2,694 matches
-
se bazează pe măsurarea caracteristicilor relațiilor dintre membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate sub forma unor matrice (tabelul 2.4). Figura 2.14 exemplifică modul în care sunt poziționate în spațiu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Acest lucru înseamnă că cei trei membri ai grupului nu au nominalizat niciun alt coleg ca fiindu-le antipatic și, de asemenea, nu au fost nominalizați de niciun alt coleg ca fiind antipatici. Vizualizarea prin grafuri a seturilor de date relaționale este posibilă doar în situațiile care implică un număr relativ mic de noduri și legături. Acest lucru este explicabil prin faptul că un număr mic de noduri și legături permite analiza cu ușurință a configurațiilor/modelelor de structură de rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dimensiuni mici, iar Pajek este recomandat pentru analiza rețelelor sociale de dimensiuni mari. Analiza rețelelor sociale nu trebuie confundată cu vizualizarea acestora sub formă de grafuri. Diversele rutine de analiză a rețelelor sociale sunt aplicate la nivelul seturilor de date relaționale stocate sub formă matricială. În acest sens, multe dintre operațiile de analiză a rețelelor sociale sunt derivate din algebra matricială (Hanneman și Riddle, 2005). Rețelele sociale pe care le-am indicat sub forma graficelor din figurile 2.14, 2.15
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
indicat sub forma graficelor din figurile 2.14, 2.15 și 2.16 pot fi reprezentate și sub formă de matrice adiacente. De fapt, analiza și prelucrarea rețelelor sociale se fac prin aplicarea de rutine la nivelul seturilor de date relaționale organizate în formă de matrice. De exemplu, rețeaua socială de antipatie din figura 2.16 poate fi prezentată sub forma unei matrice adiacente, asimetrice, de tip binar (vezi tabelul 2.4). Matricea adiacentă din tabelul 2.4 este compusă din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea este o proprietate fundamentală a rețelelor sociale. Teoriile cu privire la rețelele sociale consideră puterea un concept relațional, adică puterea este o caracteristică a unei relații, și nu un atribut al actorilor (Hanneman și Riddle, 2005; Wasserman și Faust, 1994; Willer, 1999). Un actor este puternic în relație cu anumiți alteri, și nu în virtutea unui anumit set de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rapid în contact cu ceilalți. Conform acestei măsurători, nodul 8 este cel mai aproape de toate celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că doi actori (k și q
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ale măsurării rețelelor sociale În cadrul acestui subcapitol, îmi propun să discut câteva dintre aspectele legate de măsurare în analiza rețelelor sociale. În acest sens, voi aborda problemele implicate de construcția rețelelor sociale, dar și diferitele modalități de colectare a datelor relaționale, făcând referiri directe și la instrumente precum chestionarele sociometrice. De asemenea, îmi propun să evidențiez problemele metodologice cu care analiza rețelelor sociale se confruntă atunci când este aplicată în domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile de măsurare, cât și problemelor pe care datele lipsă (missing data) le produc la nivelul unui studiu de rețele. În final, abordez problemele etice implicate de managementul datelor relaționale și fac câteva referiri la pachetele software ce pot fi utilizate pentru analiza seturilor de date relaționale (UCINET și Pajek). 2.3.1. Problema granițelor rețelelor sociale Una dintre problemele imanente studiului rețelelor sociale constă în modalitatea de construire a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe care datele lipsă (missing data) le produc la nivelul unui studiu de rețele. În final, abordez problemele etice implicate de managementul datelor relaționale și fac câteva referiri la pachetele software ce pot fi utilizate pentru analiza seturilor de date relaționale (UCINET și Pajek). 2.3.1. Problema granițelor rețelelor sociale Una dintre problemele imanente studiului rețelelor sociale constă în modalitatea de construire a acestora. Altfel spus, unde începe și unde se termină o rețea socială? Cum se contruiește o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a rețelelor sociale constă în examinarea unor populații de noduri, și nu a unor eșantioane de noduri. Aplicarea tehnicilor de eșantionare a nodurilor este mai degrabă o excepție în studiul rețelelor sociale. 2.3.2. Modalități de culegere a datelor relaționale Datele de rețea, de cele mai multe ori, se culeg prin anchetă, observație sau interviu, de la actori individuali, făcând referire la legăturile acestora cu alți actori dintr-un set. În aceste cazuri, unitatea de observație este actorul individual. În alte cazuri, datele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doi indivizi pot fi colegi în consiliile de conducere ale mai multor companii) etc. În cazul rețelelor de afiliere, legăturile dintre actori se stabilesc în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
multor companii) etc. În cazul rețelelor de afiliere, legăturile dintre actori se stabilesc în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre legăturile diadice sunt reciproce), triadic (ce tipuri de legături există la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și Faust, 1994: 44). Modelarea datelor relaționale se poate face la nivel de actor (câte legături are un anumit actor), diadic (câte dintre legăturile diadice sunt reciproce), triadic (ce tipuri de legături există la nivel triadic), la nivel de subgrup (analiza subseturilor de actori care interacționează cel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sau a unor generatoare de poziții. Generatoarele implică administrarea de întrebări deschise unui actor de referință (ego) cu privire la relațiile sale cu toți alterii sau cu anumiți alteri, precum și cu privire la legăturile dintre acești alteri. Spuneam la începutul acestui subcapitol că datele relaționale pot fi colectate prin anchete sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale trebuie să cuprindă instrucțiuni precise cu privire la confidențialitate. Una dintre caracteristicile specifice analizei rețelelor sociale este lipsa anonimității și în unele cazuri chiar lipsa confidențialității. De asemenea, date relaționale mai pot fi culese prin experimente (de exemplu, experimentele centrate pe investigarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale trebuie să cuprindă instrucțiuni precise cu privire la confidențialitate. Una dintre caracteristicile specifice analizei rețelelor sociale este lipsa anonimității și în unele cazuri chiar lipsa confidențialității. De asemenea, date relaționale mai pot fi culese prin experimente (de exemplu, experimentele centrate pe investigarea rețelelor sociale de schimb, analizate în capitolul 4, sau studiul realizat de Stanley Milgram (1967) cu privire la problema Lumii Mici, asupra căruia voi reveni în capitolul 3) și prin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
