învățării elevilor: - elevii învață întotdeauna din mai multe motive, ceea ce conferă un caracter foarte complex motivației lor; - interesul pentru o materie de învățământ sau alta (ca interes cognitiv
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
contribui substanțial la educarea trăsăturilor de personalitate vizate de acest obiectiv cadru. Deși face parte din același colectiv al clasei, la lecțiile de educație fizică și sport elevul nu și mai păstrează locul obișnuit din sala de clasă, nu mai relaționează preponderent cu colegul de bancă, ci se situează în formație în ordinea înălțimii, învecinându-se cu alți colegi, exersează pe perechi și pe grupe, devine membru al unor echipe care se întrec și a căror componență se modifică de la o
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
contribui substanțial la educarea trăsăturilor de personalitate vizate de acest obiectiv cadru. Deși face parte din același colectiv al clasei, la lecțiile de educație fizică și sport elevul nu și mai păstrează locul obișnuit din sala de clasă, nu mai relaționează preponderent cu colegul de bancă, ci se situează în formație în ordinea înălțimii, învecinându-se cu alți colegi, exersează pe perechi și pe grupe, devine membru al unor echipe care se întrec și a căror componență se modifică de la o
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
Ție îți datorez înainte de toate organizarea mea și apoi posibilitățile de publicare. Este ceva ce numește ,,sensul vieții", iartă-mi cuvântul acesta mare, și tu ai dat un sens ,,vieții" mele58. Analizând în revista Azi, romanele lui Blecher, D. Trost relaționa, pentru prima dată, opera scriitorului de conceptul de fantastic. În Întâmplările din irealitatea imediată M. Blecher ne dăduse rezultatele unei experiențe strict personale, în care realul era conturat de fantastic, un fantastic anumit, care ținea mai curând de o ciudată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Blecher, în sensul în care îl definește Trost, este diferit de accepțiunea pe care o dădea termenului Roger Caillois, "o întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului în sânul inalterabilei legalități cotidiene"60. Caillois abordează fantasticul din perspectivă interdisciplinară, relaționând literatura cu artele plastice, vorbind nu de formele foarte stridente, ci de cele discrete ale fantasticului. Prin aceste forme discrete, ordinea recunoscută este bulversată, ,,inadmisibilul năvălește în cotidian". Fantasticul desemnează, astfel, un element involuntar. Ca și Caillois, Louis Vax interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fie opera, mai merită menționate: Introducere în opera lui Max Blecher de Sergiu Ailenei, Max Blecher un arlechin pe marginea neantului de Iulian Băicuș și Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic de Gheorghe Glodeanu. Toate aceste studii relaționează, într-o mai mare sau mai mică pondere, opera lui Blecher cu experiența trăită efectiv de autor boala cumplită care l-a măcinat pe acesta până la sfârșitul scurtei sale existențe. Abordarea din perspectivă transdisciplinară pe care o propun permite în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în opera lui se întrepătrund cel puțin trei tipuri de limbaj/ discurs: literar, filosofic și grafic/ pictural, fiecare dintre aceste discursuri reiterând ,,metaforele obsedante" care formează ,,mitul personal" al scriitorului. Orice abordare interdisciplinară presupune o abordare integrată. În acest sens, relaționez textele lui Blecher cu cele ale Hortensiei Papadat-Bengescu (mai ales în tratatarea temei erosului și a bolii, cu specificarea faptului că orgoliul personajului lui Blecher este suprimat, boala nu este o stare de excepție, ca la Hortensia Papadat-Bengescu, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
conștiința totală o resimte în fața temporalității"83. Astfel, după Durand, modelul "conștiinței totale" are trei părți: una a ,,semantismului bio-psihic" care desemnează fericirea sau angoasa, una a ,,reprezentării semiologice" și nivelul ,,simbolurilor", unde putem discuta de imaginar. Imaginarul nu este relaționat decât de simboluri. Teoria lui Mircea Eliade asupra simbolurilor se asociază teoriei lui Gilbert Durand. Eliade afirma că lumea "se revelează" prin simboluri. Simbolul nu este o copie a realității obiective. El revelează ceva profund, fundamental. Eliade încearcă să pună
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dintre problemele discutate în contextul definirii conceptului de autenticitate este cea a sincerității. Al. Călinescu, în Anton Holban, complexul lucidității 125 observa, ceea ce de altfel va întări mai târziu și Pompiliu Constantinescu, în Romanul românesc interbelic 126, că sinceritatea este relaționată în romanele lui Holban cu luciditatea. Analizând primul roman al lui Holban, Călinescu constata că Există aici o dublă luciditate: cea care acționează în momentul în care scrie (inspirându-i în bună măsură, ,,recitalul" sentimental) și o alta care analizează