capitolul 4, sau studiul realizat de Stanley Milgram (1967) cu privire la problema Lumii Mici, asupra căruia voi reveni în capitolul 3) și prin observație (de exemplu, studiul experimental realizat la uzinele Western-Electric Hawthorne; vezi capitolul 1). Un tip special de date relaționale utilizat în studiile de rețea (de exemplu, în analiza diferitelor forme de rețea) este cel generat prin simulări realizate cu ajutorul unor algoritmi statistici standard (rulați prin diverse soluții software precum NetLogo sau ERGM) (Robins, 2012). Datele relaționale pot fi colectate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
special de date relaționale utilizat în studiile de rețea (de exemplu, în analiza diferitelor forme de rețea) este cel generat prin simulări realizate cu ajutorul unor algoritmi statistici standard (rulați prin diverse soluții software precum NetLogo sau ERGM) (Robins, 2012). Datele relaționale pot fi colectate prin aplicarea metodelor precizate mai sus, direct de la actorii ale căror relații urmează să fie modelate. Există însă și posibilitatea de a culege date relaționale indirect, folosind informatori-cheie. Aceștia sunt persoane cărora li se cere să furnizeze
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rulați prin diverse soluții software precum NetLogo sau ERGM) (Robins, 2012). Datele relaționale pot fi colectate prin aplicarea metodelor precizate mai sus, direct de la actorii ale căror relații urmează să fie modelate. Există însă și posibilitatea de a culege date relaționale indirect, folosind informatori-cheie. Aceștia sunt persoane cărora li se cere să furnizeze date cu privire la legăturile existente între anumiți actori sociali. Altfel spus, informatorii-cheie le oferă cercetătorilor acces la legăturile dintre anumiți actori, acces care altfel nu ar fi posibil (de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
anumiți actori sociali. Altfel spus, informatorii-cheie le oferă cercetătorilor acces la legăturile dintre anumiți actori, acces care altfel nu ar fi posibil (de exemplu, studiile cu privire la consumul de droguri, rețelele de criminalitate, rețelele teroriste, comportamentul sexual etc.). Sursele de date relaționale pot fi nu doar primare, ci și secundare. Sursele secundare de date implică, pe lângă cazul special al utilizării informatorilor, folosirea arhivelor de date sau a unor proxy pentru identificarea datelor relaționale. Un exemplu de utilizare a arhivelor de date este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
criminalitate, rețelele teroriste, comportamentul sexual etc.). Sursele de date relaționale pot fi nu doar primare, ci și secundare. Sursele secundare de date implică, pe lângă cazul special al utilizării informatorilor, folosirea arhivelor de date sau a unor proxy pentru identificarea datelor relaționale. Un exemplu de utilizare a arhivelor de date este programul de cercetare dezvoltat de John Padgett (2011, 2010, 2006, 1997, 1993). Padgett a construit, folosind arhive istorice de date, seturi de date relaționale cu privire la Florența renascentistă. În felul acesta, au
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sau a unor proxy pentru identificarea datelor relaționale. Un exemplu de utilizare a arhivelor de date este programul de cercetare dezvoltat de John Padgett (2011, 2010, 2006, 1997, 1993). Padgett a construit, folosind arhive istorice de date, seturi de date relaționale cu privire la Florența renascentistă. În felul acesta, au fost construite rețele sociale compuse din legături economice (de exemplu, legături cu privire la împrumuturile financiare, la parteneriatele de afaceri), de rudenie (de exemplu, căsătoriile între familiile nobiliare), politice (de exemplu, alegeri electorale) etc. Afilierile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și D, participă la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială (Davis et al., 1941, apud Field et al., 2006). 2.3.3. Chestionarele sociometrice Cele mai cunoscute instrumente de culegere a datelor relaționale sunt chestionarele sociometrice. Acestea sunt cel mai frecvent administrate direct sau online și pot fi compuse din întrebări deschise (rosters sau aided), închise (open-ends sau unaided) sau semiînchise. Întrebările închise presupun listarea numelor tuturor actorilor (roster of names, tabelul 2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
informație necesară pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Aplicarea chestionarelor care conțin liste foarte lungi de itemi similari trebuie evitată. În tabelul 2.12 este prezentat un fragment de chestionar sociometric în care sunt folosite, pentru construirea unei rețele de consultare, întrebări relaționale similare și, în consecință, redundante. 2.3.4. Domenii în care sunt utilizate studiile despre rețele Înainte de a discuta pe marginea modalităților de culegere a datelor relaționale, voi face câteva precizări cu privire la domeniile în care pot fi utilizate studiile de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
chestionar sociometric în care sunt folosite, pentru construirea unei rețele de consultare, întrebări relaționale similare și, în consecință, redundante. 2.3.4. Domenii în care sunt utilizate studiile despre rețele Înainte de a discuta pe marginea modalităților de culegere a datelor relaționale, voi face câteva precizări cu privire la domeniile în care pot fi utilizate studiile de rețele sociale. Consider că aceste precizări sunt relevante deoarece strategiile pentru culegerea datelor relaționale sunt influențate de contextul în care se desfășoară cercetarea. Studiile asupra rețelelor sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]