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
loc peste câteva zile în mijlocul unei pieți"236. Astfel, ,,ieșind fantastic din aburii varului ca o apariție infernală vorbind în mijlocul focului și a trăsnetelor"237 îi va apărea naratorului-personaj, un prieten a cărui obsesie o va avea mult timp, amintre relaționată de primele experiențe erotice ale personajului. Erosul și boala se împletesc în textele blecheriene în sensul în care ambele sunt generatoare de lumi fantastice, de proiecții imaginare ale realului, ale altor personaje din contingent și în final, ale propriei transformări
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ocupațiile zilnice și din care nu-mi parveneau decât ecourile șopite cu stupefacție de persoanele mari din jurul meu. Paul cheltuia toți banii pe care-i câștiga, la varieteu, cu femeile 252. Umanitatea este astfel dezirabilă în contextul în care se relaționează cu copiile sale fidele. Existența se oglindește deformat în toate aceste spații în ideea surprinderii esenței vieții. Atracția față de toate acestei locuri va fi oarecum stopată în momentul în care, intrat în teatru, naratorul personaj va experimenta o întâlnire ciudată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Emanuel, nerostită de altfel: ,,mă interesează doar viața!"267 justifică această căutare continuă a personajului de a-și prelungi existența, apelând la alternativele oferite de realitatea înconjurătoare. Încadrarea tematică a operei lui Max Blecher a fost realizată de critica literară relaționând opera autorului cu două mari teme: boala și moartea. Metaforele obsedante" ale textului blecherian, observabile prin suprapunerea de texte, converg inevitabil spre cele două constante ale textului lui Blecher. Tema fundamentală a operei lui Blecher rămâne, însă, ființa. Heideggerian, Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
naratorului-personaj din textul Vizuina luminată este legat de propria moarte temă fundamentală a creației pictorilor suprarealiști. Nu este prima dată când moartea este ,,gândită" de naratorul-personaj. În Întâmplări în irealitatea imediată și Inimi cicatrizate există fragmente întregi care pot fi relaționate de acest vis. Suprapunând acele fragmente din romanele lui Blecher care trimit în mod explicit la ideea morții, a modului în care naratorul-personaj își imaginează cum va muri, dar nu numai, observăm un detaliu semnificativ: moartea poate surveni de oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sale opere. Opoziția sacru vs profan este, după cum constata și Adrian Marino în lucrarea Hermeneutica lui Mircea Eliade, ,,cea mai profundă relație hermeneutică posibilă"434. Cele două ,,realități" au o semnificație deosebit de importantă pentru Mircea Eliade, de interpretarea sacrului fiind relaționată și descifrarea multora dintre problemele actuale ale societății contemporane. Pentru Mircea Eliade, "sacrul are valoarea și semnificația unui a priori epistemologic"435. Cel care cunoaște/ recunoaște modul în care sacrul se manifestă poate conștientiza trăirea acestei experiențe. Sacralitatea reprezintă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
rezultatele școlare slabe si în imaginea de elev „problemă” asociată ei. M.L. stă singură în bancă, nu se implică în acțiunile socio-culturale desfășurate la nivelul clasei sau al școlii. În timpul recreațiilor preferă să stea în bancă si să asculte muzică. Relaționează ocazional doar cu o singură persoană din clasă, aceasta din urmă sprijinind-o în îndeplinirea atribuțiilor școlare.. Relația elevei cu asistentul social. M.L. colaborează cu asistentul social. A participat la acțiunile desfășurate si coordonate de acesta în cadrul grupului de suport
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
cu admirație de colegii de clasă, în prezent părerea acestora s-a schimbat în sens negativ. Eleva manifestă o atitudine de superioritate în raport cu aceștia si se comportă ca si cum ar fi mult mai experimentată în problemele de viață decât ei. B.G.N. relaționează mai bine cu băieții decât cu fetele, pe care le consideră mult prea naive. Profesorii sunt de părere că eleva are o influență negativă asupra colegilor de clasă. Relația elevei cu asistentul social. Eleva este cooperantă si participă la solicitarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
a problemei. Clienta nu a încercat niciodată de la plecarea tatălui să-si îmbunătățească relația afectivă cu mama, deși aceasta din urmă a avut numeroase tentative în acest sens. Maniera de percepție a problemei de către clientă. A.T. nu reușește să relaționeze cu mama. De fapt, nici nu-si dorește acest lucru, în ciuda eforturilor lui A.I. de consolidare a relației. Nu suportă să o vadă pe sora vitregă înconjurată de afecțiunea mamei, pe care o consideră vinovată de plecarea tatălui. Deteriorarea relației
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]